3,585 matches
-
fără să fi ratificat, acceptat sau aprobat anterior ori simultan convenția. Capitolul 13 Amendamente la convenție Articolul 32 Amendamente la convenție 1. Sarcinile încredințate Comitetului conform prezentului articol și art. 29 vor fi aduse la îndeplinire de Comitetul director pentru bioetica (CDBI) sau de orice alt comitet desemnat în acest scop de Comitetul de Miniștri. 2. Fără a se prejudicia prevederile art. 29, fiecare stat membru al Consiliului Europei, precum și fiecare parte la prezența convenție care nu este membră a Consiliului
CONVENŢIE EUROPEANĂ din 4 aprilie 1997 pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicatiile biologiei şi medicinei, Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133053_a_134382]
-
cartea de neurochimie. O bună parte din fundamentele chimiei și fiziologiei creierului s-au nascut din experimentele pe creier izolat. Dacă vrei să tratezi o boală degenerativa, să zicem Alzheimer, trebuie să știi aceste lucruri.") Trasplantul de față . Noțiuni de bioetica a transplantului de creier (societate civilă, biserica) Noțiuni de legislație Bibliografie : RJ White, The isolation and transplantation of the brain Dr Robert White ( The Sunday Telegraph Magazine 2000) Elio Sgrecia, Victor Tombone, Manual de bioetica (2003, cap.VI, Bioetica și
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
Trasplantul de față . Noțiuni de bioetica a transplantului de creier (societate civilă, biserica) Noțiuni de legislație Bibliografie : RJ White, The isolation and transplantation of the brain Dr Robert White ( The Sunday Telegraph Magazine 2000) Elio Sgrecia, Victor Tombone, Manual de bioetica (2003, cap.VI, Bioetica și transplanturile de organe) Competențe profesionale :cultură medicală neurostiinte Metode de predare : suport electronic (Power Point), suport de hartie Formă de verificare : oral, referat Calendarul desfășurării, orar, locația: JBiblioteca Clinicii de Neurochirurgie Spital "N. Oblu" -16-18
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
de bioetica a transplantului de creier (societate civilă, biserica) Noțiuni de legislație Bibliografie : RJ White, The isolation and transplantation of the brain Dr Robert White ( The Sunday Telegraph Magazine 2000) Elio Sgrecia, Victor Tombone, Manual de bioetica (2003, cap.VI, Bioetica și transplanturile de organe) Competențe profesionale :cultură medicală neurostiinte Metode de predare : suport electronic (Power Point), suport de hartie Formă de verificare : oral, referat Calendarul desfășurării, orar, locația: JBiblioteca Clinicii de Neurochirurgie Spital "N. Oblu" -16-18 bilunar, 7 cursuri Responsabil
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
dorința de a da coerență demersului. Astfel, întrebările și răspunsurile vor viza teme ce frământă conștiința unor tineri ce viețuiesc într-o societate profund secularizată, cum e cazul societății contemporane franceze. Dintre aceste teme amintim: Dumnezeu, credința, libertatea, iubirea, suferința, bioetica, totalitarismele etc. Deși s-ar putea crede că întreaga carte e constituită dintr-un lung șir de răspunsuri la întrebările adresate de către tineri, în realitate se cuvin făcute niște nuanțări. Am spus mai sus că întrebările sunt grupate într-o
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
armonizăm respectarea tradiției răsăritene cu procesul nostru de integrare europeană? Care este deontologia relațiilor etnico-religioase dintre majoritate și minorități? Cum putem extinde asistența pastoral-caritativă a Bisericilor în sfere precum reconversia profesională, etica familiei, morala publică, educația constituțională, reinserția marginalilor sau bioetica? Ce trebuie să facem pentru ca afirmarea diversităților multiculturale să nu afecteze pacea socială și minima coeziune națională? Cum putem reflecta valorile creștine în activitatea legislativă? Cum vom reduce decalajele materiale dintre persoane fără să subminăm proprietatea, concurența, selecția și inițiativa
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
politică și, după cum reușește să demonstreze autoarea, nici măcar nu poate implica valori cu pretenții de universalitate (cum ar fi „demnitatea umană“). Politica moralității Cele două texte de fundal ale cărții, care constituie obiectul criticii la nivelul politic, sunt Convenția de bioetică a Consiliului Europei (din 1997) și Protocolul său adițional privind clonarea (din 1998) la care România e parte (dar care nu au fost semnate de toate statele europene). În același timp, autoarea prezintă pozițiile etice în dezbatere pro sau contra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
ajungând la concluzia că aceste categorii nu vor fi discriminate de legalizarea ingineriei genetice umane, ci, dimpotrivă, prin rezistența lor la această formă de ameliorare a suferinței pot discrimina generațiile viitoare. După ce a stabilit cu claritate obiectul de studiu, domeniul (bioetica) și metodologia, autoarea trece la o critică frontală a documentelor europene, în partea a doua a cărții. În primul rând, o politică a moralității (politicile care se referă la principiile fundamentale, cum ar fi valoarea vieții: politicile privind eutanasia, avortul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
Cutaș, ambii termeni nu au înțeles unic și universal, iar apelul la ei (fără a le defini intensiunea și extensiunea) provoacă rezultate neașteptate. Astfel, ei pot fi utilizați și pro și contra clonării, deci sunt termeni problematici. Textul Convenției de bioetică (și al Protocolului) transformă demnitatea umană în constrângere, fiind în conflict cu autonomia individuală. Panica morală legată de ingineria genetică (ce acoperă un câmp larg de aplicații, de la clonare la terapia genică) se repetă, așa cum s-a întâmplat și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
a părut o dovadă de consecvență din partea lui. Doar că discursul său politic, venit din partea unui om care trăiește mai mult în Germania, le va fi sunat PD-iștilor trăitori în România cam cum ar fi sunat un curs de bioetică în urechile unor țărani din Evul Mediu. Habar n-am dacă Titus Steel a reușit sau nu să penetreze spațiul politic autohton, dar recent am asistat la o nouă încercare din aceeași zonă: actrița de filme pornografice Alina Plugaru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
prin utilizarea celulelor stem, dar se fac eforturi importante în această direcție. Celulele stem pot fi prelevate dintr-o blastulă. Ele sunt totipotente și se pot diferenția în cele mai diferite organe ale corpului omenesc. Aceste cercetări ridică probleme de bioetică, care trebuie să răspundă la întrebarea cheie: ce statut moral relevant are un embrion uman? Este el o simplă resursă biologică care poate fi generată in vitro și exploatată pentru a produce celule stem? Consecințele pentru societatea umană vor fi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Există puține studii legate de ceea ce vor și prețuiesc vârstnicii. Ageism ul acționează ca o barieră care oprește vocea, respectiv preferințele acestora. Rezolvarea aspectelor medicale de ordin moral se face prin recurs la un set de principii de bază ale bioeticii: „a respecta autonomia”, „a nu face rău”, „datoria de a face bine” și, nu în ultimul rând, „dreptatea și echitatea”. Acestea nu trebuie privite ca reguli sau norme de rigurozitate etică, ci doar ca un cadru care să faciliteze analiza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
obținerea prealabilă a acordului lor. La partea opusă, „morala cu conținut” oferă pe baza unor premise, reguli sau autorități morale o îndrumare concretă, substanțială privind ceea ce este corect sau greșit din punct de vedere moral. Aceasta reprezintă trecerea spre o bioetică creștină. Un sistem medical bazat pe principiul autonomiei ajută pacienții să realizeze și să obțină ceea ce își doresc, promovând astfel în mod direct starea de sănătate: pacienții pot decide mai bine pentru ei decât alții. Alt avantaj al unui astfel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia”. În ce măsură aceste recomandări sunt și în realitate un fundament al practicii medicale a fost subiectul multor critici asupra profesiei medicale. În literatura bioetică americană, reglementările oficiale descrise mai sus au fost apreciate drept „formule ritualistice”, „ficțiune formalistă”, acceptate public de către profesioniști, dar larg ignorate și încălcate în practică. Mark Siegler (28) apreciază confidențialitatea drept un „concept decrepit”, fiind compromisă sistematic în rutina îngrijirilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
lumii? Toate aceste întrebări pot fi puse fără strângeri canonice de inimă. Așa cum generos arăta Olivier Clément31, oricum Dumnezeu are răspunsuri la toate întrebările pe care omul le-ar putea pune. Bibliografie Clément, Olivier, "Creștinism și știință. Rolul ortodoxiei", în Bioetica și taina persoanei. Perspective ortodoxe, de Dominique Beaufils et al., volum îngrijit de Tatiana Petrache, traducere de Nicoleta Petuhov, Editura Bizantină, București, 2006, pp. 249-270. Culianu, Ioan Petru, Eros și magie în Renaștere. 1484, traducere de Dan Petrescu, Editura Nemira
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la trecut. Faptul că provenim din el înseamnă că face parte din identitatea noastră, dar și că l-am abandonat. Această perspectivă ar explica și reîntoarcerea religiei, determinată de probleme care nu pot fi rezolvate cu ajutorul științei (probleme legate de bioetică, ecologie, de violența specifică societății de masă), de unele conjuncturi politice (căderea totalitarismului din Est) sau de falimentul unor filosofii care anunțaseră dispariția religiei. A gândi ființa în termeni non-violenți înseamnă a gândi ființa în termeni non-metafizici; metafizica este o
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Sorea, "Observations with Respect to the Future of Religion Prefigured by R. Rorty and G. Vattimo", în Bulletin of the Transilvania University of Brașov, vol. 2, nr. 51, 2009, pp. 237-242. 31 Olivier Clément, "Creștinism și știință. Rolul ortodoxiei", în Bioetica și taina persoanei. Perspective ortodoxe, de Dominique Beaufils et al., Editura Bizantină, București, 2006, pp. 249-270. 1 Aceasta se întâmplă în lumea occidentală, în "spațiul cultural european", cu o expresie folosită de Constantin Noica în Modelul cultural european, singura cultură
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și unele preferințe subiective, atunci sper ca ele să nu fie altele decât acelea pe care le recunosc în cuvântul înainte la acest volum. 1.1.4. Noutatea eticii mediului Este etica mediului încă un domeniu al eticii aplicate, asemenea bioeticii, ceea ce înseamnă că ea nu ar aduce nimic nou la nivelul principiilor teoretice, fiind nimic altceva decât o aplicare a eticii 16 sau, dimpotrivă, ea reprezintă o schimbare fundasmentală de perspectivă, situație în care consecințele s-ar propaga până în filosofia
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pe larg acest aspect fundamental. Reținem pentru moment teza potrivit căreia etica mediului nu este etică aplicată nici în sensul identificării unui nou domeniu al activităților umane (așa este etica afacerilor, aplicată în întreprinderi), nici în sensul specializării sectoriale (așa cum bioetica aplică morala, utilitaristă sau deontologică, la unele probleme ale dezvoltării tehnologice). În ce constă atunci schimbarea teoretică fundamentală pe care o propune etica mediului și care sunt consecințele teoretice ale acestei schimbări?18 Etica mediului este o cercetare care vizează
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aibă preferințe cu privire la starea lor viitoare. Aceasta înseamnă că vom opera o restrângere drastică, finalizată nu doar cu excluderea tuturor ființelor non-umane, ci și a unor oameni care au anumite deficiențe psihice. Ajungem astfel la o discuție deja purtată în bioetică și care a stârnit deja controverse. Teoreticienii mediului merg și mai departe, încercând să cuprindă în sfera moralității și alte entități. Bunăoară, Attfield propune un experiment imaginar. Pe pământ mai supraviețuiește o singură persoană care taie un copac sănătos, ultimul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
În mod asemănător stau lucrurile și în cazul ecosistemelor sau al altor entități naturale. Deciziile noastre sunt responsabile în măsura în care putem face binele întrucât ne bazăm pe o anumită cunoaștere a lumii. Asemănător se lucrează în etica aplicată, de exemplu, în bioetică, unde se admite această procedură. Este vorba de faptul că se ajunge la concluzii de tip etic pornind de la criterii stabilite științific. Este binecunoscută discuția despre avort și despre identificarea unei granițe de la care avortul să nu mai fie permis
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
identificarea unei granițe de la care avortul să nu mai fie permis întrucât foetusul capătă caracteristicile unei ființe umane. Așadar, se trece de la un este descriptiv la un trebuie moral. Asemănător, pentru a mai da încă un exemplu mult dezbătut în bioetică, este și cazul eutanasiei. Cred că cel mai discutat aspect în etica mediului cu privire la dihotomia descriptiv/normativ îl reprezintă posibilitatea elaborării unor reguli și reglementări cu încărcătură etică pornind de la cercetarea științifică a naturii. Întrebarea cheie este dacă putem și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fi compasiunea și bunăvoința 212. Între Kant și Rawls avem un interval al tăcerii sau al ignorării acestei probleme. Problema drepturilor sau problema egalității și a echității apare în filosofia politică numai cu referire la oameni și comunitatea umană. Dezvoltarea bioeticii duce la luarea în considerare a unor cazuri limită care vor permite deplasarea treptată a discuției și dincolo de limitele teoretice tradiționale. Mă refer la cazurile de oameni cu anumite deficiențe și care nu își pot folosi pe deplin capacitățile, precum și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
prenatal este deosebit de important în cazul în care unul dintre părinți este bolnav sau face parte dintr-o familie cu ADPKD în care riscul de recurență al acestei afecțiuni este mare (50%). Deși respectarea confidențialității este regula de bază a bioeticii, în situația în care un membru al unui cuplu refuză să-și informeze partenerul cu privire la boala sa, în cazul în care care cuplul își dorește să aibă copii, medicul trebuie să ceară bolnavului să-și informeze partenerul, iar dacă acesta
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fi atins. Sunt atât de multe etici încât se poate filozofa astăzi în registrul polifonic al eticii finațelor, eticii resurselor umane, eticii marketingului, eticii producției, eticii proprietății intelectuale, eticii sistemului economic, eticii sistemului legislativ, eticii afacerilor și a afacerilor internaționale, bioeticii etc. Supraabundența de etici este explicabilă: nu există domeniu sau activitate umană care să poată fi independentă față de etică și față de furcile ei caudine. Fară a minimaliza doctrine și teoreticieni postmoderniști, cel de-al doilea obiectiv, construcția unei etici integratoare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]