1,811 matches
-
forme de bază. Astfel, fiecare dintre continuum-urile formale corespunzătoare celor trei elemente constitutive poate fi înțeles ca o "opoziție binară a două concepte distincte". Pentru cele trei elemente constitutive găsite de mine și continuum-urile lor formale corespunzătoare, opozițiile binare sînt următoarele: Continuum-ul formal "mod": opoziția narator non-narator (reflector) Continuum-ul formal "persoană": opoziția identitate non-identitate (spațiile de existență ale naratorului și ale personajelor) Continuum-ul formal "perspectivă": opoziția perspectivă internă perspectivă externă (perspectism-aperspectivism) Fiecare dintre cele trei opoziții
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ale personajelor) Continuum-ul formal "perspectivă": opoziția perspectivă internă perspectivă externă (perspectism-aperspectivism) Fiecare dintre cele trei opoziții va fi descrisă detaliat într-unul dintre capitolele următoare. Constituirea celor trei situații narative pe baza celor trei elemente constitutive și a opozițiilor binare corespunzătoare acestora extinde și îmbunătățește descrierea situațiilor narative auctorială, personală și la persoana întîi realizată pentru prima dată în 1955, în ediția originală a lucrării Situațiile narative tipice în roman. Voi analiza acum mai amănunțit cîteva dintre descrierile formelor narative
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
discutate aici în primul rînd prin faptul că proiectează un sistem triadic în care toate cele trei elemente constitutive sînt luate în considerare în același fel. În fiecare dintre cele trei situații narative alt element constitutiv sau pol al opoziției binare asociat cu acesta ajunge să fie dominant în relație cu celelalte elemente constitutive și cu opozițiile lor: Situația narativă auctorială predominanța perspectivei exterioare (aperspectivism) Situația narativă la persoana întîi predominanța identității spațiilor de existență al naratorului și al personajelor Situația
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Nouveau Roman, 32, 108, 188, 199, 339, 341 obiectivare, 167 obiectivitate, 25, 46, 133, 220, 278, 341 oglindire în conștiință, 224 omnisciență, v. narator opoziția persoana întîi persoana a treia, 79-80, 94, 99 opoziții (mod, persoană, perspectivă), 131-175, 177-218, 218-274 binare, 92-93, 98 eu/el, 131-175 opoziții fundamentale, v. opoziții orientare, 90, 115, 149, 193, 291, 313 orientare temporală, 115, 118, 149, 177, 260, 292, 318-319, 322, 328 în rezumat și repovestire, 57, 60-61 orientarea spațială, 115, 149, 177, 193, 260
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
din cercul meu tipolgic cu alcătuire triadică pot fi întotdeauna plasate pe unul dintre continuum-urile care se întind între două tipuri de situații narative. Vezi Cohn, "The Encirclement", 163, diagrama II, și 179, figura 2. 134 Pentru sensul opozițiilor binare mai întîi pentru lingvistică și apoi pentru teoria literară de orientare structuralistă, vezi Jonathan Culler, Structuralist Poetics. Structuralism, Lingusitics, and the Study of Literature, Ithaca, N.Y., 1978, 14-16. O introducere în diferitele concepte operaționale structuraliste poate fi găsită în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
prin ceea ce a făcut, contrariul a ceea ce voia el de fapt, dar tot ceea ce contemporanul său Comte voia pentru el însuși: fondatorul unei religii pentru obidiți și umiliți. El a confirmat astfel legitimitatea cercetărilor lui Comte, spirit trinitar și nu binar, care integrase în reflecția sa "ființele intermediare" precum femeile "între bărbați și umanitate", sau însăși "umanitatea" între lume și om. Nici o societate nu poate rezista și nu se poate dezvolta fără un sacerdoțiu oarecare." Dar sacerdoțiul Umanității este clerul marxist
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
au purtat viața socială spre interiorul semnelor, transformînd psihologia socială într-o anexă a lingvisticii. Lumea semiologizată este una imobilă, subțire și palidă, în care plutesc, în atemporalul rupturii "sincronice", simulacrele limbii, spectrele semantice, toate retranscrise în prealabil în sistemul "binar". Orice poate astfel să devină sistem semnificant, și transformarea acestor practici socio-istorice în jocuri de limbaj a devenit ea însăși un joc. Pe lîngă modă, automobil, hrană etc., limba n-are de-a face decît cu ea însăși, fiindcă există
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în legile semnului; abstractizare constituită de natura sa și de suporturile înscrierii. Fără îndoială, se pune la socoteală materialul verbal, fonemul, iar semnificantul, imagine acustică a cuvîntului, îi împrumută acestuia materialitatea sa. Semiologia, prizonieră a analizei lingvistice și a gîndirii binare care îi este atașată, neutralizează din start producția, transportul și recepția semnelor. De adăugat că narcisismul structurii nu face parte din referințele noastre. La cealaltă extremă, științele semnalului, mult mai clare, nu pot să ne facă nouă treaba. Semnalul este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
trinitarieni practicanți, mereu în căutarea lui tertium gaudens, de exemplu suportul material sau transportorul organic al mesajelor Biserică, partid, școală -, fiindcă semiologia, ca toate sistemele de gîndire speculative străine de practica transformărilor, de acțiunea istoriei, îmi pare neproductivă din cauza modelelor binare de lucru. Mediologia, care este studiul medierilor, nu-l poate uita niciodată pe micul intermediar pe care "marii gînditori" îl disprețuiesc potrivit tradiției. Acestea fiind spuse, există studii care, fără să scape cîmpului de gravitație formalist, ne-au adus foarte
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
știință de carte, dar a venit și cu o posibilitate de emancipare ulterioară prin alfabetizarea celor dintîi. La început apanajul clericilor, scrisul a devenit purtător de laicitate. Instrument de dominație, agent al revoluției. De asemenea, ce a determinat cîștigul limbajului binar în raport cu semnele analogice? Timp, precizie, maniabilitate? Ce trebuia să se piardă? Profunzime, finețe, recul? Ce s-a cîștigat în omogenitate, deci în traductibilitate și viteză de circulație, se pierde în informație și conținut de sens? Nu e ușor să contabilizezi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
împotmolește, istoria devine lipsită de haz. Prin urmare, vom denunța care mai de care civilizația tehnică ce abolește diferențele prospere într-o nediferențiere sărăcăcioasă și serializată (cea a clipurilor, a serialelor și a știrilor culturii de masă, cea a codurilor binare pentru circuitele și codările savante etc.). Aceasta este versiunea mai puțin îmbucurătoare: cultura omului va fi pe potriva mașinăriilor sale. Putem vedea de asemenea în acest mașinism, în această greoaie mediatizare tehnică, ocazia oferită în sfîrșit omului de "a decola", de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
e aerul mai curat. Da, Africa poate fi reconstruită la New York, oralul pe vîrful scrisului, adică cea mai puternică imediatitate în vîrful perfecționărilor mediatice. Formidabil efect de operă. Dematerializarea suporturilor, intelectualizarea instrumentelor, formalizarea limbilor naturale în limbajul informatic al calculului binar, toată degresarea comunicării contemporane produce șocul în contrapartida arhaicului. A cărui oralitate nu este decît o manifestare printre altele. Priviți poezia modernă. Și-a tăiat legăturile cu dicția și ritmurile, a devenit pură tipografie, cerebralitate, teorie? "Ilizibilă" pentru că este indicibilă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
1 prezența acelui atribut. De exemplu, 1 poate indica faptul că persoana este de sex masculin, iar 0 poate desemna o persoană de sex feminin. Variabilele care își asumă valori de 0 și 1 se numesc variabile fictive (variabile indicatoare, binare, categorice, calitative sau dihotomice). Variabilele fictive pot fi folosite în modele de regresie la fel de ușor ca și variabilele cantitative. De fapt, un model de regresie poate conține variabile explicatorii care sunt exclusiv fictive sau calitative. Asemenea modele sunt numite ANOVA
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
din care se pot obține, teoretic, toate celelalte sunt: pentru culorile lumină-roșu, verde și albastru violet, iar pentru culorile pigmentare roșu, galben și albastru. (Planșa nr.5). b) Din amestecul culorilor primare pigmentare, două câte două, se nasc trei culori binari sau secundare: portocaliul, verdele și violetul. c) Dacă amestecăm, două câte două, culorile pigmentare, primare și binare, căpătăm șase culori terțiare: roșu cu violet, dau violet roșcat, violet cu albastru, violet albăstrui, albastru cu verde, verde cu albăstrui, portocaliu, portocaliu-gălbui
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
pentru culorile pigmentare roșu, galben și albastru. (Planșa nr.5). b) Din amestecul culorilor primare pigmentare, două câte două, se nasc trei culori binari sau secundare: portocaliul, verdele și violetul. c) Dacă amestecăm, două câte două, culorile pigmentare, primare și binare, căpătăm șase culori terțiare: roșu cu violet, dau violet roșcat, violet cu albastru, violet albăstrui, albastru cu verde, verde cu albăstrui, portocaliu, portocaliu-gălbui. d) Culorile primare, binare și terțiare alcătuiesc cercul cromatic cu 12 culori. Operația se poate continua obținându
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
verdele și violetul. c) Dacă amestecăm, două câte două, culorile pigmentare, primare și binare, căpătăm șase culori terțiare: roșu cu violet, dau violet roșcat, violet cu albastru, violet albăstrui, albastru cu verde, verde cu albăstrui, portocaliu, portocaliu-gălbui. d) Culorile primare, binare și terțiare alcătuiesc cercul cromatic cu 12 culori. Operația se poate continua obținându-se cercul cromatic cu 24 de culori etc... e) In cercul cromatic, cu 12 culori pure, se pot citi și culorile complementare ce sunt așezate exact diametral
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de culori etc... e) In cercul cromatic, cu 12 culori pure, se pot citi și culorile complementare ce sunt așezate exact diametral opuse. Perechile complementare primare sunt albastru cu portocaliu, roșu cu verde și gălbui cu violet; iar cele complementare binare: albastru violet cu galben-portocaliu, roșu-violet cu galben verzui și roșu-portocaliu cu albastru-verzui. Culorile aflate în așa numitul contrast complementar se intensifică și se exaltă una pe alta până la un mare grad de luminozitate, când sunt alăturate. Două lumini colorate complementare
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
egale produce un gri neutrufdupă alți autori negru) R+G+A = gri neutru j) Contrastul în sine al culorilor este cel mai simplu contrast cromatic. Se obține prin juxtapunerea tentelor de culori pure, strălucitoare și luminoase (culori primare și culori binare). Pentru a reprezenta acest contrast sunt necesare cel puțin 3 culori. (Planșa nr.14) Prezența albului și negrului amplifică expresivitatea acestui contrast deoarece intervin efectele caracteristice de creștere a luminozității, respectiv strălucirii culorilor. O tentă de culoare (primară sau binară
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
binare). Pentru a reprezenta acest contrast sunt necesare cel puțin 3 culori. (Planșa nr.14) Prezența albului și negrului amplifică expresivitatea acestui contrast deoarece intervin efectele caracteristice de creștere a luminozității, respectiv strălucirii culorilor. O tentă de culoare (primară sau binară) înconjurată de negru devine mai palidă ca intensitate cromatică, mai luminoasă); juxtapusă albului câștigă în intensitate. (Planșa nr.15) Diversitatea expresiei acestui contrast se obține și prin modificarea valorii culorilor sau a proporțiilor cantitative. k) Contrastul de calitate. Prin noțiunea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Majoritatea școlarilor la intrarea în clasa I, recunosc cu ușurință aceste culori. Aceste 6 culori se împart în: a) Culori fundamentale sau primare: roșu, galben și albastru. Ele nu se pot obține amestecând alte culori. b) Culori secundare complementare sau binare: portocaliu, verde,violet. Amestecate între ele dau culoarea gri, se neutralizează Elevii vor constata cu multă satisfacție că prin fuzionarea petelor de culoare, pe care le cunosc deja, obțin pe planșa lor alte culori. Dirijați de învățător, ei vor obține
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
se obține portocaliul, din albastru cu roșu se obține violetul iar din albastru cu galben se obține verdele. l)Ilioaia Măria, "Metodica predării desenului la clasele I-IV-E.D.P.1981, pag. 3 5 Culorile primare se dispun în trei semicercuri, cele binare în celelalte. Culorile primare stau față în față și sunt diametral opuse cu cele b inare care formează complementarul lor. O culoare primară este complementara culorii binare, în amestecul căreia ea nu intră: de exemplu, portocaliul este complementarul albastrului. Prin
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
D.P.1981, pag. 3 5 Culorile primare se dispun în trei semicercuri, cele binare în celelalte. Culorile primare stau față în față și sunt diametral opuse cu cele b inare care formează complementarul lor. O culoare primară este complementara culorii binare, în amestecul căreia ea nu intră: de exemplu, portocaliul este complementarul albastrului. Prin juxtapunerea a două culori complementare pure se produce un contrast violent, nearmonic, strident. Pentru a le acorda e necesar fie a rupe una din culori cu ajutorul complementarei
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
dintre cele 12 culori; f) construirea triunghiului echilateral cu medianele sale; g) construirea hexagonului; h) înscrierea inițialelor culorilor în spațiile corespunzătoare sau aplicarea culorilor respective. Se disting două zone în zone în cercul cromatic, reci-calde. Primarele sunt cele mai strălucitoare. Binarele își pierd din saturație . Negrul și albul alăturat primarelor și binarelor se pun în valoare. Prin culoare se obțin volumul efect de spațialitate(culorile calde sugerează apropierea, iar cele reci depărtarea). 2.5.4. Contrastele cromatice. Efectele lor. Cele mai
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
g) construirea hexagonului; h) înscrierea inițialelor culorilor în spațiile corespunzătoare sau aplicarea culorilor respective. Se disting două zone în zone în cercul cromatic, reci-calde. Primarele sunt cele mai strălucitoare. Binarele își pierd din saturație . Negrul și albul alăturat primarelor și binarelor se pun în valoare. Prin culoare se obțin volumul efect de spațialitate(culorile calde sugerează apropierea, iar cele reci depărtarea). 2.5.4. Contrastele cromatice. Efectele lor. Cele mai impresionante efecte ale culorilor juxtapuse sunt contrastele de culoare. "Ele exprimă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Contrastul culorilor în sine nu se rezumă doar la combinațiile celor trei culori primare, dar, el pierde însă din puterea expresiei, cu cât culorile ce se alătură sunt mai depărtate de primele trei. Contrastul dintre portocaliu, verde și violet culori binare, deși mai mic decât cel dintre culorile primare este mai puternic decât cel dintre culorile terțiare: violet roșcat; violet-albăstrui; verde-albăstrui; verde gălbui; portocaliu-roșcat și portocaliu-gălbui. (Planșa nr.23) Puterea contrastului scade, cu cât culorile folosite se îndepărtează de culorile primare
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]