561 matches
-
Austin, citată în Ronald Zemke, „Bluffer’s Guide to TQM”, Training Magazine, aprilie 1993, p. 48. Berquam, E., „STRAT Analysis: Using Stratified Celeration Stacks to Summarize Charted Data”, Journal of Precision Teaching, vol. 2, nr. 1, aprilie 1981, pp. 13-17. Binder, C., 1987, Fluency Building, PT/MS Inc., Nonantum. Coles, G., 1978, „The Learning Disabilities Test Battery: Empirical and Social Issues”, Harvard Educational Review, vol. 48, pp. 313-340. Crosby, P., 1979, Quality Is Free: The Art of Making Quality Certain, New
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
al psihiatriei, o „stratificare” a persoanei care ia în considerare: a)un nivel neuropsihic elementar b)un nivel energetico pulsional c)un nivel de elaborare conștientă. Autorii consideră că aceste „niveluri de activitate sunt prezente în orice reacție comportamentală”. H. Binder a propus (1964) un concept sintetic despre persoana umană pe care îl prezentăm și noi. „Stratificarea” persoanei psihice este privită (în evoluție ontogentică) după un model de „scară”. Treptele 1-2 alcătuiesc persoana biologică sau naturală. 1. Treapta vital-psihică (sau psihovitală
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
pulsională (instinctivă) individuală „organizează” un „eu instinctiv”, care urmărește conservarea și homeostazia condițiilor vitale. 3.Treapta spirituală apare la copil, începând din anul al 3-lea al vieții. “Spiritualul individual comunică larg cu culturalul pe plan social”. În accepțiunea lui Binder, păturile 2 + 3 ale eu-lui pot fi reunite într-o zonă orectică; împreună cu pătura vital - preindividuală (deci 1 +2 + 3), alcătuiesc păturile endotime. 4. În anul al 4-lea, se adaugă o suprastructură conștientă, pătura se pune „în slujba” spiritualității
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
toate organizațiile care au avut un statut oficial, organisme de conducere, reguli, surse de finanțare, Întîlniri regulate, scopuri explicite și mijloace pentru atingerea acestora, fiind recunoscute de autoritățile statului unde se aflau. Pentru asociațiile românilor din exil, vezi Inge Katharina Binder, Exilul ca experiență culturală. Asociații și instituții românești În Apus: 1945-1989, Muenster, 1993. Romulus Boilă, „Timpul clarificărilor”, România viitoare, III, nr. 9, 1953, pp. 9-14. Theodor Cazaban, „Falsele probleme din exil”, România viitoare, I, nr. 5, 1951, p. 7. RFE
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
în colaborare cu Matei Gavril); Ernst Jünger, Eumeswil, București, 2000; Oskar Pastior, 33 poeme cu Petrarca, București, 2000; Ursula Michels-Wenz, Nietzsche pentru stresați, București, 2000; Eginald Schlattner, Cocoșul decapitat, București, 2001; Aglaja Veteranyi, De ce fierbe copilul în mămăligă, postfață Rodica Binder, Iași, 2002, Raftul cu ultimele suflări, pref. Werner Löcher-Lawrence, Jens Nielsen, postfață Rodica Binder, Iași, 2003; Ernest Wichner, Singularul norilor, București, 2003. Repere bibliografice: Caraion, Duelul, 66-69; Felea, Secțiuni, 243-244; Cristea, Un an, 244-247; Piru, Poezia, II, 302-305; Raicu, Critica
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
cu Petrarca, București, 2000; Ursula Michels-Wenz, Nietzsche pentru stresați, București, 2000; Eginald Schlattner, Cocoșul decapitat, București, 2001; Aglaja Veteranyi, De ce fierbe copilul în mămăligă, postfață Rodica Binder, Iași, 2002, Raftul cu ultimele suflări, pref. Werner Löcher-Lawrence, Jens Nielsen, postfață Rodica Binder, Iași, 2003; Ernest Wichner, Singularul norilor, București, 2003. Repere bibliografice: Caraion, Duelul, 66-69; Felea, Secțiuni, 243-244; Cristea, Un an, 244-247; Piru, Poezia, II, 302-305; Raicu, Critica, 369-371; Constantin Crișan, „Scrisori neexpediate”, CNT, 1979, 26; Raicu, Contemporani, 153-155; Tuchilă, Cetățile, 121-130
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
așeze în țară; vezi ibidem, p. 346-347, nr. 203. • Alexandru I. Gonța, Legăturile economice dintre Moldova și Transilvania în secolele XIII-XVII, ediție, prefață, bibliografie și indice de I. Caproșu, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989, p. 207-214. • Paul Cernovodeanu, Paul Binder, Cavalerii Apocalipsului. Calamitățile naturale ale trecutului României (până la 1800), București, Silex, 1993, p. 93. IMPLICAȚII ROMÂNEȘTI ALE BĂTĂLIEI DE LA POLTAVA Veniamin Ciobanu La 8 iulie st.n. 1709, s-a produs, după cum se știe, unul din cele mai importante evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
469. Berza, M. 49. Betger, E. 483. Bethlen, István 306, 307, 308, 313, 314, 316, 319, 320, 321, 323-326, 328, 329. Beumann, H. 53, 61. Bezviconi, Gh. 133, 482. Bibescu, Ion 98. Bierman, Philip 219, 220, 222. Bilici, Faruk 128. Binder, Paul 81. Birley, A. 477. Birman, J. 222. Birnbaum 370. Bismarck 169, 170, 181-184, 186, 188. Bivol, Constantin 404. Blaga, Lucian 518. Bleyleben, conte 373. Bloom, William 215, 216. Blum, B. 219. Bocșan, N. 53. Bodescu, Vladimir 404. Bodnar-Bodnărescu, Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care s-a păstrat. El apare ca o figură importantă a începuturilor culturii românești, activitatea sa punând în evidență un centru tipografic și cultural mai puțin cunoscut. Repere bibliografice: I. Crăciun, Catechismul românesc din 1544, Sibiu-Cluj, 1945-1946; Arnold Huttmann, Pavel Binder, Prima carte tipărită în limba română, „Călăuza bibliotecarului”, 1965, 2; Ion Gheție, Considerații filologice și lingvistice asupra „Evangheliarului din Petersburg”, SCL, 1966, 1; Alexandru Mareș, Observații cu privire la „Evangheliarul din Petersburg”, LR, 1967, 1; P.P. Panaitescu, Primele texte tipărite românești, AST
FILIP MALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286995_a_288324]
-
Primele texte tipărite românești, AST, 1967, 5; Alexandru Mareș, O ipoteză care nu se confirmă: tipărirea primelor cărți românești la Târgoviște, SCL, 1968, 1; P.P. Panaitescu, Les Origines de l’imprimerie en langue roumaine, RSE, 1968, 1; Arnold Huttmann, Pavel Binder, Contribuții la biografia lui Filip Moldoveanul, primul tipograf român, LL, 1968, 145-174; Ion Gheție, Evangheliarul slavo-român de la Sibiu. 1551-1553, SCL, 1972, 6; Dicț. lit. 1900, 354-355. C.T.
FILIP MALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286995_a_288324]
-
liberaler Verfassung und staatlicher Souveränität, Heidelberg, f.a., p. 391-405; Keith Hitchins, România 1866-1947, București, 1994, p. 27-54; Gerald Volkmer, Außenpolitische Orientierungsmuster Rumäniens im europäischen Kontext 1866-1918, În vol. Die Hohenzollern in Rumänien 1866-1947. Eine monarchische Herrschaftsordnung im europäischen Kontext, Edda Binder Iijima, Heinz-Dietrich Löwe, Gerald Volkmer - Hg., Viena, 2010, p. 21-40.</ref> și „curțile garante”. Acestora din urmă, În condițiile neconsacrării În colectiv a noii stări de lucruri pentru statul român, nu le rămânea, În vederea exprimării calității lor de garante, decât
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Funcțiile descrierii în românul realist francez al secolului al XIX-lea, 1981), Marcel Pop-Corniș (Metaromanul american contemporan din perspectiva lecturii, 1981), Maria Grozav, Ramona Boca-Bordei, G. Mihăiță, Traian Năbădan, Galina Cernikova, Tudor Beșuan, Pia Teodorescu-Brânzeu, Maria Berceanu, Valeria Nistor, Rodica Binder, Doralina Selea, Roxana Nubert, Aurelia Turcu, Elenă Ghiță, Ștefan Binder. Revista are un caracter tipic de publicație universitară, cu ample contribuții tematice și cu un caracter de sinteză. M. V.
STUDII DE LITERATURA ROMANA SI COMPARATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289995_a_291324]
-
-lea, 1981), Marcel Pop-Corniș (Metaromanul american contemporan din perspectiva lecturii, 1981), Maria Grozav, Ramona Boca-Bordei, G. Mihăiță, Traian Năbădan, Galina Cernikova, Tudor Beșuan, Pia Teodorescu-Brânzeu, Maria Berceanu, Valeria Nistor, Rodica Binder, Doralina Selea, Roxana Nubert, Aurelia Turcu, Elenă Ghiță, Ștefan Binder. Revista are un caracter tipic de publicație universitară, cu ample contribuții tematice și cu un caracter de sinteză. M. V.
STUDII DE LITERATURA ROMANA SI COMPARATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289995_a_291324]
-
ei reprezentând personalități anormal constituite psihic, de tip constituțional. În sensul acesta un rol esențial revine educației, mediului familial de origine, școlii, societății, circumstanțelor de viață. Conceptul de psihopatie este legat de aptitudinile congenitale ale unui individ; în sensul acesta Binder face distincția între „temperamentul primar” sau „dispoziția de bază” și „influențele mediului extern” asupra individului în procesul de geneză a tipului de personalitate anormală sau psihopatică. Dispoziția de bază este esențială în orientarea dezvoltării personalității unui individ în direcția unei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
special pe imaturitatea afectivă și tulburările lor caracteriale (Kahn, Homburger, Gruhle, Rothacker, Strumpfel). Dificultatea de a defini psihopatiile derivă și din natura psihopatologica a acestora, profund diferită de alte forme de manifestare ale anormalității psihice. Astfel, în evaluarea anormalității psihice, Binder aduce în discuție două aspecte: dispoziția de bază și influența mediului extern, de care am amintit deja. În cazul evaluării structurii sau a naturii individuale a unei persoane, K. Schneider propune să se ia în considerare trei complexe de calități
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nedefinit și chinuitor, care te face să te simți cufundat sau azvârlit în inconștient, în sfera necunoscutului, a ceva nedefinit, impalpabil (Schulte). Ea implică însă și reacții corporale. c) Aspectele genetice se referă la originea stărilor anxioase. În sensul acesta Binder menționează următoarele: anxietatea vitală, legată de trup; anxietatea reală legată de un pericol din mediul exterior; anxietatea conștiinței, legată, de o reprezentare intrapsihică, a pericolului, cu caracter moral în planul conștiinței individului, anxietatea existențială. Ca organizare psihopatologică, sindromul anxios cuprinde
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Berlin, 1951, vol. II; au fost traduse în limba română în Banu-Piatkowski, op. cit., vol. II, partea a II-a. Exegeții cei mai importanți sunt: O. Gigon, „Studien zu Platons Protagoras”, în Phyllobolia für Peter von der Mühll, Basel, 1946; G. Binder, L. Liesenborgs, „Eine Zuweisung der Sentenz ouk evstin antilevgein an Prodikos von Keos”, Museum Helveticum, 23/1966, pp. 37-43 (cf. Banu-Piatkowski, op. cit., II, 2); W. Nestle, Vom Mythos zum Logos. Die Selbstentfaltung des griechischen Denkens von Homer bis auf die
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Adamek, Zeul ascuns, TR, 1995, 14; Ulici, Lit. rom., I, 496-497; Ioana Pârvulescu, „Binele e discret, răul e spectaculos” (interviu cu Andrei Pleșu), RL, 1996, 33; Iosif Sava, Invitații Eutherpei, Iași, 1997, 263-307; Spiridon, Interpretarea, 141-145; Dicț. esențial, 668-673; Rodica Binder, Îngerul melancoliei, OC, 2001, 55; Manolescu, Lista, III, 398-402; Popa, Ist. lit., II, 1063-1064; Gheorghe Grigurcu, Conștiința peripatetică (plimbăreață) a domnului Andrei Pleșu, CL, 2002, 1; Alexandru George, După vreo douăzeci de ani, ALA, 2002, 619; Constantin Coroiu, Un „marginal
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
Berzei 15. 915. Balasanu Elenă, 5 apartamente, București, Într. Marcovici 6. Focșani, B-dul N. Titulescu 17. Bacău, str. Băncii 6. 916. Basturescu Dorina, 4 apartamente, București, str. Bozianu 9. 917. Barach Iosif, 6 apartamente, București, str. Mihai Vodă 9. 918. Binder Ion, 4 apartamente, București, str. M. H. Marcu 5, str. Scărlătescu 28, str. Carol Davila. 919. Blanaru Ion, 14 apartamente, București, str. Ritoride 37, 39 și 48. 920. Brânză Valeriu, 5 apartamente, București, str. Agricultori 31. 921. Bernstein Sofia, 7
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
PANĂ, Sașa (pseudonim al lui Alexandru Binder; 8.VIII.1902, București - 22.VIII.1981, București), poet și prozator. Este fiul Stelei (n. Iancovici) și al lui David N. Binder, medic. Își petrece copilăria la Dorohoi, unde începe și cursurile liceale, absolvite în 1921 la Liceul „Matei Basarab
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
PANĂ, Sașa (pseudonim al lui Alexandru Binder; 8.VIII.1902, București - 22.VIII.1981, București), poet și prozator. Este fiul Stelei (n. Iancovici) și al lui David N. Binder, medic. Își petrece copilăria la Dorohoi, unde începe și cursurile liceale, absolvite în 1921 la Liceul „Matei Basarab” din capitală. Este admis la Facultatea de Medicină din Iași, continuându-și studiile la Institutul Medico-Militar din București. Devorator de literatură, cititor
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
congres care să decidă eliminarea liderului, ceea ce spune multe despre personalitatea lui Petre Roman. Vladimir Tismăneanu: Când am făcut portretul lui Petre Roman, el s-a supărat foarte tare pe mine. Mi-a apărut un lung interviu dat lui David Binder, care oferea elemente de biografie personală legate de părinții săi, de copilăria lui, de surori etc., pe care se Întâmplă că le cunoșteam foarte bine. Nu am spus nici o treime din ce puteam să spun. Nu era Însă nimic grav
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
celor două blocuri politica internațională era În mod necesar globală și totală, pentru statele mai mici sau non-aliniate posibilitățile de acțiune și negociere au fost În mod necesar mult mai restrânse și nu puteau fi mereu exprimate În termenii bipolarității (Binder, 1958, p. 409). Faptul că opțiunile de securitate și politică externă nu sunt echivalente și că problemele de securitate ale marilor puteri nu pot fi Întotdeauna transferate În alte spații este și mai vizibil În prezent. Pentru SUA, politica internațională
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
strategiilor pe termen scurt și nici din aceea a unor situații specifice anumitor guverne. De exemplu, tensiunile din Orientul Mijlociuxe "Orientul Mijlociu" nu pot fi explicate fără a Înțelege originile și evoluția conflictului israeliano-arab și a relațiilor regionale din lumea arabă (Binder, 1958; Brecher, 1969). Așadar, studierea regiunilor și a situațiilor de securitate regională este nu doar legitimă, ci esențială pentru Înțelegerea naturii și dinamicii relațiilor internaționale și a problemelor de securitate, dar și pentru a micșora riscul de a eșua În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
la acea vreme, erau În centrul atenției a numeroase studii de caz (Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociuxe "Orientul Mijlociu" și Africa), bipolaritatea nu putea mereu explica evoluțiile politice (și adesea nici militare) ale unor state și ale acestor zone În general (Peffer, 1954; Binder, 1958; Brecher, 1969). Premisa bipolarității nu putea fi Însă ignorată, dat fiind că, cel puțin În primele două decenii de după cel de-al doilea război mondial, aceasta a reprezentat elementul dominant al relațiilor dintre principalii actori ai scenei internaționale. Pentru
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]