KorAP: Find »[drukola/base=bibliotecar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...177 >

4,406 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876

Stoica și colectivului de specialiști din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” București le datorăm informatizarea bibliotecilor din România. Poet, dar și autor al unor lucrări de specialitate, Ion Stoica reînființează după 1990 învățământul de specialitate din țară și reactivează Asociația Bibliotecarilor din Învățământ din România. Modernizarea limbajului profesional, ideile generoase și stilul scrierilor sale îl fac o voce puternică în prezentul bibliotecilor românești. 3. Ce este biblioteconomia? R: Biblioteconomia sistematizează ansamblul activităților teoretice și practice privind constituirea și dezvoltarea colecțiilor, evidența

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
bibliotecă, cea a Baronului Samuel Bruckenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei, în perioada 1777-1787, format în spiritul veacului luminilor - care, din dorința fondatorului, a trecut în folosință publică în 1817. Deținând inițial un fond de 15.000 de volume, având ca bibliotecar pe Samuel Hahnemann (părintele homeopatiei), ea s-a îmbogățit în secolul al XIX-lea prin adăugarea colecției orașului - Kappelenbibliothek -, în 1879, a fondului evanghelic și al fostei Academii de Drept, formând, în timp, renumita colecție a Bibliotecii documentare a Muzeului

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
bibliotecă a familiei Cantacuzinilor a fost cea din reședința princiară de la Târgoviște. Îmbogățită cu valoroase cărți aduse de la asediul Vienei (1683) de Șerban Cantacuzino, de la mănăstirea cisterciană Heiligenkreutz din Austria, această renumită bibliotecă a fost risipită, un catalog realizat de bibliotecarul Colegiului Sf. Sava, în 1839 (păstrat în Arhivele Statului), consemnând 310 cărți care au fost ridicate de la Mănăstirea Mărgineni. Nobili formați sub influența ideilor renascentiste europene, Cantacuzinii au însărcinat cu organizarea colecțiilor lor de carte bibliotecari, între care Nicolaus Porta

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
un catalog realizat de bibliotecarul Colegiului Sf. Sava, în 1839 (păstrat în Arhivele Statului), consemnând 310 cărți care au fost ridicate de la Mănăstirea Mărgineni. Nobili formați sub influența ideilor renascentiste europene, Cantacuzinii au însărcinat cu organizarea colecțiilor lor de carte bibliotecari, între care Nicolaus Porta (secretar domnesc), Marcus din Cipru (profesor la Academia Domnească). 22. Prezentați succint biblioteca domnitorului Constantin Brâncoveanu. R: O altă mare și vestită bibliotecă princiară a fost aceea a domnitorului Constantin Brâncoveanu, editorul versiunii integrale a Bibliei

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
dar și lexicografie (multe dicționare și lexicoane) sau (mai puțin) literatură greacă și latină, Biblioteca domnească de la Hurezi a anticipat „depozitul legal” întrucât fiecare editor era obligat să aducă aici un exemplar din cărțile tipărite. Domnitorul a avut și un bibliotecar vestit - Ioan Comnen, doctor în medicină și filosofie al Universității din Padova - care a menționat în cronica sa biblioteca. După modelul lui Gabriel Naudé - „părintele biblioteconomiei”, bibliotecarul-consilier al mai multor cardinali și regi -, Constantin Brâncoveanu îl ia drept consilier, secretar

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
Ioan Comnen, doctor în medicină și filosofie al Universității din Padova - care a menționat în cronica sa biblioteca. După modelul lui Gabriel Naudé - „părintele biblioteconomiei”, bibliotecarul-consilier al mai multor cardinali și regi -, Constantin Brâncoveanu îl ia drept consilier, secretar și bibliotecar (1694) pe Nicolaus de Porta, din insula Chios, „om învățat de știe despecetlui cărțile” (Nicolae Iorga), cel care a redactat Catalogul bibliotecii de la Mărgineni și a organizat Biblioteca Academiei Domnești de la Sf. Sava condusă de profesorul grec Marcus de Cipru

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
Porta, din insula Chios, „om învățat de știe despecetlui cărțile” (Nicolae Iorga), cel care a redactat Catalogul bibliotecii de la Mărgineni și a organizat Biblioteca Academiei Domnești de la Sf. Sava condusă de profesorul grec Marcus de Cipru. Un alt secretar și bibliotecar, de data aceasta de origine italiană - Anton Maria Del Chiaro - a lucrat, în continuare, pe aceleași atribuții, până în vremea lui Nicolae Mavrocordat. 23. Prezentați succint biblioteca Mavrocordaților. R: O faimă europeană a avut Biblioteca Mavrocordaților. Trăind multă vreme la Istanbul

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
scris documentul, accesibilitatea acestuia. Modalitățile de achiziție bine cunoscute și minuțios stabilite nu vor fi decât enumerate: comanda, descrierea cât mai exactă a lucrării solicitate spre achiziții. Sistemele informatizate moderne de gestionare a informațiilor au module speciale care ușurează munca bibliotecarului, rămânându i timp pentru rezolvarea altor activități specifice de exemplu, cercetare bibliografică. 48. De ce se afirmă că orice sistem infodocumentar este „o colecție în acțiune”? R: Un sistem info-documentar este „o colecție în acțiune” pentru că: Ø în și prin colecțiile

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
avea menționate: autorul, titlul, numărul de exemplare achiziționat, valoarea unui exemplar, valoarea totală. Documentele însoțitoare pentru periodice vor avea pe borderou menționată poziția din catalog, numărul de apariție, numărul de exemplare. 56. Dacă nu există un act însoțitor, cum procedează bibliotecarul la introducerea în gestiune? R: Documentele primite fără act însoțitor, vor fi introduse în colecțiile bibliotecii printr un act de primire întocmit de către bibliotecar și semnat de către contabil, de exemplu: Proces verbal nr.... Astăzi ......... s-a întocmit prezentul proces-verbal prin

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
catalog, numărul de apariție, numărul de exemplare. 56. Dacă nu există un act însoțitor, cum procedează bibliotecarul la introducerea în gestiune? R: Documentele primite fără act însoțitor, vor fi introduse în colecțiile bibliotecii printr un act de primire întocmit de către bibliotecar și semnat de către contabil, de exemplu: Proces verbal nr.... Astăzi ......... s-a întocmit prezentul proces-verbal prin care se confirmă primirea în bibliotecă ................ a publicațiilor din borderoul anexat. Publicațiile au intrat în bibliotecă de la ......... în perioada ......... conform ............. anexate în total ....... lei

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
a fondului de cărți, a patrimoniului structurii info documentare (bibliotecii/centrului de informare și documentare). De cele mai multe ori, cu prilejul inventarierii, se întocmesc și liste de documente propuse spre casare din motive fizice Sistemele de gestiune moderne permit simplificarea muncii bibliotecarului, respectând în același timp și legislația țării în domeniu. ORGANIZAREA ȘI AȘEZAREA COLECȚIILOR 72. De ce se face organizarea fondului documentar? R: Organizarea fondului documentar reprezintă funcția de bază în asigurarea operativității regăsirii informației de către beneficiar. De modul în care este

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
multe ori improprii. Este o observație generală, pentru întreg sistemul info-documentar, poate nu numai național. Activitatea de conservare a publicațiilor este o latură importantă a activității bibliotecii, pentru că este foarte important modul în care se păstrează documentele într-o bibliotecă. Bibliotecarii au încercat să găsească metodele cele mai bune pentru așezarea în condiții optime, în ciuda dificultăților cu care se confruntau. Temperatura și umiditatea aerului din spațiile de depozitare trebuie să oscileze în limitele a 18-21 grade C și respectiv 40-60% umiditate

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
de eliminarea documentelor? R: Mutațiile profunde cu care se confruntă structurile infodocumentare informatizate, dezvoltarea spectaculoasă a accesului liber la raft, impun o eliminare bine gândită și în permanentă desfășurare. Nu este util și suficient numai să mărești colecțiile. Informatica oferă bibliotecarilor instrumente noi de gestionare a colecțiilor. Se pot face cu ușurință diferite statistici care să semnaleze o circulație exactă. Accesul liber a impus pretutindeni în lume un spațiu mai mare în beneficiul utilizatorilor. Contactul direct cu documentul a schimbat mentalitatea

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
să mai păstrezi pe rafturile bibliotecii documentul, dacă este cazul să-l microfilmezi, dacă în rețeaua documentară națională mai există undeva același document. Nu există o metodă ideală pentru eliminare. Această operație este foarte dificilă, implică o răspundere mare din partea bibliotecarilor care participă la acest proiect, dar în același timp este o operație foarte utilă și aproape obligatorie. 86. Menționați câteva criterii de eliminare a documentelor! R: Posibile criterii de eliminare a documentelor Observație: Aceste criterii vor fi stabilite de către fiecare

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
păstrăm, cum vom pune în evidență colecțiile, ce donații vom face, cum se va face transferul, corecțiile necesare de făcut la catalog, anunțarea pe liste de discuții (și nu numai!) a ceea ce am eliminat. Noile suporturi informaționale vin în ajutorul bibliotecarilor, oferind posibilități de stocare mari pe suprafețe mici, dar necesită în același timp echipamente și condiții speciale de conservare. Este bine întotdeauna să ne gândim la costuri! O eliminare corectă, care de ce să nu o recunoaștem este foarte greu de

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
gândim la costuri! O eliminare corectă, care de ce să nu o recunoaștem este foarte greu de făcut, va ajuta la o conservare mai bună a colecțiilor, va ajuta să scoatem în evidență valoarea reală a fondurilor structurii info-documentare. Dar, câți bibliotecari au curajul să se implice într-un asemenea proiect (s-ar putea organiza la nivel național!) Ce părere ar avea Ministerul de Finanțe? Și-a adaptat această legislație după informatizarea bibliotecilor, la noua situație ivită? Oare ce este mai rentabil

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
separate) cu diversele acțiuni pe care utilizatorii le fac, atunci când consultă înregistrările bibliografice. Studiul preferă o abordare din perspectiva utilizatorului, pentru a analiza cerințele sale informaționale. Se consideră că utilizatorii înregistrărilor bibliografice acoperă un spectru larg, ce include nu doar bibliotecari și clienți ai bibliotecilor, ci și editori, difuzori, librari și furnizori de servicii informaționale din afara mediului tradițional bibliotecăresc. Studiul ia în considerare largul spectru al aplicațiilor în care se utilizează înregistrările bibliografice: achiziții, catalogare, evidența circulației și împrumutului interbibliotecar, conservarea

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
virgulă spațiu) separă numele autorilor în cazul responsabilităților egale . (punct spațiu) separă titlurile lucrărilor diferiților autori + (spațiu plus spațiu) marchează prezența în document a materialului însoțitor () (paranteze rotunde) încadrează datele referitoare la tipărirea documentului [] (paranteze drepte) marchează informații obținute de către bibliotecar din alte surse, marchează greșelile ortografice,se utilizează în zona datelor de publicare când nu sunt cunoscute (liniuța) unește anii diferiți de publicare a mai multor volume ... puncte de suspensie marchează omisiunea unei părți dintr-un anumit element al descrierii

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
istoric al prelucrării documentelor în biblioteca informatizată în lume și în România, menționând importanța sa R: Scurt istoric. Informatica a devenit cel mai important instrument în transmiterea și prelucrarea rapidă a informației. Debuturile informatizării bibliotecilor le găsim în SUA. Primii bibliotecari nord-americani care au luat în considerare informatica, s-au gândit la îmbunătățirea procedeelor care se repetă în activitatea de bibliotecă, acordând o atenție sporită modului în care beneficiarii instituției sunt mulțumiți de rapiditatea cu care primesc informația solicitată. Mijloacele oferite

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
se repetă în activitatea de bibliotecă, acordând o atenție sporită modului în care beneficiarii instituției sunt mulțumiți de rapiditatea cu care primesc informația solicitată. Mijloacele oferite de informatică devin tot mai performante (diminuarea timpilor de prelucrare, începutul lucrului on-line etc.), bibliotecarii nord americani s-au concentrat asupra structurii datelor bibliografice. Acestea ar fi, pe scurt, preocupările lor între anii 1920 1967, cu experimentări în bibliotecile universitare și publice. Tehnica evoluează, avantajele informatizării sunt vizibile și de necontestat, chiar dacă există și unele

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
reînființata Facultate de bibliologie și știința informării, se informatizează cu softul VUBIS. Un nou proiect TEMPUS oferă posibilitatea BCU Iași să fie cablată cu fibră optică și, prin forțe proprii, se face reinformatizarea cu un nou soft, ALEPH 500, oferind bibliotecarilor ieșeni șansa de a lucra în rețea (partajat). Informatizarea Ø Optimizează funcționarea internă a instituției; reorganizează circuitul documentului și circuitul muncii; reduce durata unor activități; diminuează timpul necesar pentru înregistrarea unor date; automatizează unele procese, care aduc satisfacții personalului; demarează

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
coordonatele proprii în dreptul descrierii „copiate”. Se pot achiziționa și fișiere de autoritate. 6. Cumpărarea de notițe de la marile rețele. Marile rețele OCLC, RLIN, WLN vând notițe în vederea realizării conversiei. 7. Cumpărarea datelor bibliografice pe CD-ROM. În 1985, la Congresul Asociației Bibliotecarilor din America au fost prezentate 4 discuri cuprinzând circa 3 milioane de notițe bibliografice. 8. Statistica împrumuturilor, poate constitui un punct de plecare în alcătuirea unui plan de reconversie, în funcție de documentele cele mai solicitate, pentru a facilita împrumutul informatizat. Transformarea

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
în funcție de documentele cele mai solicitate, pentru a facilita împrumutul informatizat. Transformarea tehnologică a pieței de notițe are consecințe multiple: Ø scăderea costului notiței bibliografice Ø simplificarea transferului de notițe Ø datele științifice nu mai sunt apanajul bibliotecilor științifice Ø munca bibliotecarilor se modifică treptat în toate bibliotecile, cantitativ, se diminuează munca de alcătuire a notițelor, dar competențele lui trebuie să fie tot mai bune, apropierea și stăpânirea noilor tehnologii este inevitabilă. În România, fiecare bibliotecă, din rațiuni financiare, și-a rezolvat

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
noi puncte de vedere, fără a renunța imediat la cele vechi. Lista se actualizează doar când apare o nouă carte cu același subiect, caz în care se iau în considerare avantajele actualizării vizavi de posibilitățile practice de realizare (dacă există bibliotecari specializați în domeniul respectiv etc.). După modelul LCSH apar liste de descriptori în CanadaRVM (Repertoire de vedettes-matiere) și în Franța - RAMEAU (Repertoire d’Autorite-Matiere Encyclopedique et Alphabetique Unifie). În România, în 1995, a fost demarat un program național de elaborare

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
Ø revitalizarea formelor de animație culturală ca „ansamblu de activități comunicaționale” și publicitatea, promovarea imaginii bibliotecii; Ø apropierea publicului de bibliotecă, publicitatea și promovarea imaginii bibliotecii; Ø eficientizarea sistemului de informare bibliografică și documentare; Ø evaluarea lecturii; Ø restabilirea misiunii bibliotecarului în societate. 174. Enumerați câteva exemple de cooperare între biblioteci și cu alte instituții R: Cooperarea privind schimbul de idei, informații, experiență, servicii este o altă atribuție foarte importantă a Relațiilor cu publicul. Pot fi stabilite astfel relații formale cu

BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]