526 matches
-
și încurajată (decisiv) de dirigintă - un dascăl de neuitat, la ale cărei sfaturi recurge imaginar, și acum. După absolvire, a lucrat ca profesoară șase ani, într-un sat foarte pitoresc, de lângă Năsăud și apoi ca registrator medical. În prezent, este bibliotecară la Biblioteca Județeană din Baia Mare. De altfel, pasiunea Angelei Monica Jucan pentru carte s-a concretizat și în cele două volume ce îi poartă semnătura - “Optimismul bacovian”,și «„Patologia” lui Păcală sau Simptomatologia sănătății». De asemenea, numele ei apare și
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
și încurajată (decisiv) de dirigintă - un dascăl de neuitat, la ale cărei sfaturi recurge imaginar, și acum. După absolvire, a lucrat ca profesoară șase ani, într-un sat foarte pitoresc, de lângă Năsăud și apoi ca registrator medical. În prezent, este bibliotecară la Biblioteca Județeană din Baia Mare. De altfel, pasiunea Angelei Monica Jucan pentru carte s-a concretizat și în cele două volume ce îi poartă semnătura - “Optimismul bacovian”,și «„Patologia” lui Păcală sau Simptomatologia sănătății». De asemenea, numele ei apare și
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
a spus că mă așteaptă acasă după ce ies de la bibliotecă. La vremea aceea citeam Cronică de familie de Petru DUMITRIU și astfel am mai solicitat un volum. Între timp colegul cu care venisem a plecat și am rămas doar cu bibliotecara. Această m-a întrebat dacă o cunosc pe Minica? Am spus că DA, cu un fel de convingere personală, la care bibliotecara mi-a raspuns că nu e rău! Ce a vrut să spună cu asta nu știam nici eu
MEDITAŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 615 din 06 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343790_a_345119]
-
am mai solicitat un volum. Între timp colegul cu care venisem a plecat și am rămas doar cu bibliotecara. Această m-a întrebat dacă o cunosc pe Minica? Am spus că DA, cu un fel de convingere personală, la care bibliotecara mi-a raspuns că nu e rău! Ce a vrut să spună cu asta nu știam nici eu? Am urmat solicitarea de a merge acasă la Minica, însă am ocolit traseul obișnuit. M-am întâlnit cu un coleg de clasă
MEDITAŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 615 din 06 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343790_a_345119]
-
Deaconu, directorul editurii Fântâna lui Manole, pr.Nicolae Moga, membru al Ligi Scriitorilor Români, preot Nicolae State-Burluși, directorul Editurii Buna Vestire, Rm.Vâlcea, dr.ing. Mihai Sporiș, liderul Grupului de la Râmnic “România-Grădina Maicii Domnului “, preot Constantin Mănescu-Hurezi, membru al Ligi Scriitorilor, bibliotecara Fenia Driva, președinta Forumului Cultural Călimănești, prof.Constantin Geantă, membru al Ligi Scriitorilor, președintele Cenaclului Petre Petria al filialei Ligi Scriitorilor-Vâlcea, prof.Paulian Buicescu, membru al Ligi Scriitorilor,, ing. Ion Nălbitoru, membru al Ligi Scriitorilor, preot Dumitru Popa, membru al
ÎN ORGANIZAREA LIGI SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343505_a_344834]
-
august 2011 Toate Articolele Autorului FLOAREA CĂRBUNE BIBLIOTECARUL CĂRTURAR Dacă iubești cărțile, fără îndoială că vei trece și pragul bibliotecilor. În trecerea mea prin lume am pășit în diverse biblioteci dar nu m-am gândit că voi scrie despre o bibliotecară militară. Am auzit de Floarea CĂRBUNE în anul 2009 când adunam materialele pentru volumul antologic IZVOARELE VIEȚII 2009. Participantă la realizarea acestui volum după ce a câștigat Premiul I la Festivalul literar ,,Eusebiu CAMILAR- Magda ISANOS” ediția a XIV-a, 2009
FLOAREA CĂRBUNE BIBLIOTECARUL CĂRTURAR...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371263_a_372592]
-
în parlament.» (Efim Tarlapan, «Paradox», în volumul Stihuri marțiale, Chișinău, 1999, p. 21); (12) distihuri / catrene-definiții - pentru absurd: Absurdul e un aliment / Ce se consumă cu mărar / Într-un climat indiferent / De filosoful centenar !» (p. 40); «Nihilismu-i de rigoare / Printre bibliotecare.» (p. 47); etc.; (13) autoepigrama: «Ascuțit ca un accent, / Nici prea grav, nici circumflex, / Mă declar incompetent / De-un pavlovian reflex.» (p. 42); Fui prins când înghițeam în sec / O epigramă à la grecque.» (p. 44); Ca pirat de internet
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
toamna aceluiași an cu o declarație că „imperiul habsburgic era inevitabil să se dezmembreze”. Tânărul Negucioiu a cerut acceptul profesorilor români să meargă la biblioteca Academiei Ungariei, unde a găsit cărțile lui Lenin cu textul despre necesitatea dezmembrării imperiului habsburgic. Bibliotecara nu i-a dat cărțile, dar Negucioiu a făcut copii și le-a dus în congres și profesorii români în frunte cu Daicoviciu au demontat teza istorică ungară. Istoricul maghiar Imre Nagy a dat înapoi. Cu toate acestea a doua
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
Vroia să știe ce este mai departe și la 12 ani a învățat să trișeze oamenii mari ca să intre în lumea lor. Mergea la biblioteca din cartierul în care locuia, acolo la periferia Bucureștiului și își lua cărțile alese de bibliotecară, după care aștepta emoționată cele pe care le imprumuta pentru mama ei. Stătea cuminte cu degetele încrucișate, ca să nu se dea de gol, pentru că de fapt le lua pentru ea. Vroia să pășească în lumea celor mari pe ușa din
TAINA SCRISULUI (46) – PASIUNEA de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345500_a_346829]
-
o stană de piatră mișcătoare.Nu râdea, nu plângea, nu se extazia, nu se emoționa. Într-una din zile o anunță pe mama ei că pleacă la București.Găsise în ziar un anunț de concurs pentru ocuparea unui post de bibliotecară, la marginea de nord a capitalei.Fata era de-acum în clasa a doua și o iubea pe bunica ei, ca și bunica pe ea. Nu era o problemă că pleacă fără fată.Copilul nu reacționă în nici un fel la
ZBOR ÎNTRERUPT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373104_a_374433]
-
unde mai trebuia să mai urc pe o uliță, după care să fac la dreapta către Bătășani, mi-am luat o traistă cu mine în care să încapă cât mai multe cărți. Mi-o aduc aminte și acum pe doamna bibliotecară Graur, cu chipul ei luminat de un zâmbet cald. Și pentru că biblioteca era departe, când mergeam la Căminul de la Mărgineni să iau cărți mergeam, cum spuneam, cu o traistă în care luam zece, cincisprezece cărți. Pentru că, citind tot timpul, când
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
reușite formal recunoscute. După știința mea, a obținut doar definitivatul, respingând intenționat confirmările ulterioare prin grade didactice. A avut În schimb vocația cititului și a culturii mari, autentice, casa lui fiind transformată Într-o imensă bibliotecă. De altfel, soția sa, bibliotecara satului, se integra natural, organic și spiritual Într-un astfel de mediu curat și exemplar cărturăresc. Îmi amintesc cu câtă bucurie mă ademenea și-mi prezenta noile sale achiziții, destul de scumpe pentru leafa unui profesor: cărți, discuri sau casete audio
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
scriitori. D. a urmat la Timișoara Liceul „C. Diaconovici-Loga” (1974-1978) și Facultatea de Filologie, specialitatea engleză-română (1978-1982). Traseul profesional include un an de profesorat la Variaș, apoi un an ca traducătoare la „Electromotor”, după care, din 1984, a funcționat ca bibliotecară la Biblioteca Județeană Timiș. Din 1990 se angajează ca traducătoare la sucursala Timișoara a Institutului de Studii și Proiectări Energetice din București. În anul 2000 pleacă la București, în centrala aceluiași institut, dar peste un an intră în redacția revistei
DIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
absolvit Liceul de filologie-istorie „Zoia Kosmodemianskaia” (1987) și este licențiată a Facultății de Litere a Universității din București (1993). Și-a luat doctoratul în filologie cu teza Romanul popular în România în secolul al XIX-lea (2001). A lucrat ca bibliotecară la Academia de Teatru și Film (1988-1991), redactor la revista „Moftul român” (1991-1993), profesoară de limba și literatura franceză la Școala Centrală din București (1993-1995); din 1995, este redactor la Televiziunea Română, realizând diverse programe literare și culturale. Debutează publicistic în
DRAGAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
A absolvit, la București, liceul (1928) și Facultatea de Litere și Filosofie (1931). Urmează apoi cursuri de specializare la Paris, unde obține și o diplomă la Sorbona (1934). A fost profesoară de liceu (1932- 1940), funcționară la Direcția Presei (1940-1946), bibliotecară în cadrul Ministerului Sănătății (1948-1952), translatoare la Comitetul Geologic (1952-1956). A debutat în 1928, cu articole în ziarele „Adevărul” și „Dimineața”, iar editorial, în 1931, cu volumul de povești pentru copii, intitulat Talismanul de safir, sub pseudonimul Alice Basarab, pe care
BOGDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285790_a_287119]
-
nervii” expresiei poetice. În Incunabule sunt proiectate amintirile unui intelectual care nu se cuplează direct la realitate, ci mediat, prin cultură. Primăvara este parnasiană, noiembrie e muzical sau preclasic, cu frunze căzând „decorativ”. Iubitei îi declamă „poeme sublimate”, iar mâinile „bibliotecarei din orașul gotic” desenează „sonate-n re minor”. M. scrie un Madrigal pentru Solveig, un Poem pentru femeile de jos pe care le-a cântat Villon. O tristețe difuză plutește peste toată această lirică, deși o dată poetul publică un Decret
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
București - 4.VII.1995, Atena), clasicistă. Este fiica Sinioriței (n. Peritis), originară din Grecia, și a lui Giorgios Himos, comerciant în Grecia și România. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie, secția clasică, a Universității din București, absolvind în 1930. Bibliotecară (1933-1934), devine cadru didactic în aceeași facultate (1934-1972). Își susține doctoratul cu teza Viața și opera umanistului român Ștefan Bergler (1941). Predă limbile greacă și latină la mai multe licee Bucureștene și organizează gratuit cursuri de greacă pentru cercetători. Membră
MARINESCU-HIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288036_a_289365]
-
lector și conferențiar la Catedra de științe sociale a Școlii Superioare de Partid și la Facultățile de Medicină și Construcții din București (1953-1981). Pentru că fiul său părăsise țara, este obligată să renunțe la postul de conferențiar și să lucreze ca bibliotecară (1981-1985) la aceeași instituție, precum și ca funcționară, ziaristă și artist plastic. În 1992 înființează Editura Universal Dalsi, a cărei directoare este. M. debutează editorial târziu, cu Lasă asta! (1982), carte de povestiri scurte, cu narator obiectivat, verva, ca și ironia
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
FAX 1/9/03 DE LA: FABIA PASCHALI PENTRU: REBECCA BRANDON Becky 1. Geantă Chloe Silverado, cafea cu lapte. 2. Tunică stil caftan mov cu mărgele de la Matthew Williamson, numărul 44. 3. Pantofi Olly Bricknell Princess verzi, mărimea 39. Fabia De la bibliotecara școlii, Școala de fete Oxshott Doamna L. Hargreaves Marlin Road Oxshott Surrey KT22 0JG 3 septembrie 2003 Dragă Becky, Mă bucur foarte mult să aflu vești despre tine după atîția ani și, da, Îmi amintesc de vremea cînd erai elevă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cumpăra cu siguranță acest număr al revistei, deși mi-e greu să cred că doamna directoare va aproba achiziționarea de către instituția noastră a cîte unui exemplar pentru fiecare fostă elevă, așa cum propui tu. Cu cele mai bune urări, Lorna Hargreaves, bibliotecară P.S. Mai ai acel exemplar din In the Fifth at Malory Towers? Are o amendă destul de mare. NOUĂ O să apar În Vogue! Săptămîna trecută m-a sunat Martha, fata care scrie articolul despre „Cele mai sexy viitoare mămici“ și am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
, Carmen (29.XI.1958, Craiova), poetă și publicistă. Este fiica Elenei Firan (n. Neagoe), bibliotecară, și a scriitorului Florea Firan. A absolvit Liceul „N. Bălcescu” din orașul natal și, tot aici, Facultatea de Științe ale Naturii, secția matematică. Funcționează ca profesoară de matematică (1981-1986), ca redactor la Editura Tehnică (1986-1989) și ca ziaristă, editor și
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
Urmează la București Liceul „Ion Neculce” (1971-1975) și Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-engleză (1976-1980). În timpul facultății frecventează Cenaclul de Luni, condus de Nicolae Manolescu. Este profesoară în diverse localități din județul Călărași, apoi în București (1983-1988) și bibliotecară la Biblioteca Centrală Universitară din capitală (1986-1988). După 1989 beneficiază de o bursă la Paris, unde va reveni în mai multe rânduri, și va lucra la Muzeul Literaturii Române din București. Debutează în „Convingeri comuniste” (1976) cu poezie, iar editorial
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
, Sanda (2.III.1940, București), eseista. Este fiica Ștefaniei Cristescu-Golopenția, etnolog, si a lui Anton Golopenția, sociolog. După terminarea Liceului „Gheorghe Lazăr” (1953-1956), vă absolvi Facultatea de Filologie a Universității din București (1961), devenind bibliotecara și documentarista la Institutul de Folclor (1962-1963), apoi documentarista (1963), cercetător științific (din 1969), cercetător științific principal (1971) la Institutul de Cercetări Fonetice și Dialectale al Academiei Române, lector asociat la Facultatea de Limbă și Literatura Română (1967-1972). Este doctor în
GOLOPENŢIA-ERETESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
HÂNCU, Agenor Bogdan (24.VI.1956, București - 8.VIII.1991, Mangalia), clasicist. Este fiul Monicăi Hâncu (n. Bilțiu-Dăncuș), bibliotecară, și al lui Radu Hâncu, clasicist. Licențiat în limbi clasice al Universității din București, H. a fost profesor de limba latină în comuna Ianca (județul Brăila), apoi la București, în învățământul preuniversitar. După 1990 va preda limba latină la Facultatea
HANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287407_a_288736]
-
Va absolvi în 1989 Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universitații „Al. I. Cuza” din Iași. În 2003 își susține doctoratul la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu teza despre Exilul literar românesc (1944-1989). Va lucra ca actriță la Baia Mare (1980-1983), bibliotecară la Biblioteca Județeană Mureș (1990-1994), ulterior devenind cercetător științific la Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române, Filiala Târgu Mureș, iar în 2003 și redactor la revista „Vatra”. Debutează la „Vatra” în 1995, cu critică literară, iar editorial în
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]