254 matches
-
care deține peste 50% din acțiunile societății și, în general, ține sub control activitatea acesteia. Structura organelor de conducere a companiilor de asemenea diferă de la o țară la alta. Unele țări, cum sunt Germania și Olanda, au dezvoltat o structură bicefală de conducere a firmelor. Există o deosebire clară între consiliul de administrație care este format din investitori, creditori, angajați și este responsabil de supravegherea activității companiei, și consiliul executiv sau managementul care este responsabil de activitatea operațională zilnică. În alte
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
viață pentru omul creștin, au fost prinse într-un joc inteligent al sensurilor, diferite în funcție de context. Pasărea din stema Țării Românești rămâne acvilă, dar cu cap de corb. Țapul cu corn înfrânge nu berbecul fantastic din Biblie, ci dragonul. Vulturului bicefal i se vede un singur cap. Calul frumos, bun și cu harnașament scump este un animal al puterii. Cucul nu-și clocește ouăle. Albina nu suferă fumul. Tot ea este aceea care culege doar polenul florilor dulci, pentru ca și mierea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
importanță prea mare distincției care pare fundamentală între animalele reale și fabuloase: oamenii Evului Mediu nu făceau nici o diferență între animalele reale, familiare sau exotice și monștrii imaginari. Aceeași pasăre, acvila, poate fi reală sau poate deveni himerică atunci când e bicefală. După cum scria Sfântul Augustin, interpretul gândirii creștine pre-științifice, important pentru noi este să medităm la semnificația obiectelor, nu să le discutăm autenticitatea. Dacă aplicăm acest raționament la bestiare, rezultă că ceea ce contează înainte de toate nu este specia, ci, după cum se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
These emigrant centres supplied the largest ethnic concentrations in American society before the 1960s”. Așa cum era și de așteptat, România nu figura printre principalele „surse” de emigrare ale epocii, întrucât românii din Austro-Ungaria erau înregistrați printre cei plecați din Imperiul bicefal. Cu două decenii și jumătate înainte de sfârșitul secolului al XIX-lea, cineva observa că “în Staturile - Unite emigrațiunea aduce un torent de irlandezi, ecosezi, germani, olandezi și francezi etc., și ovrei din toate țările continentului european, cu puțini englezi și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
diplomatic român și internațional (ce impecabil și răsfățat stand-by al învingătorilor afini!), Ungureanu a descins, în mod spectaculos, în decembrie 2004, la București, ca ministru de Externe. În martie 2007, în urma unui imbroglio de extracție dâmbovițeană, tipic pentru funcționarea indecis bicefală în interiorul aceleiași puteri, în care câștigurile nete în lupta la baionetă contează mai mult decât valoarea oamenilor sacrificați, Ungureanu reușește să schimbe o necesitate într-o virtute, cum spun americanii: demisionează, într-un gest de onoare, întrerupând, fie și într-
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
comunei Filipeștii de Pădure, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat. În câmp roșu se află doi lei rampanți, susținând o roată, totul de aur. În câmp albastru se află o acvil�� bicefală argintie. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Leii fac parte din blazonul familiei Filipescu, de unde vine și denumirea localității. Acvila face parte din blazonul familiei Cantacuzino. Coroana murală cu un
HOTĂRÂRE nr. 1.696 din 14 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162240_a_163569]
-
SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Poiana Câmpina, județul Prahova Descrierea stemei: Stema comunei Poiana Câmpina, potrivit anexei nr. 1.12, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tripartit, în furcă. Pe fond roșu se află o acvilă bicefală, de argint, încoronată cu coroane de aur. Pe fond de azur se află cinci stele, de argint, așezate doi cu doi și unu. Câmpul verde este tăiat de un brâu undat, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală
HOTĂRÂRE nr. 1.696 din 14 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162240_a_163569]
-
azur se află cinci stele, de argint, așezate doi cu doi și unu. Câmpul verde este tăiat de un brâu undat, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Acvila bicefală face parte din blazonul familiei Cantacuzino. Stelele sunt simbolul Fecioarei Maria, patroana Mănăstirii Poiana. Brâul undat reprezintă râul Prahova. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.13 STEMA comunei Secăria, județul
HOTĂRÂRE nr. 1.696 din 14 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162240_a_163569]
-
negru și argint, stema Moldovei cu capul de bour, însoțit între coarne de o stea cu cinci raze. La dreapta capului de bour, o roza și o semiluna descrescânda în stânga, toate de aur. În câmp inferior, pe roșu, o acvila bicefala, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Slatina asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldica
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
din două păsări afrontate. Stema României, flancată de anul emisiunii "2004", fragmentat în două, și valoarea nominală "100 lei" sunt amplasate în partea superioară, respectiv inferioară a monedei. Pe reversul monedei este reprodusă imaginea engolpionului arhieresc din aur, reprezentând vulturul bicefal cu cruce, simbol heraldic al Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol. Inscripția "engolpion cantacuzin" este gravată circular, de o parte și de alta a vulturului bicefal, urmând circumferința monedei. Articolul 3 Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi
CIRCULARĂ nr. 28 din 3 decembrie 2004 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din aur cu valoarea nominală de 100 lei, emisiunea "Istoria aurului - engolpion cantacuzin". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163580_a_164909]
-
respectiv inferioară a monedei. Pe reversul monedei este reprodusă imaginea engolpionului arhieresc din aur, reprezentând vulturul bicefal cu cruce, simbol heraldic al Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol. Inscripția "engolpion cantacuzin" este gravată circular, de o parte și de alta a vulturului bicefal, urmând circumferința monedei. Articolul 3 Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoțite de un certificat de autenticitate, redactat în limbile română și engleză, semnat de guvernatorul Băncii Naționale a României și de casierul central, precum și de un pliant
CIRCULARĂ nr. 28 din 3 decembrie 2004 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din aur cu valoarea nominală de 100 lei, emisiunea "Istoria aurului - engolpion cantacuzin". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163580_a_164909]
-
ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Florești, județul Prahova Descrierea stemei Stema comunei Florești, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află o acvilă bicefală încoronată, de aur. În partea inferioară, în câmp argintiu, se află un leu rampant roșu, orientat spre dreapta, ținând în laba dreaptă un bujor roșu. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor
HOTĂRÂRE nr. 838 din 28 iulie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169860_a_171189]
-
roșu, orientat spre dreapta, ținând în laba dreaptă un bujor roșu. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Leul rampant face parte din blazonul familiei Florescu, originară din aceste locuri. Acvila bicefală reprezintă piesa heraldică principală din blazonul familiei Cantacuzino. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.5 STEMA - comunei Gornet-Cricov, județul Prahova Anexa 2.5 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei
HOTĂRÂRE nr. 838 din 28 iulie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169860_a_171189]
-
elementelor însumate ale stemei comunei Râfov, județul Prahova Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Râfov se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, tăiat, despicat în partea stângă. În partea dreaptă se află o acvilă bicefală de argint, ieșind cu privirea spre dreapta. În partea stângă, în cartierul superior, se află un snop de spice de grâu de aur, iar în cartierul inferior se află o sondă de argint, pe terasă verde, din care țâșnește un
HOTĂRÂRE nr. 1.403 din 28 decembrie 2010 privind aprobarea stemelor comunelor Adunaţi şi Râfov, judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228910_a_230239]
-
grâu de aur, iar în cartierul inferior se află o sondă de argint, pe terasă verde, din care țâșnește un jet de țiței. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificația elementelor însumate Acvila bicefală face parte din blazonul familiei Cantacuzino. Snopul de grâu semnifică una din ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura. Sonda simbolizează amplasarea în zonă, de către Simion Mehedințeanu, a primei rafinării din țară, în anul 1857. Coroana murală de argint cu un
HOTĂRÂRE nr. 1.403 din 28 decembrie 2010 privind aprobarea stemelor comunelor Adunaţi şi Râfov, judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228910_a_230239]
-
județul Ilfov Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Dobroești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă de un brâu undat, de argint. În partea superioară, în câmp albastru, se află o acvilă bicefală, cu aripile deschise, încoronată cu o coroană închisă, ținând în gheare o spadă și un topuz, totul de argint. În vârful scutului, în câmp roșu, se află silueta unei biserici privită din față, cu trei arcade și o turlă, de
HOTĂRÂRE nr. 1.266 din 21 decembrie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Dobroeşti şi Gruiu, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238010_a_239339]
-
Fundeni, construită în anul 1699 de spătarul Mihail Cantacuzino și denumită inițial Biserica "Sfântul Eftimie". Această biserică a fost renovată în anul 1860 de doamna Maria Ghica, având numele actual de Biserica Fundenii Doamnei și fiind declarată monument istoric. Acvila bicefală face parte din sigiliul spătarului Mihail Cantacuzino, iar brâul undat reprezintă râul Colentina, care traversează localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 STEMA comunei Gruiu, județul Ilfov Anexa 2
HOTĂRÂRE nr. 1.266 din 21 decembrie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Dobroeşti şi Gruiu, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238010_a_239339]
-
un scut heraldic creat înalt de 35 mm, înconjurat de o cunună de lauri închisă, lată de 10 mm, pe care este dispus, central deasupra scutului, un coif de armură medievală. Pe scut este reprezentată, în plan central, o acvilă bicefală având în gheara dreaptă un buzdugan și în cea stângă o ramură de măslin, ambele reprezentări orientate în sus pe o axă de 45 de grade. În planul inferior se află cifra romană reprezentând clasa emblemei de merit. De cununa
ORDIN nr. M.102 din 10 septembrie 2012 (*actualizat*) privind sistemul de distincţii militare din Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244964_a_246293]
-
organism european să participe deținătorul puterii executive din statele membre, deoarece majoritatea legislației europene se bucură de aplicabilitate directă, iar cel care le pune în aplicare este executivul. De aceea, în funcție de regimul politic al fiecărui stat, în regimurile cu executiv bicefal, cel care va participa va fi acela care deține primordialitatea în exercitarea puterii executive. În consecință, se apreciază că se impune respingerea cererii formulate de Președintele României, întrucât nu există un conflict juridic de natură constituțională între acesta și primul-ministru
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
art. 10 alin. (2) teza a doua și art. 15 alin. (2) din Tratat, referitor la compunerea Consiliului European - șefii de stat sau de guvern ai statelor membre -, este una generică și nu obligă statele membre care au un executiv bicefal să asigure reprezentarea lor atât prin șeful de stat, cât și prin cel al guvernului, ci, mai degrabă, prin interpretarea teleologică a textului, se ajunge la ideea că scopul acesteia este de asigura reprezentarea statului membru la cel mai înalt
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
calitatea sa de organ reprezentativ suprem al poporului român. O atare înțelegere a separației și echilibrului puterilor în stat, instituite de art. 1 alin. (4) din Constituția României, lipsește de conținut și de efectivitate cooperarea loială, inclusiv în cadrul executivului dualist (bicefal), reduc��nd astfel rolul Guvernului și implicit pe cel al primului-ministru în cadrul acestui tip de executiv la acela de simplu executant al politicii externe a statului, la rolul de braț al Președinției în această materie. Or, regimul politic instituit constituțional
DECIZIE nr. 449 din 6 noiembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, 3 şi 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257067_a_258396]
-
fără a se schimba în mod corespunzător și cadrul constituțional"*6). ---------- *5) Cristian Ionescu, Tratat de drept constituțional contemporan, ediția a 2-a, Editura C.H. Beck, București, 2008, pag. 204. *6) idem În sistemul constituțional actual este "instituționalizat modelul executivului bicefal sau dualist", potrivit căruia "puterea executivă este repartizată echilibrat între șeful statului și Guvern"*7). Prin normele propuse însă, concepția legiuitorului constituant este radical modificată, Președintele României conducând "Autoritatea Executivă a statului român" și răspunzând "în fața poporului pentru buna funcționare
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
deoarece are ca efect suprimarea unei garanții a unui drept fundamental al persoanei care ocupă o demnitate publică, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (2) din Constituție". 15. În sistemul constituțional actual este "instituționalizat modelul executivului bicefal sau dualist", potrivit căruia "puterea executivă este repartizată echilibrat între șeful statului și Guvern"*12). -------------- *12) C. Ionescu, Tratat de drept constituțional contemporan, Ediția 2, Editura CH. Beck, București, 2008, pag. 819. Prin normele propuse însă, concepția legiuitorului constituant este
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
alin. (2) teza a doua și art. 15 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, referitor la compunerea Consiliului European - șefii de stat sau de guvern ai statelor membre -, este una generică și nu obligă statele membre care au un executiv bicefal să asigure reprezentarea lor atât prin șeful de stat, cât și prin cel al Guvernului, ci, mai degrabă, prin interpretarea teleologică a textului, se ajunge la ideea că scopul acesteia este de a asigura reprezentarea statului membru la cel mai
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
a se schimba în mod corespunzător și cadrul constituțional".*6) *5) Cristian Ionescu, Tratat de drept constituțional contemporan, ediția a 2-a, Editura C. H. Beck, București, 2008, pag. 204. *6) Idem. În sistemul constituțional actual este "instituționalizat modelul executivului bicefal sau dualist", potrivit căruia "puterea executivă este repartizată echilibrat între șeful statului și Guvern".* 7) Prin normele propuse însă, concepția legiuitorului constituant este radical modificată, Președintele României conducând "Autoritatea Executivă a statului român" și răspunzând "în fața poporului pentru buna funcționare
PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]