1,685 matches
-
era soție. Stătea în primul rînd, îmbrăcată în rochie cu decolteu acoperit de guipure. Pînă să vin eu pe lume s-au mai scurs ceva ani, dar tare l-aș fi avertizat pe tata să se grăbească. Ieșise de sub astrele binevoitoare. L'Europe galante se simțea atrasă de aventuri cu Stalin și cu Hitler. Pînă cînd s-a dat totul peste cap și ai mei au rămas în partea "greșită" a Europei, în "spațiul non-vestic", în estul prost-comunist. Dar, la zintîi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
îndrăgostit, poate de asta am devenit în timp atât de urât. Chiar și ipostaza mea umană a început să capete înfățișare de lup înfricoșător și singuratic. Am aflat mult mai târziu că fata fusese ascunsă în lună de niște zâne binevoitoare ce o protejau de ființe la fel de ignobile ca mine. Și uite așa mi-am ratat șansa reabilitării prin iubire. Aș fi putut s-o privesc la infinit, noapte de noapte, și atunci oamenii nu ar mai fi spus că Vârcolacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
vă dăm dumneavoastră crezare, ci pentru ca să înțelegem. Judecătorul: Ce să înțelegeți? Nu-i nimic de înțeles aici. Nenorocitul ăsta s-a scindat în trei, pentru că nu mai suporta presiunea psihologică exercitată de soție. Și, cum s-a găsit o vecină binevoitoare s-o dea în judecată, i se va da șansa să expieze pentru răutatea și nesăbuința ei. Asta-i tot. Nu e nimic în plus de înțeles aici. (Din auditoriu...) Noi vrem să auzim variantele lor, nu pe a dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
este amintit și restructurat de ea, până la cele mai mici detalii: facturile neplătite, poșta nedeschisă, cămășile neduse la curățat, corespondențe neterminate. Și, în timpul acesta, îmi strânge mâna de câteva ori, îmi mângâie în treacăt obrazul, este atât de drăgălașă și binevoitoare, ca și cum ne-am fi reîntâlnit după o lungă absență și ne aflăm din nou împreună, în spațiul nostru pe care ea îl cunoaște până la cele mai mici amănunte. Și conversația continuă în ritmul ăsta, de fapt mai mult ea vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
te-a ajutat să depășești tristețea, s-o escamotezi în cele mai năstrușnice întruchipări. Acum nu mai știi nici să te joci, nici să visezi, nu mai poți nici să râzi. Iată cum zâmbetul ți se contorsionează într-o grimasă binevoitoare! Nu-ți mai rămâne decât să-ți proiectezi tristețea pe creaturi tot mai nedemne, în disperarea de-a te scăpa de ea, numai pentru a face loc unei clipe de fericire. Ori, fericirea, în afara tristeții, nici nu există. Dacă deții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
treacăt, cu aplomb, ca pe un cunoscut oarecare, care mai și dă semne de amnezie: „femeia-înger / Dumnezeu m-a uitat / pierdută-n acest rol“. Eminescu înălța timid privirea spre lumile pierdute în haos. Rafila Radu mângâie universul ca o stăpână binevoitoare: „mângâi universul / ca pe coama unui cal“. Poeta are un fel de metafizică de poșetă. O extrage din când în când dintre un pieptene și un creion dermatograf și o folosește fără complexe, pentru a-și compune o expresie de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Văd și eu. Poate ne duce în altă parte containerul acesta. Am să văd. Cîinii, auzind disputa cu baba, mă cruță și abia dacă mă mai salută. Mă întorc pe o altă străduță, cu garduri mai acătării și cu oameni binevoitori. Ce o să facem cu criza asta, dom' președinte? Vom ieși noi și din asta... Credeți că va fi și mai rău? Cam da. Mă tem de serviciu. Acum, cu schimbarea conducerii... Dar unde lucrați? Director la ACVS. Liberal, da? Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
că-i va crește o altă casă pe umeri; melcul, uscat sub o frunză de brusture, visează solzi de nisip. Moartea nu vine val-vârtej, fioroasă, aruncând coasa ca pe buzdugan, ea se apropie cu blândețe, cu răbdare, cu smerenie, prietenoasă, binevoitoare, solidară. Moartea este cel dintâi ajutor în vreme de singurătate. (O casă blestemată este, de fapt, un mormânt.) A primit-o și i-a așternut pat în sânge, leagăn în inimă, cămașă în piele. Nimic mai intim decât să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Iași, pe fereastra sălii de așteptare, ziarul "Evenimentul zilei", prima pagină, fotografie color: el și nenea Matei într-un tablou fără ramă: "Evadații de la Socola sunt liberi printre noi." În colțul din stânga, sus, ca o viză de liberă trecere, portretul binevoitor al doctorului Chelemen; dedesubt, la talpa gazetei, într-un chenar negru, fapt divers: paznicul, întins pe un cearșaf alb, își continua somnul, țigara pe jumătate fumată, între degete. Mirosea a piele arsă până în gara Nicolina. (Despre Matei, psihopatul de la Socola
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
oaie, înțepăturile de albină le-am simțit până-n oase. Aici, nu ai ce să dăruiești, Petre, pentru ca aici nimic nu-ți aparține. Nu ești pe de-a-ntregul al tău, cum să mai fii al altora? Dragostea îndelung rabdă, dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește." Dragostea mea este felia de pâine și paharul cu vin din sâmbăta morților. Beau și mănânc pentru cei plecați. Veșnica pomenire este cântarea care îmi place cel mai mult. "Dragostea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ți am spus ce fac doctorii cu ei, da’ n-o fost nevoie de ala fel de oameni că s-o rădicat mulți, ca-n 1907. Am dreptate? Acolo, În casa din strada Engels, a trăit discretă, măruntă, slabă, lucidă, binevoitoare, pînă În primăvara lui 1998. În anii din urmă, cît de puțintică era, nu o mai țineau picioarele, puterile lor slăbiseră mult. Îmi spunea: — Îs prea mulți, dragu’ mamii, nouăzeci de ani, tare-s mulți. N-are omu’ nevoie de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
comisie, ca să meargă lucrurile mai bine și mai ușor... De ce s-avem și la noi în sat necazurile pe care le-au avut alții?... De ce să nu facem o gospodărie colectivă model?... Și înscrieți-vă în partid, tovarășe pensionar, completă binevoitor și mieros Ilici Vasile. Ați făcut o treabă foarte bună în comerțul cooperatist... Ați donat și pământul către stat, arătând că ați înțeles justețea politicii noastre... Tovarășul Stelică e omul partidului. O să-l punem casier la organizația din comună... Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
care o afișase mai devreme. Nu vă jucați cu noi!... Răbdarea și bunăvoință noastră nu sunt un sac fără fund!... Noi v-am avansat o propunere foarte rezonabilă. Mai gândiți-vă, îl povățui secretarul Girolteanu , rostindu-și vorbele afabil și binevoitor, ca să păstreze aparențele. Pe când spunea aceste lucruri, ușa cabinetului se deschise din nou, dar cel intrat nu era Fane, cu alte pahare, ci Mitică Belghiru, buzat și pocit, cu un kalașnikov mai mare decât el atârnându-i peste turul pantalonilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
încă din primele zile atât de apropiați, încât ceilalți avură impresia că s-ar fi cunoscut între ei mai dinainte. În scurt timp ei, cu prietenia care-i lega, ajunseră să facă o notă aparte în grupa lor, așa că ceilalți, binevoitori, îi botezară "trei, doamne, și toți trei". Această poreclă colectivă nu avea, însă, nimic răutăcios în ea. Toți trei erau până-n măduva oaselor pasionați de matematică; toți trei îl iubeau și îl admirau pe profesorul Barbilian pentru stilul său degajat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
poezie, se scuză Victor, simțind nevoia să spună și el ceva. Nichi e cel mai mare poet! repetă cu obstinație și convingere Bianca, pe un ton vesel și dezinvolt. Traversară strada și intrară în curtea spitalului. Un portar bătrân și binevoitor, care stătea în ghereta lui și mânca, pe un ziar, brânză cu ceapă și cu pâine neagră, îi îndrumă și mulțumi, atunci când una din fete îi întinse, drept bacșiș, un pachet de țigări. Împinseră o ușă cu vopseaua scorojită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
urmat. Supărat foarte, m-a abordat însuși Șefu', tovarășul Geană în persoană, care, după ce m-a amenințat că-mi sucește gâtul, că-i pricinuiesc numai necazuri, că fluier în biserică și tulbur apele pe străzi, brusc a devenit împăciuitor și binevoitor și mi-a cerut pe un ton mieros să fiu cooperant în interesul poporului muncitor și să-i spun cine mă îndrumă la rele. Iar eu i-am indicat cu gheara către tărtăcuța mea și apoi către cer. Măăi, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
se vede pământul, cu iarba sa foarte puțin umedă, și alți puiuți de copaci foarte mici ca înălțime. Tabloul e maiestuos. Sufăr pentru că nu sunt pictor. Iar înainte de zori cântă cocoșul. Dimineața, între zori și acea parte a ei mai binevoitoare și mai plină de viață, bat clopotele iar și iar, de la mai multe biserici din zonă. Apoi se aude plăcutul, îndrăgitul zgomot uniform al autoturismelor, claxoanelor, vieții orașului de zi. Noaptea e o plăcere să visezi luminile mașinilor, care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
frumos cu mine. Lui îi dau întreaga mea dragoste: Ah, da? Știi că te sprijin oricum, nu? Poți conta pe mine. Sau când mă adresez Elenei, Sorinei, Tatianei, lui Adrian, Pavel sau Ovidiu, persoane care nu au fost niciodată prea binevoitoare. Bună seara, (fără să mă bucur să vă întâlnesc) și le evit politicos, însă astfel încât să se prindă de fază, chiar dacă să fiu ireproșabilă. Iar în fața acelor persoane cu adevărat eminente, în societate și în cultură, în fața lor vorbesc inteligent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
sunt indiscret, mă gândeam că poate ai vreun prieten. Am un prieten, dar nu aici. Este în România. Ne iubim foarte mult, deși un gest a lui m-a supărat, dar știi cum se spune „dragostea îndelung rabdă, dragostea e binevoitoare, dragostea nu pizmuiește”. Înseamnă că e treabă serioasă între voi. Ne simțim foarte apropiați unul de celălalt. Chiar și acum când suntem departe, sentimentele noastre sunt aceleași, ba încă mai puternice. — Dacă își va găsi o iubită între timp? — Nu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
drept penal medieval și nici majoritatea copleșitoare a catolicilor, convinsă de o revenire la liturghia în latină, la o morală sexuală medievală, la scaunul confesional și infailibilitatea papei. Are un viitor doar o religie care își arată chipul uman și binevoitor, un chip plăcut, nu o înfațișare cu trăsăturile modificate care inspiră dezgust. Doar dacă creștinătatea și în special Biserica Catolică se vor reînnoi, o pierdere ca cea actuală a religiozității va putea fi depășită încă din sânul familiei, frecvența la
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Rom., 13, 8-10). Iată contribuția specific creștină la etica mondială. Sfântul Pavel a exprimat puterea concretă a iubirii în prima Epistolă către comunitatea din Corint, într-un mod ce își păstrează până azi întreaga valoare: "Dragostea este răbdătoare, Dragostea este binevoitoare, Nu invidiază, Nu se laudă, Nu se umflă de mândrie, Nu este lipsită de respect, Nu umblă după ale sale, Nu se supără, Nu ține socoteală de rău, Nu se bucură de nedreptate, Dar se desfată de adevăr, Toate le
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a-și înnoi viața sa sufletească și a deveni un renăscut, lepădând pe omul cel vechi trăit după poftele trupului și îmbrăcând chipul omului care să trăiască în spirit și adevăr; este clipa în care cei cu adevărat sinceri și binevoitori ai omenirei să-și pună-n concordanța zisa cu fapta. Dacă ne facem urări înaintea paharelor sau scriem vorba dulci și amețitoare pentru mulțime, ca a doua zi să urâm, să prigonim pe aproapele nostru, să ne continuăm viață din
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a redescoperi „un sine interior mai bun, pe care l-am pierdut în varii circumstanțe” (M. Miroiu, 1995, p. 19). Mitul maternității este o constantă a imaginarului social 20. Desigur, a maternității fericite (alături de un soț iubitor și o familie binevoitoare). Maternitatea în singurătate este un context de viață care permite reconfigurarea așteptărilor privind maternitatea. Aceasta nu înseamnă că a fi mamă este în mod obligatoriu ceva dificil și puțin probabil fericit. Cei mai mulți oameni au nevoie de idei pozitive prin care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
numesc kung fu, adică pe românește măiestrie... Ai înțeles? Nu mare lucru, dar altceva mă preocupă, articulă Bart, după câteva clipe de tăcere. De unde știi tu de qigong și cum crezi că aș putea să învăț eu așa ceva? Arm zâmbi binevoitor și nu șovăi cu răspunsul: În urma unui nefericit accident de mașină, am învățat să lucrez qigong, apoi am perseverat și mi-am luat examenele de trainer, spre satisfacția maestrului meu, care mă aprecia mult, pentru perseverența mea... Cât despre tine
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
gânduri negre în orele, și zilele, și săptămânile acelea lungi și apăsătoare în care Mădălina ei se zbătuse ca o frunză în bătaia puternică a vântului, iar viața părea să-i atârne de un fir de păr. Soarta se arăta binevoitoare, era blândă, nu împinsese lucrurile înspre o dramă nemeritată și foarte greu de îndurat de sufletul unei mame. Acum, că primejdia cea mare trecuse pentru sora sa, Crăița o tachina în fel și chip, de câte ori venea în vizită - și uneori
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]