460 matches
-
constituiția nouă atribuie puterea legislativă Senatului și Corpului legislativ; * legile constituționale din 1875 definesc ca instituții ale statului Parlamentul bicameral (Senat și Camera Deputaților); * între 1944-1946 guvernul provizoriu conferă atribuțiile legislative Adunării Naționale; * în 1946 Constituția nou adoptată consacră Parlamentul bicameral (Consiliul Republicii și Adunarea Națională); * după Constituția din 1958, Parlamentul exercită putere legislativă prin cele două camere Senatul și Adunarea națională. Se poate observa că sistemul parlamentar francez a avut o evoluție tumultuoasă, numeroasele constituții instituind diverse modele de instituții
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
a avut o evoluție tumultuoasă, numeroasele constituții instituind diverse modele de instituții care să exercite puterea legislativă 42. În prezent, Parlamentul francez este organul constituțional titular al funcției legislative și al puterii de a controla activitatea guvernamentală. Are o structură bicamerală compusă din Adunarea Națională și Senat. Adunarea Națională se reunește în Palatul Bourbon, în timp ce Senatul își desfășoară ședințele în Palatul Luxembourg. Pentru revizuirea Constituției ele se reunesc în ședință comună în congres la Castelul Versailles. În anul 2004, Senatul francez
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Franța Metropolitană, 15 pentru Provincia d'Oltre Mare (Guyana, Guadalupe, Martinica), 2 pentru entitățile teritoriale d'Oltre Mare (Mayotte, Saint Pierre și Miquelon) și 5 pentru teritoriile d'Oltre Mare (Noua Caledonie, Polinezia Franceză, Wallis). Analizând actvitatea și atribuțiile Parlamentului se observă că în sistemul bicameral francez, Adunarea Națională este camera cea mai importantă, în care guvernul are nevoie de majoritate 43. Deputații sunt aleși în colegii uninominale, după cum am precizat, iar mandatul durează 5 ani. Ea poate fi dizolvată de către președintele Republicii, ultima dizolvare anticipată
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
textul care devine lege din momentul în care este publicată în Monitorul Oficial. De fiecare dată câd textul este modificat de una dintre camere, reîncepe procedura 45. Putem obseva că atât în Marea Britanie cât și Franța, adevărate modele pentru sistemul bicameral, sistem cu o îndelungată tradiție în ambele țări, Parlamentul a cunoscut o dezvoltare notabilă până în zilele noastre. Senatul îndeosebi contribuie la cooperarea interparlamentară cu țările Europei, în Franța această instituție luând inițiativa fondării Asociației Senatelor Europene, care poate conduce în
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ales de regulă în ședința constituantă a Parlamentului și este expresia Fraktion-ului (a grupului parlamentar) mai numeros. Sistemul legislativ german prevede pe lângă Bundestag și Bundesrat, Consiliul federal; este vorba așadar despre un sistem care, în ceea ce privește legile federale, este asemănător celui bicameral din Franța, Italia, Marea Britanie etc. Bundestag-ul are patru funcții principale: este organul cu puterea decisivă în formarea guvernului, prin alegerea cancelarului; este pivotul principal al procedurii legislative (în Bundestag textul definitiv al oricărei legi este aprobat după multiple dezbateri
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
propriu-zis a doua cameră a parlamentului, alături de Bundestag. Proveniența membrilor săi, care nu sunt aleși prin vot universal, ci sunt exponenți ai guvernelor diverselor landuri reprezintă o piedică în considerarea Bundesrat ca o a doua cameră a unui sistem tipic bicameral. Membrii Bundesrat sunt legați de mandatul primit de la guvernele landurilor din care fac parte, încălcându-se astfel principiul general al interzicerii unui mandat imperativ pentru parlamentari 47. Organizarea internă a Bundesrat este compusă din: președinte, trei vicepreședinți, un consiliu al
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
a celei de a doua Camere Bundesrat nu constituie o eroare afirmația potrivit căreia Parlamentul german este unicameral și depinde doar de Bundestag 49. D. Italia. Parlamentul Republicii Italiene este organul constituțional titular al funcției legislative. El are o structură bicamerală perfectă, fiind compus din două camere cu funcții identice: Camera deputaților și Senatul. Prima este formată din 630 deputați iar a doua din 315 senatori. În cazurile prevăzute în Constituție, Parlamentul se reunește în ședință comună, în birourile Camerei Deputaților
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
cu numele, nu poate sancționa legile, numi primul-ministru (președintele Riksdag-ului are această putere) sau deschide sesiunile parlamentului. Regele Suediei nu este nici șeful forțelor armate, limitându-se să acrediteze ambasadorii externi. F. Belgia. Parlamentul Federal al Belgiei este un parlament bicameral format din Camera reprezentanților și Senat. Camera reprezentantilor (camera inferioară) își ține ședințele în Palatul Națiunii de la Bruxelles; pentru a fi ales în Cameră e necesară împlinirea vârstei de 21 ani, cetățenia belgiană și rezidența în Belgia. Numărul locurilor în
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
23-26 mai/4-7 iunie 1864 s-a introdus Corpul Ponderator, redenumit ulterior Senat, ca cea de-a doua cameră 62. Apariția parlamentului de tip modern este legată de domnia și reformele lui Alexandru Ioan Cuza. Parlamentul impus de acesta era bicameral, constituit pe baza votului cenzitar de avere, vârsta, sex, carte și unde o importantă parte a membrilor Corpului Ponderator erau numiți de domn. Constituția din 1866 a definit funcționarea Parlamentului în concordanță cu modul de organizare și funcționare a parlamentelor
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
fost restabilit, ca organism de bază al regimului democratic pluripartitist. Reconstrucția vieții democratice a cuprins fără îndoială și Parlamentul, ca cea mai importantă instituție politică a statului de drept. Parlamentul României de astăzi se constituie pe baza votului universal, este bicameral, format din Camera deputaților și Senat. Durata mandatului său este de patru ani. În cadrul unui stat de drept, democratic și social, așa cum este România, el are un rol major în crearea, expunerea, orientarea și direcționarea evoluției societății democratice 65. Are
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
instituții statale, guvern, Curtea constituțională, exercită o funcție de control în societate, inclusiv asupra executivului 66. Toate acestea fac din instituția parlamentului cea mai importantă instituție cu caracter legislativ din sistemul politic românesc, din societatea românească. În comparație cu alte țări cu parlamente bicamerale 67, diferența dintre atributele celor două Camere este mică, o lege trebuind să fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată. În articolul 75, Constituția României definește situațiile în care Camera Deputaților este prima cameră sesizată, și astfel cea
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
scurtă comparație între Parlamentul European și Congresul Statelor Unite ale Americii. Aspecte istoric-instituționale Camera Reprezentanților din SUA a apărut ca urmare a Compromisului de la Connecticut (cunoscut și sub numele de Marele Compromis din 1787) cu ocazia căruia a fost decisă organizarea unui legislativ bicameral. Statele urmau a fi reprezentate de o cameră superioară, denumită Senat, iar cetățenii urmau a fi reprezentați într-o cameră inferioară, denumită Camera Reprezentanților. Pentru a evita o situație de conflict instituțional între cele două camere parlamentare investite cu largi
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
înseamnă foarte mult, căci altfel el poate bloca aprobarea actului nedorit. În baza acestei proceduri relațiile Parlamentului cu Consiliul și Comisia au devenit mult mai intense. Practica celor două lecturi în Parlament în cadrul acestei proceduri crează impresia unui proces legislativ bicameral adoptat la nivel comunitar. Mai mult decât atât, puterile consultative ale Parlamentului au fost testate în fața Curții de Justiție. Astfel, cu toate că respingerile de propuneri au fost rare, cu toate acestea, în cazurile în care respingerea a intervenit, aceasta s-a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și parlamentele naționale este prevăzută în protocoalele anexă A la textul Tratatului de la Lisabona. În primul rând, este reglementată funcția de informare adresată parlamentelor naționale. Astfel, toate inițiativele legislative ale Parlamentului European trebuie comunicate legislativelor naționale. Acolo unde există parlamente bicamerale, procedura trebuie aplicată în cazul fiecărei camere. Drept răspuns, parlamentele naționale pot trimite Președintelui Parlamentului European opinii pe marginea proiectelor de legi europene trimise (mai ales în sensul respectării principiului subsidiarității), în termen de opt săptămâni de la comunicarea acestora (cu excepția
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
a tuturor factorilor. Din această cauză, nici în state care au același tip de regim nu putem identifica o unitate de acțiune și un sistem identic, unic. Analiza principalelor sisteme parlamentare naționale a reliefat faptul că, deși organizarea unicamerală sau bicamerală ține de evoluția statului și de poziționarea parlamentului față de executiv, toate adunările legislative au aceleași funcții și atribuții similare-comparabile. Se poate concluziona că, respectând tradițiile istorice, culturale și sociale ale fiecărui stat în parte, parlamentele au ajuns să dețină același
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
o serie de proiecte de legi electorale care au trecut de Cabinet și pe 13 iulie au fost aprobate de către regele Mihai. Acestea prevedeau ca, în urma alegerilor, să se instituie o "Adunare a Deputaților", un organ unicameral, spre deosebire de organizarea legislativă bicamerală prevăzută prin Constituția din 1923. Deși au existat oarece controverse privind legitimitatea restructurării guvernului printr-o lege electorală, disputa a luat sfîrșit, întrucît regele crease un precedent pe 2 septembrie 1944, prin aprobarea unui proces similar 332. În următoarele luni
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lua un astfel de conflict este refuzul parlamentului de a acorda votul de încredere guvernului. Soluționarea crizei impune dizolvarea parlamentului de către șeful statului. O asemenea măsură este posibilă numai în regimurile parlamentare. În statele în care parlamentul are o organizare bicamerală, se impune dizolvarea ambelor Camere sau a unei singure Camere (cea inferioară)<footnote C. Ionescu, op. cit., p. 301. footnote>. În conformitate cu art. 89 din Constituția României, președintele poate să dizolve parlamentul, după ce se consultă cu președinții celor două Camere și cu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
voință al parlamentului ori pe cale constituțională în situații extraordinare. În ambele cazuri, transferul este limitat și condiționat. Potrivit art. 61, alin. 2, parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Prin această formulă, adunarea constituantă originară a instituit un parlament bicameral, avându-se în vedere tradițiile parlamentarismului românesc, care încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a cunoscut două Camere ale puterii legislative.<footnote Opțiunea pentru sistemul bicameral a fost decisă și de dubla competență legislativă exercitată la
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Prin această formulă, adunarea constituantă originară a instituit un parlament bicameral, avându-se în vedere tradițiile parlamentarismului românesc, care încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a cunoscut două Camere ale puterii legislative.<footnote Opțiunea pentru sistemul bicameral a fost decisă și de dubla competență legislativă exercitată la adoptarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative. footnote> Totodată, bicame ralismul a fost slujit de ideea unei duble reprezentări a populației în circumscripții electorale identice, dar care
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
ralismul a fost slujit de ideea unei duble reprezentări a populației în circumscripții electorale identice, dar care presupuneau un număr diferit de voturi pentru alegerea unui deputat sau senator. Până la revizuirea din 2003, Parlamentul României a funcționat ca un parlament bicameral în deplinătatea regulilor care determină funcționarea acestuia. Astfel, cele două Camere aveau aceeași legitimitate, exercitau aceleași atribuții în plan legislativ și, în ceea ce privește controlul parlamentar, aveau o organizare similară și competențele unei Camere nu puteau fi înfrânte prin voința proprie a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
legislativ, un proiect de lege era adoptat în versiuni diferite de cele două Camere, acordul dintre ele era realizat prin intermediul unei comisii de mediere paritare, formată din șapte deputați și șapte senatori. Revizuirea Constituției din 2003 a suprimat acest sistem bicameral, desființând procedura de mediere în cazul legilor organice și ordinare, urmând ca ea să fie aplicabilă doar în cazul legilor constituționale. Mai mult, a fost desființată procedura obligatorie a votului paralel în cele două Camere pentru finalizarea unui proiect de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
cele două Camere pentru finalizarea unui proiect de lege. În doctrină<footnote C. Ionescu, Tratat de drept constituțional contemporan, Editura C.H. Beck, București, 2008, pp. 693-694. footnote>, se consideră că, în urma revizuirii constituționale, Parlamentul României s-a transformat dintr-unul bicameral în practic trei parlamente unicamerale. Actualul art. 75 din Constituție stabilește că fiecare Cameră are o anumită competență decizională, cealaltă Cameră fiind o simplă Cameră de reflecție, fără nicio putere de decizie în procesul legislativ. De asemenea, cele două Camere
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
legătură cu funcția de membru al guvernului. D) Funcția de desemnare prin învestire, alegere sau numire a unor autorități publice Atribuțiile parlamentului subsumate acestei funcții sunt prevăzute expres în Constituție sau în legi speciale. Deoarece Parlamentul României are o structură bicamerală, această funcție va fi înfăptuită de cele două Camere reunite în ședință comună. Potrivit Constituției, parlamentul: a) acordă votul de încredere guvernului; b) numește membrii Curții de Conturi; c) numește directorul Serviciului Român de Informații; d) în diferite legi speciale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
lua un astfel de conflict este refuzul parlamentului de a acorda votul de încredere guvernului. Soluționarea crizei impune dizolvarea parlamentului de către șeful statului. O asemenea măsură este posibilă numai în regimurile parlamentare. În statele în care parlamentul are o organizare bicamerală, se impune dizolvarea ambelor Camere sau a unei singure Camere (cea inferioară)<footnote C. Ionescu, op. cit., p. 301. footnote>. În conformitate cu art. 89 din Constituția României, președintele poate să dizolve parlamentul, după ce se consultă cu președinții celor două Camere și cu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
voință al parlamentului ori pe cale constituțională în situații extraordinare. În ambele cazuri, transferul este limitat și condiționat. Potrivit art. 61, alin. 2, parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Prin această formulă, adunarea constituantă originară a instituit un parlament bicameral, avându-se în vedere tradițiile parlamentarismului românesc, care încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a cunoscut două Camere ale puterii legislative.<footnote Opțiunea pentru sistemul bicameral a fost decisă și de dubla competență legislativă exercitată la
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]