604 matches
-
instituțional brake, on the other side. În a continuous changing domestic and European context, the author believes that a bicameral system is still necessary buy hâș to be refigured aș regards the competencies of the two Chambers. Keywords: Parliament, Senate, bicameralism, instituțional mechanism, separation of powers, legitimacy, legislative process. Introducere Contestarea bicameralismului parlamentar a devenit astăzi o realitate care se întâlnește nu numai în cadrul statelor cu vechi tradiții democratice, dar și în democrațiile post-comuniste. Rând pe rând, țări în care democrația
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
and European context, the author believes that a bicameral system is still necessary buy hâș to be refigured aș regards the competencies of the two Chambers. Keywords: Parliament, Senate, bicameralism, instituțional mechanism, separation of powers, legitimacy, legislative process. Introducere Contestarea bicameralismului parlamentar a devenit astăzi o realitate care se întâlnește nu numai în cadrul statelor cu vechi tradiții democratice, dar și în democrațiile post-comuniste. Rând pe rând, țări în care democrația a fost construită în jurul sistemului parlamentar bicameral clasic - Franța, Italia, sau
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
mecanismelor lor constituționale 1. Prezentarea ipotezelor de lucru Acest articol își propune să evalueze succint principalele provocări cu care se confruntă o serie de parlamente bicamerale la nivel european. În acest sens, se va proceda la o comparație între funcționarea bicameralismului din România cu cel din state cu sisteme parlamentare similare și raporturi instituționale strânse, pe baza tradițiilor istorice comune, în special Franța și Republică Cehă, si punctual Italia și Polonia. În perspectiva revizuirii constituționale din România, articolul urmărește să evidențieze
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
au avut ca principală rațiune eliminarea imaginii respectivă a fostei lor camere unice, de tip Adunare Națională, si, într-o mai mică măsură, voința politică de relegitimare a tradițiilor anterioare anului 1945. În timp ce Polonia și Cehia au optat pentru un bicameralism inegalitar, România, unde o camera superioară a existat în perioada 1864-1937, a ales un regim bicameral egalitar. Într-o primă etapă de tranziție, 1990-2000, cănd Senatul și Camera Deputaților au avut practic puteri cvasi-egale, bicameralismul românesc a exercitat un rol
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Cehia au optat pentru un bicameralism inegalitar, România, unde o camera superioară a existat în perioada 1864-1937, a ales un regim bicameral egalitar. Într-o primă etapă de tranziție, 1990-2000, cănd Senatul și Camera Deputaților au avut practic puteri cvasi-egale, bicameralismul românesc a exercitat un rol pozitiv, asigurând în mod frecvent dezbateri aprofundate și structurate, mai ales prin intermediul așa numitei navete legislative 3. Cu toate acestea, o serie de disfuncționalități prezente și la nivel parlamentar, ar fi trebuit adoptate cu ocazia
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
la nivel senatorial nu este bine definită și încadrată. În România, în mod firesc, o serie de întrebări pertinente nu pot fi evitate, în contextul pregătirii unei noi revizuiri constituționale: De ce este contestat Senatul, mai mult în raport cu alte instituții? De ce bicameralismul chiar reformat nu mai convinge cetățenii? Este justificată funcționarea unei camere superioare, ținând cont de existență la nivel european a unei instituții care a dobândit putere legislativă considerabilă - Parlamentul European, reprezentantul cetățenilor europeni? Totuși, în virtutea dispozițiilor prevăzute prin Tratatul de la
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
legiferarea și controlul se pot completa reciproc, în contextul în care proiectul european necesită în continuare eforturi substanțiale pentru a fi îmbunătățit 5. Reprezentativitatea camerelor superioare Teoriile clasice referitoare la natură sistemelor parlamentare subliniază că monocameralismul caracterizează statele centralizate, în timp ce bicameralismul constituie fundamental regimul parlamentar al statelor federale 6. În mod obișnuit, structurile teritoriale caracterizează ceea ce numim reprezentarea componentelor societății naționale, fie prin intermediul unor gestionari experimentați ai acestor colectivități, fie prin acordarea unei reprezentări parlamentare a acestora 7. Membrii camerelor superioare
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
și Polonia, în primul caz din motive de scrutin iar în al doilea caz dată fiind reprezentarea teritorială electorală (diferită totuși de cea regională), au un mai mare contact cu cetățenii 12. Camerele superioare și procesul legislativ În mod fundamental, bicameralismul este inegalitar. Schemă clasică a funcționării unui sistem bicameral prevede că în timp ce prima cameră, în virtutea responsabilităților conferite de națiune, este în majoritatea cazurilor aceea care face legile, a doua cameră are în special o putere de ponderare. În prelungire, forma
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Schemă clasică a funcționării unui sistem bicameral prevede că în timp ce prima cameră, în virtutea responsabilităților conferite de națiune, este în majoritatea cazurilor aceea care face legile, a doua cameră are în special o putere de ponderare. În prelungire, forma rigidă a bicameralismului este ilustrata de o exercitare cvasi-egală a atribuțiilor celor două camere 13. În același timp, chiar în regim bicameral, monocameralismul poate evolua, în condițiile în care una din camere - de obicei cea inferioară, exercita prerogative mai mari în raport cu cealaltă - camera
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
încadrarea articolului 49-3, iar art. 44-3 referitor la pronunțarea Adunării, la cererea Guvernului, printr-un singur vot asupra întregului text în discuție sau numai a unei părți, luându-se în considerare numai amendamentele propuse sau acceptate de Guvern. În esență, bicameralismul francez nu este nici federal, nici egalitar, existând tendința de a se transformă într-un monocameralism de facto 14. Într-un context care nu i-a fost întotdeauna favorabil, s-a dovedit ca Senatul francez a știut să acționeze ca
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
tacit propunerea. Diminuarea rolului Senatului, manifestată în cadrul procesului legislativ este compensata de efectele modului de alegere care favorizează o majoritate de susținere a Guvernului, reprezentând o pondere pentru adoptarea legilor și revizuirile de natură constituțională. România a urmărit implementarea unui bicameralism egalitar, iar la competențele egale s-au adăugat o serie de atribuții privind alegerea sau revocarea unor autorități de stat. Acordând Senatului aceleași puteri că și ale Camerei deputaților, primul text constituțional din 1991 a impus o anumita miza dinamicii
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
au adăugat o serie de atribuții privind alegerea sau revocarea unor autorități de stat. Acordând Senatului aceleași puteri că și ale Camerei deputaților, primul text constituțional din 1991 a impus o anumita miza dinamicii parlamentare. Nu se poate afirma că bicameralismul românesc a fost riguros, cel puțin până la revizuirea constituției din 2003, pentru că Parlamentul reunit a avut ultimul cuvânt. În context, rolul de contrapondere al Senatului a fost puternic diminuat, din motive legate de numărul mai mic al membrilor acestei camere
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
și tratatele internaționale 17. Eliminarea procedurii de mediere a condus la lectură definitivă în prima Cameră sesizată. Continuarea parlamentarismului egalitar este susținută de faptul că desemnarea Avocatului poporului, desemnat până în 2003 de Senat, revine în prezent camerelor reunite. În virtutea unui bicameralism parțial, nefiind rezultatul unei reprezentări specifice și înscriindu-se mai mult într-o continuitate istorică decât relevând dintr-o necesitate de ordin funcțional și democratic, camerele superioare ale noilor democrații europene au reușit într-o mică măsură să aibă un
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
camerele superioare ale noilor democrații europene au reușit într-o mică măsură să aibă un rol activ în funcționarea instituțională, din lipsă de soluții constituționale și mijloace de acțiune adecvate. Îndeplinind într-o mică măsură un rol de echilibru instituțional, bicameralismul a fost de fațadă, reprezentând de fapt un monocameralism dublat 18. În ansamblu, participarea la procesul legislativ și calitatea legilor apare ca fiind mai bine asigurată în țările în care funcționează parlamentarismul inegalitar. Aceste disfuncționalități s-au manifestat în primul
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
fiind mai bine asigurată în țările în care funcționează parlamentarismul inegalitar. Aceste disfuncționalități s-au manifestat în primul rând prin numărul foarte mare de ordonanțe de urgență, care nu a încetat să crească de la o legislatură la alta. Perspectivele unui bicameralism consolidat Continuarea menținerii acelorași puteri decurgând din reprezentare și durata mandat, conduce la lipsa de justificare a existenței a două camere, mai ales în condițiile unui control parlamentar atenuat. Propunerile în vederea unei reevaluări a camerei superioare trebuie să admită că
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
parlamentar, existând premise pentru că, ținând cont de experiențele interne și externe, să se poată propune un sistem revigorat și coerent, care să răspundă la provocările specifice care, în mod sigur, se vor intensifica. Orice revizuire constituțională trebuie să admită că bicameralismul este fundamentat pe teritoriile naționale, trebuie să promoveze calitatea legislației, reprezentativității și exercitării controlului parlamentar. Evaluând avantajele și dezavantajele sistemului bicameral, observăm că menținerea acestuia poate conduce la confuzia între puteri și orienta mecanismul instituțional în direcția unei colaborări mai
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Procedura parlamentară cu privire la inițiativa legislativă parlamentară amintită a fost reluată ca urmare a cererii de reexaminare formulate de Președintele României, prin care acesta a solicitat reanalizarea propunerii legislative, din perspectiva principiului constituțional al bicameralismului”, se arată într-o informare a ministerului, conform pesurse.ro.
Ce au discutat Crin Antonescu și Mona Pivniceru by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/39921_a_41246]
-
aport important în amendarea Constituției. Sunt câteva aspecte care trebuie clarificate, pornind de la primul articol și până la raportul între instituțiile fundamentale, dacă vrem republică parlamentară sau republică semiprezidențială, dacă vrem să separăm atribuțiile celor două Camere ale Parlamentului, dacă vrem bicameralism sau nu. Noi la toate aceste întrebări avem răspunsuri corecte și concrete care vin din societate și nu din teorie, din manuale. Vom insista și în ceea ce privește drepturile minorităților, drepturile lingvistice și nu numai, drepturile colective, și noi credem că folosirea
Hunor: Limba maghiară trebuie recunoscută de viitoarea Constituție () [Corola-journal/Journalistic/42068_a_43393]
-
USL dorește asocierea cu UDMR este, în opinia democrat-liberalului, atent la declarațiile postelectorale, "chestiunea revizuirii Constituției". "Public, s-a sugerat că ar fi dispute despre recunoașterea articolului 1. Nu este, de fapt, singura miză. USL caută probabil aliați pentru menținerea bicameralismului, ca și pentru o diminuare a rolului președintelui în economia generală a regimului viitor. Foarte probabil, soluția va fi testată chiar în regimul actual, și anume pe Traian Băsescu. Căruia i se va recita, spre domesticire, articolul 96 din textul
Preda: Miza asocierii USL-UDMR, izolarea PDL și domesticirea președintelui () [Corola-journal/Journalistic/40324_a_41649]
-
ana, Elena Badea În opinia lui Kelemen Hunor bicameralismul trebuie păstrat, "dar în așa fel încât atribuțiile, în afară de votarea bugetului și votarea sau demiterea Guvernului, să nu mai intre în competența ambelor Camere, deci competențele trebuie clar separate". În ceea ce privește Președinția, liderul UDMR se declară "adeptul alegerilor directe pentru președinte
UDMR, adeptul bicameralismului și al alegerilor directe pentru președinte by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39508_a_40833]
-
Curte de Casație și Justiție susține că, atât prin modul în care a fost adoptată, cât și prin conținutul normativ, legea supusă analizei de constituționalitate încalcă prevederile constituționale ale art. 61 alin. (2), ale art. 75 alin. (1) privind principiul bicameralismului, ale art. 115 alin. (4), (6) și (7) referitoare la regimul juridic al ordonanțelor de urgență, ale art. 1 alin. (3) și (5) privind principiul statului de drept și al legalității, precum și ale art. 44 referitoare la dreptul de
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
al ordonanțelor de urgență, ale art. 1 alin. (3) și (5) privind principiul statului de drept și al legalității, precum și ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate. ... 4. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate vizând încălcarea principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție arată că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
ca legea adoptată de Senat să fie completată prin introducerea art. II. ... 5. Din compararea formelor adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că legea adoptată de Camera Deputaților nesocotește principiul constituțional al bicameralismului. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 341 din 21 iunie 2023, paragrafele 50-54, cu privire la incidența și modul în care principiul bicameralismului este reflectat în procedura de legiferare. Arată că Senatul a adoptat legea sub forma articolului
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
de Casație și Justiție apreciază că legea adoptată de Camera Deputaților nesocotește principiul constituțional al bicameralismului. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 341 din 21 iunie 2023, paragrafele 50-54, cu privire la incidența și modul în care principiul bicameralismului este reflectat în procedura de legiferare. Arată că Senatul a adoptat legea sub forma articolului unic de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2023, în schimb Camera Deputaților a introdus un nou articol - art. II -, cu un obiect
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
de conținut și formă dintre legea propusă de inițiatori și legea adoptată de Camera Deputaților, diferențe care ar fi de natură să aducă atingere prevederilor art. 61 alin. (2) și ale art. 75 alin. (1) din Constituție, care consacră principiul bicameralismului. ... 42. Curtea amintește că, potrivit celor statuate prin Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]