284 matches
-
microscop (1942). Nu lipsite de interes sunt încercările consacrate lui Sadoveanu, de factură biografică și bibliografică, având mai ales meritul priorității: Mihail Sadoveanu. Biografia și o schiță asupra operei (1930), Mihail Sadoveanu. Biobibliografie (1940). De asemenea, a îngrijit o ediție bibliofilă - Poezii de Mihai Eminescu (1944), precum și o „ediție completă” din Amintiri din copilărie de Ion Creangă (1946). SCRIERI: Mihail Sadoveanu. Biografia și o schiță asupra operei, București, 1930; Doamna Casanova (în colaborare cu Alexandru Bilciurescu), București, 1932; Triunghiul adulterului, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290225_a_291554]
-
un muzeu al zonei, în care toată viața a adunat cu competență și har mii și mii de obiecte cu valoare patrimonială națională de excepție. Muzeul Buraga, dublat - cu cîte sacrificii materiale? - de o bibliotecă de specilitate uluitoare prin raritățile bibliofile adunate, se constituie într-un real și complet punct de referință pentru toate marile evenimente pe care istoria noastră le-a traversat de la zorii civilizțiilor în aceste locuri pînă la etnocultura generațiilor de astăzi. Toate bibliotecile din țară și multe
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
politice" de B.P. Hasdeu, ediție îngrijită, la Editura Fundațiilor, de Mircea Eliade. Pe pagina de gardă, o semnătură și o dată: Traian Chelariu, 17 iunie 1937. În 1937, Chelariu se va fi aflat la Cernăuți; nu știu cum a ajuns această adevărată comoară bibliofilă la Iași. N-are coperți o să aibă. Nu-i cunosc povestea, fiindcă, surpriză, filele sunt netăiate, ceea ce-i de neînchipuit pentru cărturarul bucovinean, a cărui primă și atât de erudită ediție din Jurnalul intitulat " Zilele și umbra mea" am publicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Blaga”. A fost soția scriitorului Radu Selejan. Debutează cu critică literară în 1970, la „Cuvântul nou”, colaborând apoi la „Cronica sătmăreană”, „Tribuna Sibiului”, „Cercetări de limbă și literatură”, „Transilvania”, „Colocviile de critică literară ale revistei «Transilvania»”, „Biblioteca și cercetarea”, „Valori bibliofile”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Literatorul”, „Caiete critice”, „Arhipelag”, „Adevărul literar și artistic”, „Luceafărul” ș.a. După o utilă lucrare bibliografică intitulată Carte rară și prețioasă. Sec. XVI-XVIII (I-II, 1991-1992), publică, în 1992, volumul Trădarea intelectualilor, purtând genericul România în timpul primului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
ani de la plecare a poetului la cele veșnice, Haralambie Țugui semna documentarul Eminescu. Avea Observatorul o poștă a redacției laborioasă, iar publicitatea era condusă cu grijă; se făcea nu numai reclamă comercială, ci se punea suflet pentru informarea bibliografă și bibliofilă, semnalând orice noutate în domeniu: apariția revistei literare Orizont la Cernăuți în iunie 1939, ori Cuvântul nostru, organul Asociației învățătorilor dorohoieni înainte de Crăciunul anului 1938. 135 * Observatorul, ziarul de la Dorohoi al domnului George D. Râncu a împlinit numărul 100. În
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bilingvă (polilingvă) * Text și în limba * Bibliografie p. * Conține bibliografie * Bibliografie la sfârșitul capitolelor * Rezumate în limbile * Tabla de materii și în limbile... * Extras din catalogul editurii * Lucrare editată cu prilejul... * Supliment al revistei^ * Ediție prescurtată * Ediție de lux * Ediție bibliofilă * Conține și.. * Exemplar cu autograful autorului * Legat împreună cu... * Exemplar incomplet * Exemplar deteriorat * Exemplar donat de... * Exemplar cu ex-libris-ul autorului 7. Zona Numărului Standard Observații: Versiunea ISBD (M) 2002, apărută pe situl IFLA, recomandă ca posibilă despărțirea zonelor și prin PUNCT
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
munca de depistare. Nu de mult, am găsit cărți foarte valoroase la D na Elvira Nemțeanu, învățătoare (soră cu Dl. D. Balan)276. E vorba numai de ediții vechi, de cel puțin un secol: scriitori germani, francezi, români, englezi; ediții bibliofile numeroase. Prețul e mai mult decât convenabil. Le-am adus la „Galerie”, pentru a îmbogăți Fondul documentar, care este tot mai mult consultat de cercetători. Nu se rușinează să vină la noi nici cercetători de la Filiala Academiei din Iași, ceea ce
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Filozofii au renunțat la căutarea înțelepciunii, pariind faustic pe cunoașterea orizontală. De aceea suntem astăzi entuziasmați de aporiile intersubiectivității în opera lui Husserl fără a înțelege o boabă din fenomenologia donației, recapitulată duminical în fiecare Euharistie. Compătimesc aici nu patima bibliofilă, ci doar neputința livrescului de a indica nordul justei noastre orientări existențiale. Logocentrismul își deploră condiția profană și orfană, dar se întoarce mereu printre semeni cu ambiția secretă de a înfrunta disprețuitor orice anonimat. Vorbind sau scriind, suntem însetați cu toții
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sublinia importanța ideii de comunitate, rămasă intactă la neoplatonici, la autorii patristici și chiar până la scolastici. Totuși, în creștinismul primului mileniu - pe vremea când lectura era încă un eveniment eclezial, precedând banchetul euharistic -, doar uzul liturgic al Scripturii legitima pasiunea bibliofilă. Inspirat de teologii alexandrini, Henri de Lubac prefera să descrie creștinismul nu ca pe o religie a Cărții, ci ca pe o religie a Cuvântului. Scolasticii au început să vorbească despre arhitectonica gândirii. Improvizația dialectică de tip socratic și retorica
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
2003; Fenomenul Nichita Stănescu, Timișoara, 2003. Ediții, antologii: Uneori zborul, pref. edit., Timișoara, 1973; George Surul, Noaptea semințelor, pref. edit., Timișoara, 1989; Nichita Stănescu, Fel de scriere. Poeme inedite, ed. 2, postfața edit., Timișoara, 1998, Belgradul în cinci prieteni, ed. bibliofilă, București, 2003. Traduceri: 65 de povestiri, Pancevo, 1970 (în colaborare cu Dușan Petrovici); Michael Babinka, Unde se nasc cețurile, Pancevo, 1972 (în colaborare cu Pavel Roskos); Vladimir Ciocov, Poemele candorii, pref. Andrei A. Lillin, București, 1972 (în colaborare cu autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
incunabule, acelea care vor alcătui fondul de preț al Bibliotecii. Canonic la dioceza Esztergom (1767), mai apoi mare prepozit la Esztergom și Eger (1773), iar din 1780 episcop romano-catolic al Transilvaniei, Batthyăny circulă și se interesează peste tot de valorile bibliofile. Desele vizite făcute în dioceza de la Eger s-au soldat cu achiziții importante în materie de carte veche religioasă, de pildă, 16 volume de acte și scrisori originale și în copii aparținând lui Dobay Szekely SĂmuel, colecțiile bibliotecii parohiei din
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
-lea) a cumulului de funcții și, deci, după pierderea situației materiale prin renunțarea la episcopat. Dintr-un prim catalog întocmit în 1824 de Cseresznyes Andrăs rezultă că în biblioteca lui Batthyăny figurau 18.201 volume, cea mai de seamă colecție bibliofilă și documentară fiind aceea care cuprinde 1.230 de manuscrise; în principal, seducătoarele codexuri medievale, al căror șir începe cu așa numitul Codex aureus, o operă a culturii europene, demonstrând unitatea continentului prin triunghiul participant la elaborarea ei: Orientul bizantin
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
orientale, dar și simțul estetic al unui cunoscător de excepție al limbii ebraice care avea să găsească notele corespunzătoare ale adevărurilor rostite de vechii evrei. Între cărțile de valoare scrise de transilvăneni în epoca Reformei, unele apar în suita valorilor bibliofile ale Batthyăneum-ului. Să menționăm aici pe acelea ale lui Olahus, Honterus, Schesäus, Pelbartus. Olahus este prezent cu două scrieri, ambele favorizând, fie prin locul editării, fie prin însemnări, așezarea lor între produsele unui spirit european revendicat de Transilvania. Catholicae ac
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
biblioteca depășește cu mult școala; ea este o distinsă instituție spirituală pentru Transilvania veacurilor XVII - XIX; cea mai bogată colecție științifică a reformaților maghiari. La ora actuală fondul său numără 65.000 de volume, cuprinzând manuscrise și incunabule, multe rarități bibliofile. Avariată în anii 1658, 1704 și 1849, ea a renăscut mereu; în secolul al XVIII-lea beneficiază de donații importante, în primul rând aceea a politicianului și istoricului Mikó Imre, întemeietorul Muzeului Ardelean de la Cluj. Așa se motivează faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Dissertationes Acad.; Pufendorf Samuelis, De statu Imperii Germ.; Pufendorf Samuelis, De rebus Branderburgicl; Sambucci J., Ei Ahorum Adjectiones ad Bonfmiu; Leunclavius J., Annales sultanorum Ottomanicarum; Oecolampadii, Exegemata in lob et Daniel; Pelbarti Fratris, Opera varii Argum. ș.a. Între frumoasele ediții bibliofile, de folos și ele pentru discipolii școlii (în general tinerilor formați în perioada iluminist-romantică, și spunem aceasta întrucât unele tomuri gen donația Mikó ajung la Aiud abia în 1863), în sensul deschiderii conștiințelor lor spre Europa, sunt cărțile de inițiere
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Cartea veche românească în județul Caraș-Severin. Repertoriu” apud N. Bocșan op. cit., capitolul „Cultura tradițională”, pp. 156-176; Ion B. Mureșianu, Cartea Veche bisericească în Banat, Editura „Faclo”, Timișoara, 1985; E.R. Colta, „Circulația tipăriturilor râmnicene pe teritoriul județului Arad”, în volumul Valori bibliofile din Patrimoniul cultural-național, Râmnicu Vâlcea, 1980. C. Diaconovici Loga, Prefață la Chiemarea la tipărirea cărților românești, Buda, 1821. D. Suciu, R. Constantinescu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, Editura „Falco”, Timișoara, 1980, vol. I., doc. 303, pp. 605-607. Ibidem, doc
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
să fie el însuși perisabil? Doar poezia adevărată face excepție, întâlnirea din acea zi a demonstrat-o. În nopțile senine ale Iașului cu doruri multe, umbrele nu contenesc în căutarea metaforelor pentru a atinge și ele măcar gândul nemuririi. DOCUMENTE BIBLIOFILE Mișcarea de bibliofilie și ex-libris poate fi considerată o replică dată culturii prin imagini, această "avalanșă" ce tinde să monopolizeze receptivitatea omului zilelor noastre. Dar și o replică în direcția de afirmare a perenității cărții care demonstrează în ultimă instanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fost adesea uitați și doar credința și toleranța lor, spiritul și cărțile lor le-au fost salvarea. Dintotdeauna, cartea și-a jucat rostul și rolul la granița dintre istorie și cultură, dintre viață și destin. Mai insistăm puțin asupra valorii bibliofile, amintind de școala de miniatură românească. Grafica fină a miniaturilor redă gustul artistului iscusit, fluiditatea melodică a liniei, exuberantă și magică. Literele folosite au, pe lângă precizie caligrafică, note pline de fantezie, iar ritmările cromatice conferă ideilor tematice îndrăzneală și sentiment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
muzeul de istorie naturală la estetica naturii 34 O medie culturală? 44 Tezaure și priorități de tipărire 47 Lecturile lui Eminescu 52 Iașul sentimental? 63 De la generația pașoptistă la generația tânără 68 Locul ideal? 70 Poezia focurilor lăuntrice 73 Documente bibliofile 76 Pornind de la istoricul Turn al Goliei 79 Palatul în stil gotic flamboyant 81 Cercul care închide și deschide totul 83 Policromie fără egal 85 În atmosfera lirică de odinioară 87 "De la efecte spre cauze" 89 Scurte opinii critice 91
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
din lemn de santal (cu suport de lemn negru, pictat cu motive orientale; proveniență actrița Agatha Bârsescu), carte de rugăciuni, manuscris ornamentat cu miniaturi și motive florale, realizat de Maria Ghica (Miclăușeni, 1901), pergament în limba greacă, (Valcamonica, 1409), ediție bibliofilă, filă metalică, legătură manuală în piele, decorată cu foiță de aur (conține rugăciunea "Tatăl nostru" în șapte limbi, dimensiuni 3,5/3,5mm, tipografia Gutenberg, Germania), rugăciunea înrămată "Tatăl nostru" (proveniență Teodor T. Burada), icoana "Maica Domnului cu Pruncul" (tempera/lemn, sec
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
revistă, din alte publicații, sau exprimate verbal; Perpessicius realizează un reportaj - Atelierele sculptorilor noștri, Tudor Mușatescu îl intervievează pe Marin Simionescu-Râmniceanu, directorul Editurii Cultura Națională, iar Camil Baltazar e autorul relatărilor O vizită la sculptorul Jalea și O vizită la „Bibliofila” din str. C. A. Rosetti. De vorbă cu Fisher-Galați, despre expoziția de carte rară, deschisă de Asociația Bibliofilă Română, fundată de H. Streitman, H. Fisher-Galați, Al. Tzigara-Samurcaș, Mișu Antoniade, Ion Minulescu, M. Negreanu și Aristide Blank. După comprimarea revistei, tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
pe Marin Simionescu-Râmniceanu, directorul Editurii Cultura Națională, iar Camil Baltazar e autorul relatărilor O vizită la sculptorul Jalea și O vizită la „Bibliofila” din str. C. A. Rosetti. De vorbă cu Fisher-Galați, despre expoziția de carte rară, deschisă de Asociația Bibliofilă Română, fundată de H. Streitman, H. Fisher-Galați, Al. Tzigara-Samurcaș, Mișu Antoniade, Ion Minulescu, M. Negreanu și Aristide Blank. După comprimarea revistei, tot în pagina a patra e încadrată spirituala microrubrică „Cu ochi și cu sprâncene”, de la pagina a șasea, cuprinzând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
transcrie pasaje din volum. În fine, Richard de Bury întocmește un catalog cu titluri îndreptățite a intra în rafturile bibliotecii perfecte. Din păcate, catalogul s-a pierdut, neștiinduse decît un volum menționat: lucrarea Entheticus al lui Ioan de Salisbury. Pasiunea bibliofilă a cancelarului trebuie să fi căpătat notorietate în epocă, dovadă că, într-una din epistole, Petrarca îl pomenește elogios pe Richard de Bury: „nimeni nu a avut mai multe cărți decît el”. (p. 196) Sub unghiul limbii, cartea e atinsă
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
deficitară în revistă: de pildă, versul 14, cel mai violent antigândirist în metafizica lui, e pus, cum se cuvine, între virgule (absente în revistă). Dar problema cea mai importantă e substituirea ,secerilor mari" din 1946 (cuvânt păstrat în ediția definitivă, bibliofilă, din 1959) cu ,secetele mari", consacrat de Scrieri 2, perpetuat în Versuri 1966, preluat de G. Pienescu în ediția lui din 1980. În mod ciudat, fără să dea nici o explicație, ediția din 2000, îngrijită de Mitzura Arghezi și Traian Radu
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
din considerent de spațiu tipăresc doar trei strofe din cinci câte are poezia lui Alecsandri. "Scrie Imn lui Ștefan cel Mare, la cererea Comitetului pentru organizarea serbării de la Putna, comitet din care făcea parte Eminescu și Slavici". Iar în ediția bibliofilă Vasile Alecsandri, Poezii, Editura Minerva, București, 1974, p. 388, figurează poezia Imn religios, cu aceeași mențiune, iar la subsol data și locul primei apariții: "Convorbiri literare", 15 august 1871. Pentru cel familiarizat cu poezia lui Eminescu și tonalitatea poetică, și
Un fals de istorie literară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8855_a_10180]