203 matches
-
un capăt la altul, tendința și natura recesivă (în înțelesul pe care Mircea Florian l-a dat termenului) a biopoliticii, evaluează critic reflecțiile deopotrivă etice și socio-politice generate de tehnoștiința biologică, după cum, tot prin vizorul lui Jean-Luc Nancy, interoghează în ce măsură biopolitica poate întruchipa o politică globală cu determinații bioactive, capabilă să țină sub control fenomenele determinate de procesul mondializării. În comentariile sale, cu o ambițioasă densitate conceptuală nu o dată amenințătoare pentru comprehensiunea unui lector mediu, exegeta expune la vedere mai toate
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de procesul mondializării. În comentariile sale, cu o ambițioasă densitate conceptuală nu o dată amenințătoare pentru comprehensiunea unui lector mediu, exegeta expune la vedere mai toate pretextele care-i provoacă și întrețin exercițiul, înalt hermeneutic, pe care-l face în landurile biopoliticii. Autoarea nu lasă la o parte reflexele de azi ale biopoliticii, cu variile platforme de legitimare, cu derapajele în forme vechi sau noi și cu garniturile de tehnici inclusiv de control și, prin asta, de prevenire a riscului pe care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nu o dată amenințătoare pentru comprehensiunea unui lector mediu, exegeta expune la vedere mai toate pretextele care-i provoacă și întrețin exercițiul, înalt hermeneutic, pe care-l face în landurile biopoliticii. Autoarea nu lasă la o parte reflexele de azi ale biopoliticii, cu variile platforme de legitimare, cu derapajele în forme vechi sau noi și cu garniturile de tehnici inclusiv de control și, prin asta, de prevenire a riscului pe care și le revendică. În acord parțial cu viziunea lui Foucault, teoreticianul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și, prin asta, de prevenire a riscului pe care și le revendică. În acord parțial cu viziunea lui Foucault, teoreticianul cel mai frecventat în cartea pe care o comentăm, delimitîndu-se onest și elegant de teoriile reducționiste, cele care văd în biopolitică un simulacru rudimentar, o politizare a corpului, ca la sociologul Ferenc Feher, sau o biologizare a politicii, precum la Carl Schmitt, receptînd critic teoriile promovate de Giorgio Agamben, Școala de la Frankfurt, Axel Honnert, Habermas, Viorella Manolache optează pentru un binom
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
acceptarea omului modern drept o variantă adaptată a lui zoon politikon, sintagmă în a cărei "textură politică" este inclusă "viața" ca bioacumulare social-istorică a guvernării". O sursă aflată parcă mai tot timpul în background-ul comentariilor din Repere teoretice în biopolitică este, cum sugeram deja, opera lui Michel Foucault (se face un tur elevat al modului în care poate funcționa binomul atașare\detașare atunci cînd e vorba de exegeza autentică). Gînditorul francez este mereu referentul din umbră spre care arată autoarea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
arată autoarea, conceptele și raționamentele sale sînt chei de control și radare de supraveghere ideatic-discursivă, chiar cînd reflecțiile filosofului devin radicale și insolite. Astfel îl descoperim, de pildă, atunci cînd este descrisă structura unei medicini sociale prin diagnosticul filosofico-politic pus biopoliticii/bioistoriei, așa cum s-au petrecut lucrurile în spațiile german, francez și englez. Corpul înstructurat, după Foucault, în rețeaua dată de forțele și relațiile de producție este o realitate biopolitică, asupra lui se exercită o strategie biopolitică numită igienă, iar în urma
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cînd este descrisă structura unei medicini sociale prin diagnosticul filosofico-politic pus biopoliticii/bioistoriei, așa cum s-au petrecut lucrurile în spațiile german, francez și englez. Corpul înstructurat, după Foucault, în rețeaua dată de forțele și relațiile de producție este o realitate biopolitică, asupra lui se exercită o strategie biopolitică numită igienă, iar în urma unei atare intervenții medicale, apar efectele tratamentului: bioistoria. În fapt, medicina a devenit, mai cu seamă după veacul al XIX-lea, o dimensiune constitutivă politicii pentru cei ce au
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
prin diagnosticul filosofico-politic pus biopoliticii/bioistoriei, așa cum s-au petrecut lucrurile în spațiile german, francez și englez. Corpul înstructurat, după Foucault, în rețeaua dată de forțele și relațiile de producție este o realitate biopolitică, asupra lui se exercită o strategie biopolitică numită igienă, iar în urma unei atare intervenții medicale, apar efectele tratamentului: bioistoria. În fapt, medicina a devenit, mai cu seamă după veacul al XIX-lea, o dimensiune constitutivă politicii pentru cei ce au gestionat destinul unei comunități. Puterea politică se
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în aplicare după cel de-al Doilea Război Mondial) și consideră că statul trebuie să se substituie individului, și nu invers, și că poate fi instituit "dreptul de a fi bolnav cînd vrei și cînd trebuie", cum spune undeva în Biopolitică și medicină socială. Așa încît, cum observă și Viorella Manolache, în acord cu fenomenologul francez, bioistoria, potențată de medicină, poate agrava criza acesteia și transformă sănătatea în obiect de consum, corpul pătrunzînd astfel pe piață într-o dublă ipostază: "prin
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
al consumului de sănătate". Partea poate cea mai originală, care dă cu adevărat greutate demersului întreprins de Viorella Manolache, prin punerea la lucru a multora dintre prealabilele acumulate în prima jumătate a cărții, este analiza făcută unui model inclusiv de biopolitică identitară elaborat de eugeniștii români transilvăneni în publicația Buletinul eugenic și biopolitic, o strategie de biologizare a identității naționale, ne spune autoarea, care se sprijinea pe forța argumentului biologic. Este adecvat să subliniem că nu sînt ignorate, în excursul din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
eugeniștii români transilvăneni în publicația Buletinul eugenic și biopolitic, o strategie de biologizare a identității naționale, ne spune autoarea, care se sprijinea pe forța argumentului biologic. Este adecvat să subliniem că nu sînt ignorate, în excursul din Repere teoretice în biopolitică, achizițiile științifice de pînă acum, sporul cognitiv al cercetărilor întreprinse de Maria Bucur (v. Eugenie și modernizare în România interbelică, 2005), Marius Turda (v. Modernism and Eugenics, 2010) sau Lucian T. Butaru (v. Rasism românesc. Componenta rasială a discursului antisemit
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
discursul său despre statul biopolitic încercînd "ameliorarea unora dintre calitățile rasiale vernaculare", accentul căzînd pe familie, considerată a fi "punctul nodal al ordinii biopolitice ancorată în eugenie". Era vorba de "o tentativă de bio-logizare a identității naționale oferite de/prin biopolitică", o situație aparte în care relația cu totul particulară dintre națiune și stat nu va mai opera printr-un contract politic de recunoaștere mutuală, ci printr-o completă fuziune bio-(logică, politică), elemente care, parțial, par să trimită către proiectul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pe un teren viran, ipotezele de lucru ale acestui naționalism biologic din interbelicul românesc cu încărcătură culturală, sprijinit pe tradiția și credința locului glisau între orizonturile european și american, din care și împrumută, la începutul deceniului cinci, elemente de legislație biopolitică. Discuția despre eugenie, dacă ar fi fost purtată într-o societate totalitară, ar fi fost dirijată ideologic și s-ar fi invocat mecanisme genetice de ameliorare tendențioasă a populației, iar regimul politic, singurul, indicat pentru utilizarea lui n-ar fi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
astăzi, semnificațiile unei noi poziții centrale, recîștigînd astfel fie privilegiile pe care i le-au conferit cîndva Descartes, Newton, Leibniz sau Spinoza, fie rolul de metaforă centrală a corporalității politice, așa cum a fost proiectată de Hobbes, Locke sau Rousseau. Iar biopolitica prin focalizări multiple, succesive sau concomitente pe varii nuclee de (re)semnificații (din care am izola episodul tanatopoliticii), încărcată de viziunea radicală a secolului al XIX-lea și de tot ceea ce au transportat apoi ecluzele deceniilor interbelice, pînă la omul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sau concomitente pe varii nuclee de (re)semnificații (din care am izola episodul tanatopoliticii), încărcată de viziunea radicală a secolului al XIX-lea și de tot ceea ce au transportat apoi ecluzele deceniilor interbelice, pînă la omul postistoric din zilele noastre biopolitica, deci, rămîne, deocamdată, cum îi place să noteze undeva Viorella Manolache, un fel de "platonism răsturnat, dominînd imperial esența nonspirituală a manifestărilor umane (economice, biologice, sexuale, instinctuale ș.a.m.d.), traduse politic în∕prin competiția continuă a poziției de clasă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
răsturnat, dominînd imperial esența nonspirituală a manifestărilor umane (economice, biologice, sexuale, instinctuale ș.a.m.d.), traduse politic în∕prin competiția continuă a poziției de clasă cu esența biologică". Nu numai că nu putem eluda o cercetare precum Repere teoretice în biopolitică, ci, dimpotrivă, lectura și internalizarea ideilor unui atare discurs ni se par necesare pentru ceea ce înseamnă astăzi conservarea identității naționale a spațiului românesc. Este un demers care pendulează benefic între hermeneutica puterii corpului uman și cea făcută corpului puterii politice
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
În același timp activează ca și asistent de cercetare la Universitatea de Medicină și Farmacie, în cadrul proiectul de cercetare nr. PN-II-RU-TE-2012-3-44, " Standarde medicale și ideologie în psihiatria din România comunistă" finanțat de CNCS-UEFISCDI. Domenii de interes: istoria demografiei, istoria științei, biopolitică și comunism. Publicații recente: Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu, vol. I-II (2010, 2011), coordonator și coautor. koritza 24@yahoo.com Luminița DUMĂNESCU este cercetător științific II la Centrul de Studiere a Populației, Universitatea Babeș-Bolyai, printre preocupările sale științifice numărându
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Ce diferență există atunci între „popor” și „bobor” și cât cântărește semantic în acest context deformator consoana B ? Ceea ce numim „popor”, observă Giorgio Agamben în eseul său „Qu’est-ce qu’un peuple ?”, nu constituie un subiect unitar, ci o „structură biopolitică fundamentală”, marcată de o sciziune fondatoare între Popor în calitate de corp politic integral și popor în calitate de corp rezidual al exclușilor, al pauperilor, al dezmoșteniților soartei, membri ai claselor inferioare, grup supus tuturor exacțiunilor. Această ambiguitate a conceptului devine fondatoare în istoria
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sau cu excepția cazurilor de invaliditate), Împărțită În egală măsură cu bărbații și care nu a dus neapărat la emanciparea femeilor, ci, În multe situații, la supraîncărcare și frustrare, femeile socialiste erau discriminate chiar de către statul socialist, fiind supuse mai ales biopoliticilor 1 sau politicilor de supraveghere a corpului: politicilor pronataliste și controlului fertilității și al reproducerii (avortul fiind interzis prin lege), al sexualității 2. Agenda politică a femeilor și bărbaților În statul socialist nu era nici măcar a statului, ci a Partidului
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
European Integration and National Political Systems, Frank Cass, Londra, pp. 94-120. Ferguson, K.E. (1984), The Feminist Case Against Bureaucracy, Temple University Press, Philadelphia. Firestone, S. (1970), The dialect of sex: The case for feminist revolution, Morrow, New York. Foucault, M. (2005), Biopolitică și medicină socială, Editura Ideea Design & Art, Cluj-Napoca. Gal, S.; Kligman, G. (2003), Politicile de gen În perioada postsocialistă, Polirom, Iasi. Geva-May, I.; Wildawsky, A. (1977), An operational approach to policy analysis: The craft, Kluwer, Boston. Habermas, J. (1989), The
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
din 2004; tot comuniștii demarează, pe lângă strategia cadrista de a pune peste tot pe poziții “oamenii noștri”, introducerea pe poziții de putere a foarte mulți tineri, recrutând activ din elită industriei de dezvoltare occidentale. Printre numeroasele figuri reprezentative pentru această biopolitica neoliberala, ce va fi continuată după comuniști, sunt un ministru al economiei numit la 30 ani, iar mai tarziu un guvernator al Băncii Naționale numit la 35 ani - dar și zvonurile despre fiul președintelui, care ar deține în proprietate “totul
Cultura independentă şi întoarcerea la lucrurile însele: câteva reflecţii din Moldova () [Corola-website/Science/295808_a_297137]
-
importanți gânditori sociologi contemporani. M. Foucault a studiat apariția și structura câtorva din instituțiile fundamentale ale lumii moderne, ca cele disciplinare (inchisoarea, spitalul, școala), bolile psihice, discursul public și cel științific, lansând concepte-cheie cum ar fi cel de guvernabilitate ori biopolitică. După Foucault sexualitatea nu a existat dintotdeauna, ci a fost creată în procesul dezvoltării sociale. Habermas, influențat de Marx și Weber, crede că, în societățile capitaliste, schimbarea este permanent prezentă și revine la conceptul de "Anomie" al lui Durkheim, dar
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
doctor habilitat în cadrul Departamentului de Comunicare, Relații publice și Publicitate al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj, România. A urmat stagii de specializare, de cercetare și documentare în filozofie, studii religioase, religie și politică, biopolitica, etică relaționala, deontologie, filozofie evreiască, în centre universitare precum Boston, Budapesta, Ierusalim, Montpellier, Munster, Philadelphia, Salt Lake City, Santa Barbara, Sofia, Viena etc. [1] · 1988 - 1993 a urmat studii universitare la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie și Filosofie, Secția Filosofie
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
ocupat prin concurs pozițiile de preparator (1994), asistent (1996), lector (1999), conferențiar (2004) la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj. În 21 februarie 2014 ocupă prin concurs postul de profesor la Departamentul de Comunicare, PR și Publicitate, Universitatea Babeș-Bolyai, pentru cursurile: "Religie, Comunicare, Biopolitica în filosofia contemporană"; "Etică în publicitate"; "Structuri mitice ale limbajului publicitar" · 1996 - 2000 a parcurs studiile doctorale în "Filosofia culturii, valorilor și a istoriei", la Universitatea Babeș-Bolyai"." În data de 12 decembrie 2000 obține titlul de doctor în filosofie. Pentru
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
ultimă oră. Scriitura cărții este clară, elegantă și obiectivă. Mitologiile lumii actuale sunt ingenios revalorizate, iar imaginarul religios este interpretat subtil și foarte nuanțat. Cartea tratează ideologiile că religii secularizate, dar și religiile metamorfozate în stranii ideologii. Terorismul, bioetica și biopolitica sunt formidabile provocări ale lumii de astăzi, temeinic și convingător analizate de Sandu Frunză. Ideologia, identitatea religioasă, multiculturalismul și globalizarea sunt reperele fundamentale sub semnul cărora suntem invitați să înțelegem "Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor"”"." Așa cum remarcă Bogdan
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]