279 matches
-
, Vasile (1.I.1862, Drăgănești, j. Bihor - 6.VIII.1942, Vașcău), folclorist. Face gimnaziul la Beiuș, studii „preparandale” la Arad, un curs „complementar” la București (1906) și va fi învățător în câteva localități bihorene; este pensionat în 1928. Colaborează la „Almanahul învățătorilor români”, „Banatul literar”, „Biserica și școala”, „Bunul econom”, „Calendarul diecezan”, „Calicul”, „Cele trei Crișuri”, „Familia”, „Foaia literară”, „Foaia poporului”, „Gazeta de Vest”, „Gazeta poporului”, „Izvorașul”, „Luceafărul literar”, „Poporul român”, „Revista critică-literară”, „Rânduri
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
creații populare despre Avram Iancu. Culege și tipărește doine și hore, descântece, colinde, balade, legende, strigături, povești. Deși prelucrarea este vizibilă, poveștile sunt cele mai interesante, autorul figurând drept primul culegător care manifestă un interes mai larg pentru proza populară bihoreană. Scoate la Editura Noastră din București, în colecția „Biblioteca Vașcăului”, peste cincizeci de broșuri pe care le împarte singur țăranilor, în zilele de târg la Vașcău, credincios devizei antonpannești pe care, ca și I. G. Sbiera, o așază ca moto
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
București, 1938; Doine din Bihor, București, f.a.; Hore bihorene, București, 1938; Poezii poporale din Bihor, București, 1938; Chiuituri bihorene, București, 1938; Flori din Bihor, București, 1939; Comoara cu povești frumoase, București, 1939; Soacra tirană, București, f.a.; Frumusețea chiuiturilor de pe plaiurile bihorene, București, 1939; Bihorul în cântecele sale poporane, București, 1939; Hai la joc, București, 1939; Mândrețea jocului bihorean, București, 1939; Folclorul bătrânesc, București, 1939; Du-te bade și te culcă, București, 1939; Aș muri..., București, 1939; Mormântul, București, 1939; Doruri, București
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
Chiuituri bihorene, București, 1938; Flori din Bihor, București, 1939; Comoara cu povești frumoase, București, 1939; Soacra tirană, București, f.a.; Frumusețea chiuiturilor de pe plaiurile bihorene, București, 1939; Bihorul în cântecele sale poporane, București, 1939; Hai la joc, București, 1939; Mândrețea jocului bihorean, București, 1939; Folclorul bătrânesc, București, 1939; Du-te bade și te culcă, București, 1939; Aș muri..., București, 1939; Mormântul, București, 1939; Doruri, București, 1939; De-ale poporului, București, 1939; Pățania lui Mândru Solomon cu ciuma, Oradea, 1939; Descântece bihorene, București
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
sau inedite, cu trimitere precisă la trecutul ținutului. Sunt reluate astfel poeziile religioase ale lui George Coșbuc și Octavian Goga, pagini dintr-o lucrare din 1807 a iluministului arădean N. Horga-Popovici, nuvela Logodnica contelui Stuart semnată de poeta și prozatoarea bihoreană Lucreția Suciu-Rudow, fragmente privitoare la români din cronica lui Anonymus Notarius, corespondența dintre Emil Turdeanu și Mircea Eliade, o scrisoare a poetului George A. Petre, stabilit la Oradea, către scriitorul maghiar L. Hatvanyi, Povestea de dragoste cu subiect românesc a
LUMINA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287912_a_289241]
-
București], 1897; Povestiri și schițe, Arad, 1903; Un memoriu al lui Moise Nicoară, Arad, 1904. Repere bibliografice: Sever Secula, „Biserica și școala”, 1912, 15; Al. Sadi Ionescu, Tovarăși de muncă dispăruți, IB, 273-277; Predescu, Encicl., 772; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, 250, 252, 315; Dicț. lit. 1900, 777-778; Păcurariu, Dicț. teolog., 400. G.D.
SECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289602_a_290931]
-
de inspirație patriotică, în care autorul, în aceeași limbă greoaie, provincială, invocă „timpii fericiți” de demult și cugetă cu tristețe la „românul cel decăzut”. Jalea pentru „națiunea” lui, accesele de exasperare, amărăciunea persistentă ar lăsa să se întrezărească în stihuitorul bihorean un depresiv. Unele poezii, puse pe muzică, s-au cântat o vreme. Dintre acestea, La vin, creația cea mai populară a lui S., în versiunea ei melodică, îi atrăsese atenția lui Mihai Eminescu. Repere bibliografice: Eugeniu Potoran, Poeții Bihorului, Oradea
SFURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289660_a_290989]
-
Kyazim, note pe teme culturale, conferințe, o amplă anchetă referitoare la posibilitatea unei înțelegeri culturale între români și unguri etc. În interval îi iese de sub tipar romanul Romanță fără note (1932). Mai colaborează la „Gazeta de Vest” și trimite „corespondențe” bihorene ziarelor bucureștene „Universul”, „Curentul” ș.a. Admis în 1936 în Societatea Scriitorilor Români, activează, de asemenea, pentru înființarea Societății Scriitorilor Români din Ardeal, fiind ales vicepreședinte în 1937. În urma Dictatului de la Viena se mută în capitală, unde rămâne și după 1945
SAMARINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
1927, 7-8; G. M. Amza, „Romanță fără note”, „Pământul”, 1933, 55; Erasm [Petru Manoliu], „Kyazim”, „Credința”, 1934, 262; Aurel Tripon, Monografia-almanah a Crișanei, Oradea, 1936, 439; Predescu, Encicl., 754; Ion Bradu, Revista „Cele trei Crișuri” din Oradea, în Contribuții culturale bihorene, Oradea, 1974, 361-362; Teodor Neș, A doua carte despre oameni din Bihor, Oradea, 1979, 274-275; Nae Antonescu, Centenar: M. G. Samarineanu, F, 1993, 4; Ovidiu Papadima, Evocări, Iași, 1997, 26-28. V. D.
SAMARINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
Ion Gheorghe, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Emil Brumaru), dar face loc cu generozitate și altora, din generații mai tinere (Virgil Bulat, Cassian Maria Spiridon, Valentin Tașcu, Lucian Vasiliu, Liviu Ioan Stoiciu, Simona-Grazia Dima) și chiar debutanților locali (la rubrica „Poeți bihoreni”). În 1999 un colaborator constant este Miron Kiropol, cu versuri originale, dar mai ales cu Prolog la un dicționar al poeziei române, adunând poeți români din toate timpurile, „de la A la Z”, tălmăciți de el însuși în franțuzește. Proza este
UNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290368_a_291697]
-
D. Țepeneag. De atenția redacției se bucură și traducerile din literaturile franceză, engleză și italiană sau paginile inedite provenite de la D. Ciurezu, Nichita Stănescu și Mihai Ursachi. „Personalia” este un fel de dicționar de reală utilitate, unde sunt prezentate personalități bihorene, modele sociale, culturale, morale, științifice, teologice: Ion Brudu, Alexandru Roman, Moise Dragoș, Aurel Lazăr, Emanuil Gojdu ș.a. Contribuții de istorie literară, care se înscriu în același perimetru prin scopul recuperator, aparțin lui Mircea Popa: Vasile Sala și interesul său pentru
UNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290368_a_291697]
-
pseudonimele Cactus, Cornel Banu, Stelian Banu, Cristian Oană, Ion Păduraru, V. Stelian și Cornel Barbăneagră. I s-a decernat Premiul de publicistică „Alexandru Andrițoiu” (1998). Considerându-se în primul rând publicist, V. s-a aplecat asupra istoriei și tradițiilor culturii bihorene în lucrări precum Calvarul Bihorului (noiembrie 1918-aprilie 1919) (1994), 50 de ani printre scriitori și artiști (I, 2000) - contribuție la „o posibilă istorie a culturii bihorene” - și Oameni din Bihor. 1940-2000. Dicționar sentimental (I, 2002). Proiectat în două sau trei
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
-se în primul rând publicist, V. s-a aplecat asupra istoriei și tradițiilor culturii bihorene în lucrări precum Calvarul Bihorului (noiembrie 1918-aprilie 1919) (1994), 50 de ani printre scriitori și artiști (I, 2000) - contribuție la „o posibilă istorie a culturii bihorene” - și Oameni din Bihor. 1940-2000. Dicționar sentimental (I, 2002). Proiectat în două sau trei volume, dicționarul își împarte materia în șase capitole (Academicieni, Biserica română din Bihor, Bihoreni, membri ai unor academii de profil, Literatură - filologie - lingvistică, Publicistica, Cultura populară
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
doctor În cadrul Departamentului de Istorie al Facultății de Istorie, Geografie și Relații Internaționale, Universitatea din Oradea și muzeograf la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, Secția de Istorie; secretar de redacție al anuarului Crisia al muzeului orădean și al publicației Revista bihoreană de istorie a Societății de Științe Istorice din România, Filiala Bihor; a publicat ca unic autor volumele: Colectivizare, rezistență și represiune În vestul României, Oradea, Editura Muzeului Țării Crișurilor, 1999; Istoria Transilvaniei În istoriografia românească 1965-1989, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
, Lucreția (3.IX.1859, Oradea - 5.III.1900, Oradea), poetă. Este fiica poetei Maria Suciu (n. Bosco) și a lui Petre Suciu, referent consistorial la Oradea și protopop în Beliu, stabilit apoi în satul bihorean Ucuriș, unde George Coșbuc, Septimiu Albini, G. Bogdan-Duică, A. C. Popovici se întâlneau în casa familiei Suciu, într-un mic cerc literar. Cultivată, cunoscătoare a limbilor franceză, germană, maghiară, S.-R. debutează în 1884, la „Familia”, cu sonetul Suvenir. Până în 1895
SUCIU-RUDOW. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290010_a_291339]
-
fost puse pe muzică. SCRIERI: Versuri, Sibiu, 1889. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, III, 200-201; Ioan I. Livescu, Lucreția Suciu, „Biblioteca familiei”, 1891, 15-16; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 368-369; Eugeniu Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, 68-70; Teodor Neș, Figuri bihorene: Lucreția Suciu, F, 1936, 1; D. Popovici, La Littérature roumaine de Transilvanie au XIX-e siècle, București, 1938, 38-39; Lucia Popovici, Lucreția Suciu, scriitoare din Bihor, RFR, 1943, 11; Netea, Maior-Goga, 167-178; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, 241-245; Elena
SUCIU-RUDOW. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290010_a_291339]
-
68-70; Teodor Neș, Figuri bihorene: Lucreția Suciu, F, 1936, 1; D. Popovici, La Littérature roumaine de Transilvanie au XIX-e siècle, București, 1938, 38-39; Lucia Popovici, Lucreția Suciu, scriitoare din Bihor, RFR, 1943, 11; Netea, Maior-Goga, 167-178; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, 241-245; Elena Stan, Poezia lui Eminescu în Transilvania, București, 1969, 121-125; Vasile Netea, Citind poezie, MS, 1974, 2; Dicț. lit. 1900, 821. S. C.
SUCIU-RUDOW. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290010_a_291339]
-
tonul exaltat al expunerii a provocat îndreptățita ironie a lui Titu Maiorescu. SCRIERI: Poezie și proză, Oradea, 1870. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 120, 135-136, 168-169; Pop, Conspect, II, 190-191; Eugeniu Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, 38-43; Teodor Neș, Figuri bihorene - Iustin Popfiu (1841-1882), F, 1936, 4; Gh. Cardaș, Iustin Popfiu, PAU, 180; Vasile Vartolomei, Iustin Popfiu. La centenarul nașterii, Cluj, 1941; Dicț. lit. 1900, 697; Popa, Tectonica, 251-253. C.T.
POPFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288956_a_290285]
-
SCRIERI: Indiile galante, Timișoara, 1993; Celălalt tărâm, Timișoara, 1994; Glasuri lângă leagănul meu, Timișoara, 1996; Nicăieri, Timișoara, 1998; Imperiul de praf, Timișoara, 2000; Băi, profesore..., Timișoara, 2001; Ieșind din vis puțin îngândurat, Timișoara, 2002. Repere bibliografice: Radu Enescu, Prezențe editoriale bihorene, F, 1985, 4; Cornel Ungureanu, Debutanții, O, 1994, 1; Carol Sebastyen, „Indiile galante”, „Cuvântul”, 1994, 4; Cornel Ungureanu, Generali și soldați, O, 1995, 1; Cornel Ungureanu, Prozatorii. Continuitate și alternative, O, 1997, 1; Eugen Bunaru, Complicitatea scriitorului, O, 1998, 7
PORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
romanul nu rămâne o carte doar de investigații interioare, ci întocmește în jurul problematicii dezbătute o frescă socială de proporții. Sunt supuse unei minuțioase analize familia, liceul, prietenii lui Sabin, personajele politice locale ale momentului, presa locală, apoi orașul și satul bihorean, frontul, evenimentele social-politice. Drept rezultat, scrierea restituie atmosfera epocii și în spațiul ei circulă o diversitate de tipuri. Suslănescu, Potra, Craioc, Vâslan, Robber, Salvator Varga, Emil Motzeanu, baronul Romulus Papp de Zerind compun o galerie de portrete caricaturale, în care
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
din cei mai citiți povestitori ai Transilvaniei, prezent și în numeroase antologii. SCRIERI: Poezii, Gherla, 1881; Novele, I, Gherla, 1902. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 187-188; N. Drăganu, Vasile Ranta-Buticescu, DR, 1921-1922; Breazu, Studii, I, 166-167; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, 153-159; Georgeta Antonescu, Nuvela țărănească a lui V. Ranta-Buticescu, SUB, Philologia, 1979, 1; Dicț. lit. 1900, 722-723; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 295-297; Dicț. scriit. rom., IV, 23-24. G.D.
RANTA-BUTICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289134_a_290463]
-
un personaj feminin, Ruzalia, având ca model pe mama sa. Protagonista excelează prin respectarea tradițiilor, a rânduielii și moralei din comunitatea rurală românească. Și altă scriere romanescă, intitulată Căruța cu scânduri (1990), are în vedere lumea veche a moților și bihorenilor, proiectată tot printr-un destin aparte, atribuit unui personaj, Sabin. Drept fundal sunt introduse elemente reale, efigii ale vieții de la țară în prima jumătate a secolului al XX-lea, dar de fapt atemporale: calul, căruța, câinele. În toate aceste proze
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
6-7; Radu Stanca, „Umbre și lespezi”, TIA, 1939, 9; Predescu, Encicl., 344, 651; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857-858, Ist. lit. (1982), 943; Aurel Marin, „Umbre și lespezi”, GT, 1942, 82; Fanache, Întâlniri, 132-142; Beke, Fără interpret, 47, 95; Contribuții culturale bihorene, Oradea, 1974, 362-363, passim; Al. Cistelecan, „Umbre și lespezi”, F, 1975, 10; Teodor Neș, A doua carte despre oameni din Bihor, îngr. și pref. Stelian Vasilescu, pref. Ioan Chira, Oradea, 1979, 275, passim; Antonescu, Scriitori, 162-167; Stelian Vasilescu, Un poet
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
Oradea, 1974, 362-363, passim; Al. Cistelecan, „Umbre și lespezi”, F, 1975, 10; Teodor Neș, A doua carte despre oameni din Bihor, îngr. și pref. Stelian Vasilescu, pref. Ioan Chira, Oradea, 1979, 275, passim; Antonescu, Scriitori, 162-167; Stelian Vasilescu, Un poet bihorean: George A. Petre, F, 1983, 2; Cezar Marian, Universul poetic, F, 1983, 2; Octavian Grigore, Evocări: George A. Petre, „Placebo”, 1991, 5; George A. Petre, DCS, 100-101; Iordan Datcu, Veșnic pasionat de progresul inteligenței, ST, 2000, 5-6; Stelian Ceampuru, George
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
lui Pantazi Ghica. Cu versuri și proză sunt prezenți I. Ianov, I. Pop-Florantin și V. Gr. Pop. Se mai publică poezia Viața la țară a lui Al. Depărățeanu și versuri de Maria Suciu. Redactorul I. S. Bădescu, folosind și pseudonimul Bihoreanul, e prezent cu fabule și cu o culegere de poezii populare. Se dau și câteva traduceri din Lamartine (reproduse după „Telegraphul”) și din Xavier de Maistre (tălmăcire de I. M. Codrescu). Colaborează și Ion Creangă, atunci diacon, cu articolele Misiunea
NOUL CURIER ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288485_a_289814]