192 matches
-
Biopolitic, vol. 1, nr. 4, aprilie 1927, pp. 113-118. Zolog, Mihai, „Inteligența copiilor de școală”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol.1, nr. 2, februarie 1927, pp. 50-53. Zolog, Mihai, și Comșia, Ovidiu, „Consultațiunile prenupțiale și certificatul prenupțial”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 7, iulie 1934, pp. 129-134. Zolog, Mihai, și Comșia, Ovidiu, „Indicațiile eugenice ale avortului artificial”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 8-10, august-octombrie 1934, pp.165-172. Zolog, Mihai, și Făcăoaru, Iordache, „Indicația și legislația eugenică a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
2, februarie 1927, pp. 50-53. Zolog, Mihai, și Comșia, Ovidiu, „Consultațiunile prenupțiale și certificatul prenupțial”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 7, iulie 1934, pp. 129-134. Zolog, Mihai, și Comșia, Ovidiu, „Indicațiile eugenice ale avortului artificial”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 8-10, august-octombrie 1934, pp.165-172. Zolog, Mihai, și Făcăoaru, Iordache, „Indicația și legislația eugenică a sterilizării”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 8-10, august-octombrie 1934, pp. 186-192. Zosin, Panaite, Determinismul, Lito-Tipografia Motatzeanu și Lambru șBucureștiț, 1895
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
iulie 1934, pp. 129-134. Zolog, Mihai, și Comșia, Ovidiu, „Indicațiile eugenice ale avortului artificial”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 8-10, august-octombrie 1934, pp.165-172. Zolog, Mihai, și Făcăoaru, Iordache, „Indicația și legislația eugenică a sterilizării”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 8-10, august-octombrie 1934, pp. 186-192. Zosin, Panaite, Determinismul, Lito-Tipografia Motatzeanu și Lambru șBucureștiț, 1895. *** „Asistența socială”, În Trei ani de guvernare. 6 septemvrie 1940 - 6 septemvrie 1943 (pp. 399-414), Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1943. *** „Asociația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Socială, vol. 1, nr. 1, 1929, p. 10. *** „Dare de seamă despre activitatea Secției femenine-biopolitice a «Astrei» pe anul 1931 până la iunie 1932”, Transilvania, vol. 63, nr. 1-8, ianuarie-august 1932, pp. 35-38. *** „Dare de seamă despre activitatea Secției medicale și biopolitice a «Astrei» dela 30 iunie 1930 - 30 iunie 1931”, Transilvania, vol. 62, nr. 1-8, ianuarie-august 1931, pp. 36-37. *** „Dare de seamă despre activitatea Secției medicale și biopolitice a «Astrei» dela 1 iunie 1931 - 1 iunie 1932”, Transilvania, vol. 63, nr.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
1-8, ianuarie-august 1932, pp. 35-38. *** „Dare de seamă despre activitatea Secției medicale și biopolitice a «Astrei» dela 30 iunie 1930 - 30 iunie 1931”, Transilvania, vol. 62, nr. 1-8, ianuarie-august 1931, pp. 36-37. *** „Dare de seamă despre activitatea Secției medicale și biopolitice a «Astrei» dela 1 iunie 1931 - 1 iunie 1932”, Transilvania, vol. 63, nr. 1-8, ianuarie-august 1932, pp. 34-35. *** „Decret-lege nr. 189 pentru organizarea sanitară a statului”, Monitorul Oficial, vol. 62, nr. 71, nr. 1, 25 martie 1943, pp. 2653-2682. *** „Decret-lege
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
și aiurea”, Universul, vol. 41, nr. 213, 13august 1923, p. 1. *** „Programul Partidului Național-Țărănesc”, Aurora, vol. 6, nr. 1481, 13 octombrie 1926, p. 4. *** „Proiect de statute pentru organizațiunea de educație fizică și eugenică sub auspiciile «Astrei»”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 2, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1928, p. 279. *** „Regulament nr. 24 pentru combaterea boalelor venerice”, Monitorul Oficial, vol. 71, nr. 246, octombrie 1943, p. 9528. *** „Regulamentul pentru organizarea și funcționarea Serviciului Social (partea privitoare la Căminele Culturale)”, Buletinul Serviciului Social
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
recupera/reaminti, prin eseul Repere teoretice în biopolitică (Ed. Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, 2013), nu doar un autor ca Iuliu Moldovan (cu o carte precum Biopolitica, 1926), ci și inițiativa inedită a cercetătorilor de la Buletinul eugenic și biopolitic, o revistă științifică din Ardeal bine cotată pe scara axiologică europeană a vremii, căci a fost, pentru paranteza socio-politică și culturală interbelică, un exemplu de ceea ce am numi azi cercetare fundamentală. Prin urmare, o restituire contextuală a elementelor încă valide
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
biopolitică (v. cartea: La création du monde ou de la mondialisation, 2002), Viorella Manolache încercînd să strămute începuturile biografice ale conceptului prin invocarea în economia demonstrației a acestui episod sau laborator românesc cu valențe oarecum fondatoare, și anume: Buletinul eugenic și biopolitic de la Cluj, publicat în anii '30 de Subsecția Eugenică și Biopolitică a Astrei. Să nu se creadă că gestul autoarei ascunde cumva vreo nuanță de protocronism, de orgoliu ideatic gratuit, ci e vorba pur și simplu de redescoperirea unui adevăr
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
adevărat greutate demersului întreprins de Viorella Manolache, prin punerea la lucru a multora dintre prealabilele acumulate în prima jumătate a cărții, este analiza făcută unui model inclusiv de biopolitică identitară elaborat de eugeniștii români transilvăneni în publicația Buletinul eugenic și biopolitic, o strategie de biologizare a identității naționale, ne spune autoarea, care se sprijinea pe forța argumentului biologic. Este adecvat să subliniem că nu sînt ignorate, în excursul din Repere teoretice în biopolitică, achizițiile științifice de pînă acum, sporul cognitiv al
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
au pus în ecuație identitatea națională a României Mari. Cea mai controversată teorie promovată de unele personalități din elita românească interbelică a fost, neîndoielnic, aceea a eugenismului. În veacul trecut, observă autoarea, eugenia va irumpe în discursul unei noi epistemologii biopolitice și va formula o soluție dată de "modernitatea alternativă întrebărilor socio-economico-culturale ale unui Neuzeit, drept fuziune între finitudinea biologică a individului și existența eternă a națiunii". Însă, în analizele făcute perioadei interbelice, nu se prea vorbește preciza într-un interviu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pentru decojirea (voit distanțată de inflamările vremii) a învelișului filosofico-politic al termenului". Iar cel care va da semnalul unui fel de început o cercetare parcă nesincronizată cu evoluția temei în spațiul european va fi Iuliu Moldovan, discursul său despre statul biopolitic încercînd "ameliorarea unora dintre calitățile rasiale vernaculare", accentul căzînd pe familie, considerată a fi "punctul nodal al ordinii biopolitice ancorată în eugenie". Era vorba de "o tentativă de bio-logizare a identității naționale oferite de/prin biopolitică", o situație aparte în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fel de început o cercetare parcă nesincronizată cu evoluția temei în spațiul european va fi Iuliu Moldovan, discursul său despre statul biopolitic încercînd "ameliorarea unora dintre calitățile rasiale vernaculare", accentul căzînd pe familie, considerată a fi "punctul nodal al ordinii biopolitice ancorată în eugenie". Era vorba de "o tentativă de bio-logizare a identității naționale oferite de/prin biopolitică", o situație aparte în care relația cu totul particulară dintre națiune și stat nu va mai opera printr-un contract politic de recunoaștere
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nu va mai opera printr-un contract politic de recunoaștere mutuală, ci printr-o completă fuziune bio-(logică, politică), elemente care, parțial, par să trimită către proiectul unei ontologii etnice (Sorin Antohi). Într-o alcătuire organică, alături de Buletinul eugenic și biopolitic, s-a conturat astfel, oarecum în răspăr cu evoluțiile de aiurea, un model local, provincial (a cărei țintă era una demopolitică), de a judeca limitele corpului uman și șansele sale de ameliorare. Îndeosebi în anii tensionați de după 1933 (să nu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
New York, 1974. Cloutier, Fr., La santé mentale, PUF, Paris, 1966. Cohen, A.K., Delinquent boys; The culture of gang, Free Press, New York, 1955. Cohen, S., Images of deviance, Penguin Books, Middlesex, 1971. Comicescu, Gh., „Crizele adolescenței”, în Bul. eugenic și biopolitic, 4, 3-4, 1930. Cooper, D., Psychiatry and anti-psychiatry, Tavistock, Londra, 1967. Costedoat, A., La simulation des symptômes pathologiques et des maladies, J.B. Baillière, Paris, 1933. Cowen, E.L.; Gardner, E.A.; Zax, M., Emergent approaches to mental health problems, Appleton-Century-Crofts, New York, 1967
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Suicidal behaviors, L.A. Churchill Ltd., Londra, 1968. Retezeanu, A.; Enăchescu, C., „Patologia interrelațiilor umane în grupul familial la un lot de bolnavi cu alcoolism cronic”, în Bul. Inf. I.P.S.M.P., 2, 4, 1994. Retezeanu, G., „Dispensarul psihiatric”, în Buletin eugenic și biopolitic, 4, 1-2, 1930. Retezeanu, G., „La răspântie - capitalul uman de mâine”, în Buletin eugenic și geopolitic, 4, 3-4, 1930. Reuck, A.V.S.; Porter, R., Transcultural psychiatry, Churchill Ltd., Londra, 1965. Reverdin, Cl., „La mort; une part importante de la vie”, în
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
spre alteritate, în toate dimensiunile acesteia. Se acceptă astfel faptul că metisarea umanului cu tehnologicul este un proces de eterogeneză ipostaziat în aspecte multiple, de la dorința „mașinică” (în direcția filosofiei deleuzo-guttarieneă a devenirii altceva/altcineva, la memoria protezată, de la corpul biopolitic (în sens foucaultiană, la distribuirea mintală și socială în rețeaua Internetului și la spațializarea pluripanoptică a puterii în realitatea virtuală. Într-un prim nivel de analiză, procesele de virtualizare a identității și a corpului sunt echivalate cu modificarea percepțiilor lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
făcut loc studiului diversității de moduri de exercitare a puterii, a mecanismelor de dominație, a formelor de funcționare a statului. Michel Foucault a lucrat ca un antropolog atunci când a atras atenția asupra formelor de putere difuză folosite de instituțiile din biopolitic: sănătatea, igiena, politicile de asistență, controlul fluxurilor de mână de lucru, instituțiile psihiatrice și psihologice, criminologia, închisorile, azilurile. De asemenea, antropologia politicului se interesează în mod special de modurile diferite de producere a teritorialității, de stratificările sociale, de statuturi și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]