199 matches
-
nișe din altar: proscomidiarul și diaconiconul sunt scobite și ele în grosimea zidurilor. Pictura bisericii a fost terminată în anul 1531 și este aproape integral păstrată. Deasupra ușii din gropniță care dă spre naos există următoarea inscripție în limba slavonă: ""Binecredinciosul și iubitorul de Hristos Io Petru Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, fiul bătrânului Ștefan Voievod, a zugrăvit și împodobit acest hram în numele Pogorârii Sfântului Duh, la mănăstirea de la Dobrovăț, la anul 703... luna ..."". Luna și anul nu
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
prima soție a lui Bogdan al III-lea, decedată la 14 octombrie 1513. Piatra este de o calitate inferioară, iar literele sunt în parte șterse. S-a reușit totuși descifrarea inscripției următoare: "" Această piatră a făcut-o și împodobit-o binecredinciosul și de Hristos iubitorul Io Bogdan Voievod Doamnei lui Nastasia; și ea s-a strămutat în zilele lui la anul 7021 (=1513), luna lui octombrie 14, la veșnicile locașuri"". Celelalte pietre aparțin familiei Racoviță și datează din secolul al XVII
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
în anul 1532 de domnitorul moldovean Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), fiul lui Ștefan cel Mare. Deasupra ușii de intrare se află o pisanie în limba slavonă cu următorul text: ""Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, binecredinciosul și iubitorul de Hristos, Io Petru Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, fiul bătrânului Ștefan Voievod, a zidit și săvârșit acest hram întru numele Adormirii Precistei și stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu Maria, în anul 7040 luna septembrie
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
1517-1527). Meșterii care au construit biserica sunt necunoscuți. Pe peretele de nord al pridvorului, deasupra portalului, se află pisania scrisă în limba slavonă și care are următorul text: "„Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, a voit binecredinciosul și de Hristos iubitorul Io Bogdan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, să zidească biserica Mitropoliei Sucevei, unde este hramul Sfântului Mare Mucenic și Purtător de biruință Gheorghe și a început a zidi în anul 7022 (=1514
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
biserică din cimitirul Mănăstirii Dragomirna, ctitorită de același înalt ierarh. Pe clădirea clisiarniței se află o pisanie în limba slavonă, parțial ștearsă. Cu greu se poate descifra din pisanie: "„Această eclesiarniță a făcut-o arhiepiscopul kir Anastasie Crimcovici în zilele binecredinciosului Io Miron Barnovschi Voievod, domn al Țării Moldovei, în anul 7... .”" Eclesiarnița are dimensiuni relativ mici: 13,65 m lungime, 6,15 m lățime și o înălțime până la streașină de 5,2 m. Această eclesiarniță avea menirea de a servi
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
Textul inscripției este următorul: ""Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, pan Ion Tăutul logofăt a început a zidi această casă (hram) întru numele celui între sfinți, părintelui nostru, arhierarhul și făcătorul de minuni Nicolae, în zilele binecredinciosului și de Hristos iubitorului Domn Io Ștefan Voievod; și s-a săvârșit în anul 7007, luna decembrie 6"". În partea dreaptă a chenarului se află o însemnare cu textul: ""Dragotă Tăutulovici"", care dezvăluie că acest Dragotă, fiul lui Tăutu, s-
Ioan Tăutu () [Corola-website/Science/313297_a_314626]
-
anul 1688. Printre cei dintâi ctitori ai primei Biblii românești este numărat și acest venerabil pastor al Țării Românești. De asemenea, a mai tipărit un Liturghier slavo-roman (1680), Evanghelia (1682) și Apostolul (1683), ambele în limba română, spre mângăierea poporului binecredincios. Pe lângă grija Bisericii din Țăra Românească, mitropolitul Teodosie s-a îngrijit și de Biserica Ortodoxă din Transilvania, hirotonind în timpul păstoriei sale cinci mitropoliți ai Ardealului și acordând numeroase ajutoare bisericilor de peste Carpați. Ajungând la varsta de aproape 90 de ani
Teodosie, Mitropolit al Ungrovlahiei () [Corola-website/Science/314926_a_316255]
-
cu zootehnia. În ferma colectivă de animale erau crescute în anii '60 ai secolului al XX-lea 1.600 vaci. În satul Nerușai a existat o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, denumită Nerușaiskaia. Ea a aparținut unei familii de binecredincioși din comuna Nerușai. Într-una din zile din anii care au urmat ocupării Basarabiei de către ruși, icoana ar fi vorbit țăranilor basarabeni care se rugau în biserică, spunându-le credincioșilor: ""Duceți-mă la turci!"". Înțelegând că se referă la Dobrogea
Nerușai, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318474_a_319803]
-
primele traduceri. Traducerea în limba română a pisaniei este următoarea: ""Această Biserică, Sfânt Acoperământ al credincioșilor cu nume de sfinți, întocmai ca Apostolii, Constantin și Elena, s-au săvârșit frumos, cu mare cheltuială, de către Constantin Lupide marele logofăt, și cu binecredincioasa sa soție, Ana, unul trăgându-se din neamul lui Balș, cealaltă din al lui Catargiu, amândoi boieri de neam mare, ca prin rugăciunile sfinte ale Sfinților, să apară cu credință vrednici sprijinitori”". Găsirea pisaniei a dus la aflarea ctitorilor bisericii
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
delimitează hotarele și construiește aici o curte domnească, în curtea căreia va ridica în 1495 o biserică cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Deasupra ușii de intrare în biserică se află o pisanie în limba slavonă, cu următorul text: "„Binecredinciosul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a început a zidi această casă întru numele sfinților, slăviților și întru-tot-lăudaților mai-marilor apostoli Petru și Pavel, care este în Huși pe
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
23 septembrie 1386 - noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418. A fost fiul lui Radu I și fratele lui Dan I, căruia i-a urmat la tron. În actele oficiale apare ca "„În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos iubitorul și singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod și domn...”". În istoriografia română apare și sub numele Mircea cel Mare. În timpul lui , Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere teritorială din istoria sa. Acest fapt
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
realităților istorico-teritoriale”". Pentru a completa imaginea de ansamblu, trebuie cercetate și actele de danie, dovezile arheologice, cronicile (cu precădere contemporane) etc. Cel mai lung titlu al lui Mircea apare din 1406 până la sfârșitul domniei sale, sub forma: "„Eu, întru Hristos Dumnezeu binecredincios și binecinstitor și de Hristos iubitor și autocrat, Io Mircea mare voievod și domn din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată Țara Ungrovlahiei și a părților de peste munți, încă și către părțile tătărești
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
doisprezece icoane mari. Ea a suferit unele modificări în vara anului 1948, reducându-i-se dimensiunile la cele existente astăzi. Parohia Catedralei a avut un inventar foarte bogat de bunuri mobile și imobile ce s-au adunat în timp de la binecredincioșii creștini din țară și din străinătate - cum a fost, spre exemplu, cazul soției generalului rus Soymonov, care a donat icoana cu Sfânta Treime, în cinstea și spre pomenirea soțului ei și ai camarazilor acestuia căzuți pe câmpurile de luptă în timpul
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
Textul inscripției este următorul: ""Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, pan Ion Tăutul logofăt a început a zidi această casă (hram) întru numele celui între sfinți, părintelui nostru, arhierarhul și făcătorul de minuni Nicolae, în zilele binecredinciosului și de Hristos iubitorului Domn Io Ștefan Voievod; și s-a săvârșit în anul 7007, luna decembrie 6"". În partea dreaptă a chenarului se află o însemnare cu textul: ""Dragotă Tăutulovici"", care dezvăluie că acest Dragotă, fiul lui Tăutu, s-
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
dorința lui Nestor Ureche. Pe locul acestei biserici de lemn, între anii 1626-1629, domnitorul Miron Barnovschi-Movilă, la stăruința mamei sale, a început construirea unei biserici din piatră cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul”. Cronicarul Miron Costin a lăudat osârdia și strădania binecredinciosului voievod Miron Barnovschi-Movilă de a ridica noi locașuri bisericești. Acesta a ridicat Mănăstirea Bârnova din apropierea orașului Iași, Mănăstirea Hangu din Munții Neamțului, arătând o deosebită grijă față de Mănăstirea Dragomirna, ctitorită de mitropolitul Anastasie Crimca. De asemenea, el a început zidirea
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
deteriorată, dar s-a putut reconstitui textul: ""+ Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, cu voia robului lui Dumnezeu, pan Nicoară Hâră, pârcălabul Hotinului și din porunca sa a zidit hramul sfântului arhierarh Nicolae în zilele binecredinciosului domn Io Petru (Rareș) Voievod și s-a sfințit cu mâna mitropolitului Grigorie în anul 7053 (=1545) luna iulie 20"". În decursul timpului, edificiul a suferit modificări majore și i s-a adăugat o turlă. Hramul bisericii a fost schimbat
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
pentru cele din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Pe peretele vestic al bisericii, deasupra intrării în exonartex, se află o pisanie în limba slavonă, având următorul text: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh binecredinciosul și de Hristos iubitorul Io Vasile Voievod, domnul Moldovei, am început și am înălțat și am săvârșit biserica aceasta în numele Sfântului și slăvitului mucenic Gheorghe, spre rugă sieși și doamnei sale Tudosca și a iubitului lor fiu Ioan Voievod. Și
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
ep[iscopii] Râmnicu Noul Severin, protoereu K Ionescu 1891 sept[embrie] 28.”" Pisania continuă cu informații despre o reparație care a avut loc în anul 1909: "„S-a reparat această sf[ântă] biserică în anul 1909 cu ajutorul enoriașilor și altor binecredincioșilor creștini și s-a sfințit la 28 oct[ombrie] 1909 de către părintele protoereu N. Filip în zilele pr[eotului] S. Marnescu. Renovată de constructor V. Baselu.”" În a treia parte este surprinsă încă o reparație necesară, încheiată în anul 1950
Biserica de lemn din Mamu () [Corola-website/Science/321933_a_323262]
-
a fost amplasată pe clădirea bisericii o placă memorială de marmură, care a fost sfințită de mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei. Inscripția are următorul conținut: ""Această sfântă biserică, zidită în 1493, cu hramul „Sf. Cuv. Parascheva”, este atribuită binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. S-a sfințit această placă, la 23.04.2004, cu prilejul anului omagial Ștefan cel Mare și Sfânt, de către I.P.S. Daniel, mitropolitul Moldovei și Bucovinei."". Biserica se remarcă prin concepția arhitecturală simplă și sărăcia
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
Pimen arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, împreună cu P.S. Episcop Teodosie Snagoveanul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, fiu al acestor meleaguri, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi și de un mare număr de credincioși din zona Dornelor. Primește Doamne jertfa binecredincioșilor Tăi!"". În prezent (anul 2011), la această biserică slujesc preotul paroh Constantin Vârlan și preotul Dan Văideanu. Biserica are formă de cruce, cu două abside laterale, o turlă deasupra naosului și un turn deasupra pronaosului. Ea este acoperită cu tablă
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
cheltueala preotului și enoriașilor din acel timp din Gănești și alte sate vecine după cum sunt trecuți în condica biserici[i].”" Pisania continuă pe partea dreptă cu însemnarea: "„Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a pictat acestă sf[ântă] bi[serică] în zilele binecredinciosului rege Carol [II și a] prea sfințitului Miron Cristea patriearh României. În anu mântuiri[i] 1930 aug[ust] 22 cu cheltuiala d-nei Marie și soțul d-nei Ilie Ogoreanu și mama d-lor E[lisa]veta I Andronescu, Vasile, fiul nostru
Biserica de lemn din Gănești () [Corola-website/Science/322024_a_323353]
-
deteriorată, dar s-a putut reconstitui textul: "„+ Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, cu voia robului lui Dumnezeu, pan Nicoară Hâră, pârcălabul Hotinului și din porunca sa a zidit hramul sfântului arhierarh Nicolae în zilele binecredinciosului domn Io Petru (Rareș) Voievod și s-a sfințit cu mâna mitropolitului Grigorie în anul 7053 (=1545) luna iulie 20”". Hramul bisericii a fost schimbat, astăzi fiind Sf. Dumitru. Biserica „Sfântul Dumitru” din Zaharești se încadrează în seria de clădiri
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
În anul 1878 în schit a fost deschisă o școală primară pentru fetițe orfane din familii de clerici și fetițe din familiile sărace din localitate. În perioada interbelică mănăstirea s-a numit „Sfânta Mănăstire Oltea Doamna”, în numele cinstitei mame a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Hotărârea de schimbare a numelui a fost adoptată de Soborul stareților și starețelor mănăstirilor și schiturilor din Eparhia Chișinăului, care a avut loc la 3 august 1938 sub președinția Î.P.S. Efrem. Acest nume
Mănăstirea Răciula () [Corola-website/Science/333897_a_335226]
-
a cerut adesea sfatul și care, după înfrângerea de la Valea Albă, l-a îndemnat să continue lupta împotriva păgânilor. Biserica Ortodoxă Română l-a trecut în rândul sfinților, împreună cu Daniil Sihastrul, in anul 1992, cinstindu-l cu numele de “binecredinciosul voievod Ștefan cel Mare și Sfânt”. Legenda este un poem epic de dimensiuni medii în care sunt versificate legende populare. Cele mai cunoscute astfel de poezii sunt Legendele istorice ale lui Bolintineanu sau cele ale lui Vasile Alecsandri ("Legenda rândunicii
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]