203 matches
-
al consumului de sănătate". Partea poate cea mai originală, care dă cu adevărat greutate demersului întreprins de Viorella Manolache, prin punerea la lucru a multora dintre prealabilele acumulate în prima jumătate a cărții, este analiza făcută unui model inclusiv de biopolitică identitară elaborat de eugeniștii români transilvăneni în publicația Buletinul eugenic și biopolitic, o strategie de biologizare a identității naționale, ne spune autoarea, care se sprijinea pe forța argumentului biologic. Este adecvat să subliniem că nu sînt ignorate, în excursul din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
eugeniștii români transilvăneni în publicația Buletinul eugenic și biopolitic, o strategie de biologizare a identității naționale, ne spune autoarea, care se sprijinea pe forța argumentului biologic. Este adecvat să subliniem că nu sînt ignorate, în excursul din Repere teoretice în biopolitică, achizițiile științifice de pînă acum, sporul cognitiv al cercetărilor întreprinse de Maria Bucur (v. Eugenie și modernizare în România interbelică, 2005), Marius Turda (v. Modernism and Eugenics, 2010) sau Lucian T. Butaru (v. Rasism românesc. Componenta rasială a discursului antisemit
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
discursul său despre statul biopolitic încercînd "ameliorarea unora dintre calitățile rasiale vernaculare", accentul căzînd pe familie, considerată a fi "punctul nodal al ordinii biopolitice ancorată în eugenie". Era vorba de "o tentativă de bio-logizare a identității naționale oferite de/prin biopolitică", o situație aparte în care relația cu totul particulară dintre națiune și stat nu va mai opera printr-un contract politic de recunoaștere mutuală, ci printr-o completă fuziune bio-(logică, politică), elemente care, parțial, par să trimită către proiectul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pe un teren viran, ipotezele de lucru ale acestui naționalism biologic din interbelicul românesc cu încărcătură culturală, sprijinit pe tradiția și credința locului glisau între orizonturile european și american, din care și împrumută, la începutul deceniului cinci, elemente de legislație biopolitică. Discuția despre eugenie, dacă ar fi fost purtată într-o societate totalitară, ar fi fost dirijată ideologic și s-ar fi invocat mecanisme genetice de ameliorare tendențioasă a populației, iar regimul politic, singurul, indicat pentru utilizarea lui n-ar fi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
astăzi, semnificațiile unei noi poziții centrale, recîștigînd astfel fie privilegiile pe care i le-au conferit cîndva Descartes, Newton, Leibniz sau Spinoza, fie rolul de metaforă centrală a corporalității politice, așa cum a fost proiectată de Hobbes, Locke sau Rousseau. Iar biopolitica prin focalizări multiple, succesive sau concomitente pe varii nuclee de (re)semnificații (din care am izola episodul tanatopoliticii), încărcată de viziunea radicală a secolului al XIX-lea și de tot ceea ce au transportat apoi ecluzele deceniilor interbelice, pînă la omul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sau concomitente pe varii nuclee de (re)semnificații (din care am izola episodul tanatopoliticii), încărcată de viziunea radicală a secolului al XIX-lea și de tot ceea ce au transportat apoi ecluzele deceniilor interbelice, pînă la omul postistoric din zilele noastre biopolitica, deci, rămîne, deocamdată, cum îi place să noteze undeva Viorella Manolache, un fel de "platonism răsturnat, dominînd imperial esența nonspirituală a manifestărilor umane (economice, biologice, sexuale, instinctuale ș.a.m.d.), traduse politic în∕prin competiția continuă a poziției de clasă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
răsturnat, dominînd imperial esența nonspirituală a manifestărilor umane (economice, biologice, sexuale, instinctuale ș.a.m.d.), traduse politic în∕prin competiția continuă a poziției de clasă cu esența biologică". Nu numai că nu putem eluda o cercetare precum Repere teoretice în biopolitică, ci, dimpotrivă, lectura și internalizarea ideilor unui atare discurs ni se par necesare pentru ceea ce înseamnă astăzi conservarea identității naționale a spațiului românesc. Este un demers care pendulează benefic între hermeneutica puterii corpului uman și cea făcută corpului puterii politice
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Tel Aviv, el nu era un imigrant oarecare, ci obiectul unei tranzacții comerciale reușite între Republica Socialistă România și Statul Israel. Ca alți 280.000 de cetățeni români de origine evreiască, el fusese vândut pe valută forte, într-o acțiune biopolitică și economică fără precedent (o combinație de eugenism, rasism și comerț exterior). În cazul lui, fusese însă nevoie până și de intervenția Goldei Meir pe lângă Nicolae Ceaușescu, o dovadă în plus că acele tranzacții comerciale nu erau guvernate de logica
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Ce diferență există atunci între „popor” și „bobor” și cât cântărește semantic în acest context deformator consoana B ? Ceea ce numim „popor”, observă Giorgio Agamben în eseul său „Qu’est-ce qu’un peuple ?”, nu constituie un subiect unitar, ci o „structură biopolitică fundamentală”, marcată de o sciziune fondatoare între Popor în calitate de corp politic integral și popor în calitate de corp rezidual al exclușilor, al pauperilor, al dezmoșteniților soartei, membri ai claselor inferioare, grup supus tuturor exacțiunilor. Această ambiguitate a conceptului devine fondatoare în istoria
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
politică în maniere noi. Obiectul, scopul și miza acestei noi politici "vitale" este însăși viața umană"587. Cuvintele de mai sus deschid lucrarea profesorului Nikolas Rose, Politica vieții înseși. Articolul se axează pe noua configurație a controlului, în zilele noastre biopolitica reprezentând o politică a riscului. Una dintre chestiunile esențiale abordate în acest articol este eugenismul, prin care se încerca modularea capacității de a procrea a indivizilor din anumite categorii sociale. Printre măsurile negative ale eugenismului sunt menționate eutanasia, avortul, sterilizările
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
intelectual și beneficiar privilegiat al politicii „monarhiei sociale”. Privită prin prisma experienței proiectelor ceaușiste cu care se aseamănă în destule privințe, Legea din 1938 prin care satul era pus în slujba statului autoritar pare azi repulsivă, în acord - inclusiv - cu biopolitica fascistă. Ea viza, între altele, „ridicarea” țărănimii prin disciplinarea militară a populației, inclusiv a intelectualilor și funcționarilor trimiși să lucreze în folosul comunității. Nu-i mai puțin adevărat însă că a reprezentat, în condițiile date, și un proiect articulat, generos
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
de egalitate în viziunea Consiliului Europei, tehnicile, instumentele și actorii acestuia. Autoarea sugerează importanța construirii unui program politic al demersului integrat de egalitate și aduce exemple de bune practici în abordarea integrată a egalității. Această recuperare a genului deschide o biopolitică a raportului dintre genuri care formează una din axele fundamentale ale modernității. Astfel, se apreciază că orice organizare politică este însoțită de o “redefinire a identităților de gen”. Elena Prus crede că marcarea diferențelor de gen reprezintă o formă de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
a se citi diferența de gen), prezența presei însă salvând chiar din golul, remarcat de altfel, rezultat din absența liderilor partidelor politice. Volumul este fără doar și poate o mare reușită în eforturile contemporane de recuperare a genului în cadrul unei biopolitici a raportului dintre genuri. De altfel, orice organizare politică este însoțită de o redefinire a identităților de gen, iar partidele noastre politice nu trebuie să ignore această realitate socio-culturală. Mai mult chiar, diferențele de gen reprezintă o formă de putere
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
De fapt, astăzi am putea vorbi despre o politică a dorinței și a anticipării. Teza argumentației mele este că moda constituie o biotehnologie care modelează corpuri recognoscibile și subiecte recunoscute. Este tot atât o anatomo-politică a corpului pe cât este o biopolitică a spațiului social, împărțind populația în diferite categorii ce pot fi citite (rasiale, de clasă, gen și/sau vârstă). Disciplina acestei tehnici este aplicată atât corpului (căci a purta haine implică adoptarea unor atitudini precise), cât și sinelui (căci manipularea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
îngrijită și studiu introductiv de Silviu B. Moldovan, Bucuresti, Editura Mica Valahie, 2011. Mateescu, Stelian, Directiva Absolutului, București, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală, 1933. Mehedinți, Simion, Școala română și capitalul biologic al poporului român, Cluj-Napoca, Biblioteca eugenică și biopolitică a Astrei, 1927. Mehedinți, Simion, Apropie-te de Iisus prin biserica noastră și alegerea educatorilor, București, Biblioteca Revistei Istorice Române, 1935 Mehedinți, Simion, Altă creștere Școala muncii, București, Editura Cugetarea Georgescu Delafras, 1941. Mehedinți, Simion, Opere complete I, București, Fundația
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
circumspect, care să chestioneze extremitățile riscante ale utopiei și ale distopiei, merge pe traiectoria considerării ființei ca ansamblu corp-minte în relația sa cu spațiul, cu lumea și cu societatea. Astfel, abordarea unei orientări merleau-pontyene devine legitimă, iar concilierea dintre fenomenologie, biopolitica foucaultiană și schizo-analiza deleuzo-guattariană devine operabilă în spațiul postuman al dizolvării contrariilor și al permeabilizării granițelor corporale și identitare. Corpul virtual, așa cum este el imaginificat, de pildă, în instalațiile artistei Char Davies, își primește critica, pe un alt palier de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Michel (1997Ă, A supraveghea și a pedepsi. Nașterea închisorii, trad. de Bogdan Ghiu, București, Humanitas. Foucault, Michel (1999Ă, Anormalii: Cursuri ținute la Collège de France 1974-1975, trad. de Dan Radu Stănescu, postf. de Bogdan Ghiu, București, Univers. Foucault, Michel (2003Ă, Biopolitică și medicină socială, trad. de Ciprian Mihali, Cluj, Idea Design & Print. Fromherz, Peter (1997Ă, „Neuro-Silicon Function or Brain-Computer Function?”, în Timothy Druckrey (ed.Ă, Ars Electronica: Facing the Future - A Survey of Two Decades, Cambridge, MA, MIT Press. Fukuyama, Francis
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Una dintre ele este antropologia bolii. Ea "aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei..." 11. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia, economia și ecologia, politica și religia, filmul etnografic și antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, cu cea aplicată. 3. Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate (rudenia și practicile economice) cunosc
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de cale, de perspectivă de cercetare decât de câmpuri disciplinare. Antropologia bolii, de exemplu, aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei, cum ar fi noțiunea de persoană (Marcel Mauss), eficiența simbolică (Claude- Lévi Strauss), biopolitica (Michel Foucault), coexistența mai multor culturi, imigrația etc. În sfârșit, etnoștiințele au o a treia accepțiune care le acoperă cel puțin parțial pe celelalte două: ele desemnează analiza, inspirată din lingvistică, a clasificărilor și procedeelor utilizate de diferite culturi în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Una dintre ele este antropologia bolii. Ea ,,aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei...,,.11 Marc Auge și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia,economia și ecologia, politicași religia,filmul etnograficși antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, ce cea aplicată. 3.Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate (rudenia și practicile economice) cunosc astăzi ipostaze
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
sau cu excepția cazurilor de invaliditate), Împărțită În egală măsură cu bărbații și care nu a dus neapărat la emanciparea femeilor, ci, În multe situații, la supraîncărcare și frustrare, femeile socialiste erau discriminate chiar de către statul socialist, fiind supuse mai ales biopoliticilor 1 sau politicilor de supraveghere a corpului: politicilor pronataliste și controlului fertilității și al reproducerii (avortul fiind interzis prin lege), al sexualității 2. Agenda politică a femeilor și bărbaților În statul socialist nu era nici măcar a statului, ci a Partidului
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
European Integration and National Political Systems, Frank Cass, Londra, pp. 94-120. Ferguson, K.E. (1984), The Feminist Case Against Bureaucracy, Temple University Press, Philadelphia. Firestone, S. (1970), The dialect of sex: The case for feminist revolution, Morrow, New York. Foucault, M. (2005), Biopolitică și medicină socială, Editura Ideea Design & Art, Cluj-Napoca. Gal, S.; Kligman, G. (2003), Politicile de gen În perioada postsocialistă, Polirom, Iasi. Geva-May, I.; Wildawsky, A. (1977), An operational approach to policy analysis: The craft, Kluwer, Boston. Habermas, J. (1989), The
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
este veridic sau nu demonstrează primordialitatea "experienței" literare a lui Foucault, aceea când se visa Blanchot. Universul tematic foucauldian (nebunia, relațiile rațiune-nerațiune, sexualitatea, penitența, supravegherea și controlul, panoptismul, raporturile complexe ale puterii-cunoaștere, relațiile de putere și de cunoaștere din cadrul societățiilor, biopolitica și bioistoria, tehnologiile, tehnicile de guvernare, raporturile dintre practicile discriminante și protejarea privilegilor de grup) a deschis o întreagă discursivitate contemporană în universități din întrega lume. A urmări o temă foucauldiană acolo unde ea se intitulează (de exemplu, nebunia în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
să apărăm societatea. Cursuri rostite la Collège de France, Univers, București, 2000. Foucault, M., Theatrum philosophicum. Studii, eseuri, interviuri (1963-1984), Casa Cărții de Știință, Cluj, 2001. Foucault, M., Anormalii. Cursuri rostite la Collège de France, Univers, București, 2002. Foucault, M., Biopolitică și medicină socială, Idea, Cluj, 2003. Foucault, M., Hermeneutica subiectului, Polirom, Iași, 2004. Foucault, M., Ce este un autor? Studii și conferințe, Idea, Cluj, 2004. Foucault, M., Lumea e un mare azil, Idea, Cluj, 2005. Foucault, M., Puterea psihiatrică, Idea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
2003. Foucault, M., Hermeneutica subiectului, Polirom, Iași, 2004. Foucault, M., Ce este un autor? Studii și conferințe, Idea, Cluj, 2004. Foucault, M., Lumea e un mare azil, Idea, Cluj, 2005. Foucault, M., Puterea psihiatrică, Idea, Cluj, 2006. Foucault, M., Nașterea biopoliticii, Idea, Cluj, 2007. Foucault, M., Securitate, teritoriu, populație. Cursuri rostite la Collège de France, Idea, Cluj-Napoca, 2009. Foucault, M., Manet and the Object of Painting, Tate, Londra, 2009. Freud, S., Disconfort în cultură, All, București, 2010. Gellner, E., Plough, Sword
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]