854 matches
-
artistice - de pildă, expoziții realizate, toate conduc către o mai bună cooperare și rezidă în aplicabilitatea Vizuală. Astfel, suntem martori unui rezultat al căutărilor practice, în cazul de față - rezultatul actului creativ/artistic - fie pictură murală, fie pictură de șevalet, bidimensional sau tridimensional, fie grafică, sculptură, design vestimentar sau alte manifestări artistice precum „body - painting/face”; acestea din urmă, comportă subtilitatea jocului care, prin numai citirea cuvântului va trimite la esența cunoașterii (de sine...) și chiar regăsirii... Plin de tâlc, fiecare
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
care decurge de aici sunt notele care definesc prima etapă a poeziei lui S. O schimbare radicală se constată însă odată cu Melancolii inocente (1969), care probează frecventarea intensă a expresionismului german. Imaginea se desfășoară acum tentacular, discursul devine din liniar bidimensional, iar instantaneele fotografice se transformă în viziuni tenebroase: „se înfiripă zgomote care de-abia înspre zori / au sânge de zgomote Doamne, scrâșnetul ușii / este un geamăt al lumii - / nemărturisit și ascuns în pietre spălate de foc // și când se scoală
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
clasificare a formelor. 4. Orientarea‑organizarea și structurarea spațială: a) capacități perceptive: - discriminare kinestezică - aptitudinea de a avea conștiința propriului corp, a poziției în spațiu și a relației cu mediul; - percepția spațială a pozițiilor, direcțiilor și mărimilor; - orientarea în spațiul bidimensional și tridimensional; - discriminarea vizuală - capacitatea de a percepe și diferenția obiectele din mediul înconjurător pe baza mișcărilor oculare (capacitatea de a urmări cu privirea, de a cuprinde un spațiu delimitat și de a coordona mișcările ochilor), acuității vizuale (capacitatea de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
politici, de-a lungul căreia ar fi situați toți jucătorii. Modelul spațial implicit poate fi extins la două sau mai multe dimensiuni de politici, dar costul este acela că se pierde în precizia de previziune. Să ne imaginăm o lume bidimensională în care jucătorii sunt amplasați pe baza preferințelor lor ideale de-a lungul ambelor axe. De exemplu, legislatorii ar putea fi distribuiți de-a lungul dimensiunii stânga-dreapta privind problemele economice și de-a lungul dimensiunii naționaliste-internaționaliste în ceea ce privește problemele de politică
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pierderea de utilitate de pe urma oricărei devieri de la amplasarea ideală să fie reprezentată de o serie de cercuri concentrice. Am dezvoltat deja, în ceea ce privește trăsăturile lor generale, uneltele necesare analizării acestei situații. Vom fixa amplasamentele ideale pentru cei cinci jucători în spațiul bidimensional. De pildă, jucătorul A din exemplu nostru este situat jos, pe dimensiunea 1, iar sus, pe dimensiunea 2; jucătorul B, tocmai invers. Apoi vom localiza poziția votantului median pe fiecare axă (D pentru dimensiunea 1 și C pentru dimensiunea 2
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
politici din x. Totuși, acesta nu este sfârșitul procesului. Jucătorii și-ar recalcula atunci curbele de indiferență în funcție de y și, din nou, ar exista mai multe amplasamente în care s-ar suprapune cele trei curbe, indicând alte combinații de politici bidimensionale care să învingă pe y prin votul majoritar. Schimbările pot continua la nesfârșit. Nici o coaliție sigură nu se va forma vreodată. De fapt, gama rezultatelor posibile în negocierea de cinci persoane într-o arenă de probleme bidimensională este enormă, acoperind
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
combinații de politici bidimensionale care să învingă pe y prin votul majoritar. Schimbările pot continua la nesfârșit. Nici o coaliție sigură nu se va forma vreodată. De fapt, gama rezultatelor posibile în negocierea de cinci persoane într-o arenă de probleme bidimensională este enormă, acoperind o mare parte din spațiul de politici posibile. Mai mult, situația de negociere devine chiar mai complicată pe măsură ce adăugăm jucători noi și dimensiuni noi. Ne întoarcem din nou la același paradox ciclic. Avem un model care este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
amendate și ajustate în mod considerabil în timpul deliberărilor întregii adunări legislative. Dar ultima votare trebuie să fie da-sau-nu cu privire la propunerea amendată-și-reamendată. Dacă rezultatul este negativ, rămâne valabilă versiunea aflată în exercițiu în statu quo-ul inițial. Să ne imaginăm, în legislatura bidimensională de cinci persoane prezentată mai sus, că punctul stării de fapt, Q, este întrucâtva diferit de poziția mediană, x. La prima votare x învinge pe Q, care este apoi învins de y, care apoi este învins de z, și așa
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de propuneri și amendamente. Rezultatul specific nu poate fi prezis, dar schimbările sunt limitate de pozițiile lor față de situația curentă. Mai mult, legislatorii vor descoperi că, cu cât vor acționa mai liber și mai agresiv în cadrul acestui spațiu de probleme bidimensional, cu atât vor fi mai multe șansele ca, în final, statu quo-ul să rămână neschimbat. Această ultimă observație ne conduce la cea de-a treia soluție prin care se obține stabilitatea democratică în cadrul adunărilor legislative. Nu este necesar nici măcar să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
calcularea puterii. Tendința centrală pentru o distribuție univariată cu date continue, după cum am văzut, este un singur punct situat într-un spațiu unidimensional: media. Tendința centrală pentru o distribuție bivariată cu date continue este o dreaptă situată într-un spațiu bidimensional. (Tendința centrală pentru o distribuție multivariată cu trei variabile este un plan situat într-un spațiu tridimensional etc.) Cunoscută sub numele de dreaptă de regresie, formula acesteia este: Y = a + bX Să ne imaginăm un sat amplasat într-o arie
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de a amplasa drumul într-o locație care să realizeze distanța de mers medie cea mai mică, luând în considerare toate casele din sat. Dreapta de regresie este cea mai bună reprezentare liniară a unei relații direcționale bivariate. Dar aspectele bidimensional și direcțional ale regresiei implică faptul că calcularea acesteia este întrucâtva mai complexă decât cea pentru media univariată. Atunci când calculăm coeficientul de pantă (b), numărătorul captează gradul de variație bidimensională. Acesta este suma întregii covariații pentru cele două variabile, așa cum
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
bună reprezentare liniară a unei relații direcționale bivariate. Dar aspectele bidimensional și direcțional ale regresiei implică faptul că calcularea acesteia este întrucâtva mai complexă decât cea pentru media univariată. Atunci când calculăm coeficientul de pantă (b), numărătorul captează gradul de variație bidimensională. Acesta este suma întregii covariații pentru cele două variabile, așa cum apare aceasta pentru fiecare observație: Sș(Yi -)(Xi -)ț. Pentru orice observație (i), variația de la nivelul variabilei Y este (Yi - ), iar variația variabilei X este (Xi -). Covariația pentru observația i
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
independente asupra variabilei dependente. În consecință, tendința centrală pe care o estimăm noi se preocupă doar de comportamentul lui Y dependent de X, dar nu și invers. Să ne imaginăm o dreaptă de regresie (reprezentată prin ⎧) trasată diagonal în spațiul bidimensional. Panta și coeficienții de intersecție indică estimarea cea mai exactă pentru variabila dependentă exprimată ca funcție omogenă a variabilei independente, a+bX. Foarte probabil, aceasta ne apare ca diferită de dreaptă (reprezentată prin ⎧) trasată orizontal în spațiul bidimensional în media
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în spațiul bidimensional. Panta și coeficienții de intersecție indică estimarea cea mai exactă pentru variabila dependentă exprimată ca funcție omogenă a variabilei independente, a+bX. Foarte probabil, aceasta ne apare ca diferită de dreaptă (reprezentată prin ⎧) trasată orizontal în spațiul bidimensional în media pentru Y. Apoi, să trasăm vertical în sus sau în jos distanța de la fiecare observare din studiu la ⎧. Fiecare distanță este ⎧i - ⎧. Să ridicăm la pătrat distanțele pentru ca valorile negative și pozitive să nu se anuleze reciproc, să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
realizări în domeniul transmisiei luminii prin fibre pentru comunicații optice”. Willard Boyle și George E. Smith, SUA, „Pentru inventarea unui circuit semiconductor pentru achiziția de imagine - senzorul CCD”. 2010 - Andre Geim, Olanda, Konstantin Novosiolov, Rusia, „Pentru experimente revoluționare privind materialul bidimensional grafen”. Bibliografie: 1) Boiu Alexandru “Celebrități ale științei. Premiul Nobel și laureații săi”, Editura Litera, București,1982, 87 2) Chiorcea Nicolae - “Fizicienii laureați ai Premiului Nobel”, Editura Teora, București, 1998, 3) Internet: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred Nobel JULIUS ROBERT
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
operații cu variabile aleatoare, se menționează în mod necesar: numai dacă operațiile au sens atât matematic (efectuarea calculelor este posibilă), cât și practic (calculele și rezultatele lor au semnificații practice precise). Definiția 3.3. Fie un cuplu sau experiment aleator bidimensional ),( YX de tipul (3.5) cu experimentele (variabilele) aleatoare marginale cantitative (care iau valori numerice) X și .Y Observații. În general, în practică, nu găsim suport concret pentru oricare dintre variabilele aleatoare de mai sus și cu atât mai mult
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
în totalitatea lor sau parțial doar prin sondaje statistice. Dacă se consideră numai o singură caracteristică a sistemului, atunci avem o analiză unidimensională, iar dacă se iau în considerare două sau mai multe caracteristici ale acestuia, atunci avem o analiză bidimensională sau multidimensională a sistemului dat, ambele probleme fiind deosebit de importante atât în cazul evaluării totale, cât și în cazul evaluării prin sondaje. În studiul sistemelor, indiferent de natura sau semnificațiile părților componente, un rol important îl au anumiți indicatori cantitativi
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ponderi (credite, în total 60) în planul de învățământ. Să considerăm trei studenți (S1, S2, S3) ale căror rezultate finale sunt date în tabelul 4.3. 4.3. Valori medii și dispersii condiționate În analiza unor experimente probabiliste sau statistice bidimensionale, tridimensionale sau multidimensionale, putem vorbi despre rezultatele comune sau despre rezultatele marginale (individuale) ale experimentelor. În același timp, putem vorbi însă și despre rezultate care se condiționează între ele, ceea ce înseamnă că în practică realizarea unor rezultate depinde de realizarea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de realizarea altora [Mihoc și Craiu (1976-1981), Purcaru (2004) etc.]. Astfel de situații sunt frecvent întâlnite în studiul unor procese sau fenomene cu evoluții probabiliste. Suntem conduși la conceptele de experimente condiționate deosebit de importante în studiul ecosistemelor. Să considerăm experimentul bidimensional redat sub forma (3.5) din care citim imediat următoarea egalitate cu privire la distribuția de probabilitate bidimensională sau comună. Cu aceste date, putem calcula valorile medii și dispersiile variabilelor unidimensionale condiționate de mai sus. De exemplu, pentru variabila aleatoare condiționată )3
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
în studiul unor procese sau fenomene cu evoluții probabiliste. Suntem conduși la conceptele de experimente condiționate deosebit de importante în studiul ecosistemelor. Să considerăm experimentul bidimensional redat sub forma (3.5) din care citim imediat următoarea egalitate cu privire la distribuția de probabilitate bidimensională sau comună. Cu aceste date, putem calcula valorile medii și dispersiile variabilelor unidimensionale condiționate de mai sus. De exemplu, pentru variabila aleatoare condiționată )3,2/( == ZYX obținem, ca pentru orice variabilă aleatoare discretă, valoarea medie, dispersia și abaterea medie pătratică
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
socotită ca un ecosistem de sine stătător, iar observațiile făcute urmăresc numărul de specii sau abundența ecosistemului. Extinzând experimentul unidimensional (8.1), ne putem imagina un sondaj care urmărește două caracteristici ale unei populații statistice și astfel obținem un experiment bidimensional (experiment comun). Exemplul 8.1. S-a studiat prezența a trei specii S1-S3 (fără contabilizarea numărului de exemplare) într-o anumită regiune (ecosistem), în care s-au făcut lucrări de îmbunătățiri funciare pe o suprafață mare de teren conducând la
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
alese prin sondaj 100 (volumul sondajului) de zone sau regiuni de dimensiuni mai mici (la rândul lor, considerate ca niște ecosisteme sau subecosisteme) pentru a putea face observațiile și măsurătorile specifice. 8.1.2. Experimente condiționate În prezentarea unor experimente bidimensionale sau tridimensionale (multidimensionale), putem vorbi despre rezultatele comune sau despre rezultatele marginale (individuale) ale experimentului, dar în același timp se poate vorbi și despre rezultate care se condiționează între ele, ceea ce înseamnă practic faptul că realizarea unora depinde de realizarea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
în studiul evoluției ecosistemelor sau al unor procese legate de asigurări etc. În cazul unui experiment aleator tridimensional (X, Y, Z) de forma (8.9)(8.10) avem mai multe tipuri de condiționări (experimente unidimensionale condiționate de experimente unidimensionale sau bidimensionale, precum și experimente bidimensionale condiționate de experimente unidimensionale), iar din definiția probabilității condiționate, putem scrie imediat următoarele probabilități condiționate corespunzătoare acestor situații. Dacă se pune problema măsurării gradului de concentrare sau de diversitate a rezultatelor unui experiment (indiferent dacă experimentul este
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ecosistemelor sau al unor procese legate de asigurări etc. În cazul unui experiment aleator tridimensional (X, Y, Z) de forma (8.9)(8.10) avem mai multe tipuri de condiționări (experimente unidimensionale condiționate de experimente unidimensionale sau bidimensionale, precum și experimente bidimensionale condiționate de experimente unidimensionale), iar din definiția probabilității condiționate, putem scrie imediat următoarele probabilități condiționate corespunzătoare acestor situații. Dacă se pune problema măsurării gradului de concentrare sau de diversitate a rezultatelor unui experiment (indiferent dacă experimentul este cantitativ, calitativ sau
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
sau multiple și analiza rezultatelor care apar sau care ar putea să apară la un moment dat. Observații. În sensul precizărilor de mai sus, numerele (8.19.1) și (8.19.2) reprezintă doi indicatori ai concentrării și diversității directe bidimensionale. Prin analogie, putem scrie imediat expresiile indicatorilor aferenți unor experimente cu mai mult de trei dimensiuni. În particular, fiind dat un experiment probabilist bidimensional discret (X,Y) definit prin relațiile (8.4)-(8.8), pentru experimentele probabiliste unidimensionale marginale aferente
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]