414 matches
-
Oroare! Ei se spală pe dinți cu niște alifii cu mentol. Infamie! Subsoara lor nu pute a nădușeală. Abjecție! Ei se stropesc și cu o apă nemțească. Într-o viitoare epocă de îndreptare socială ei vor fi dați jos din birji, cu bîta, și siliți să lingă scuipatul de pe trotuar." Cînd toate astea s-au întîmplat, apărarea Capșei a căzut. Și, odată cu ea, alternativa. De-asta, pamfletul, cît mai e, se scufundă azi în monolog dramatic în deșert. Nu e tifla
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
de artificial în paginile lui. Sfârșitul secolului al nouăsprezecelea dobândește un excepțional aer de familiaritate. Piața Ateneului, Catedrala Sf. Iosif, strada Fântânii, strada Cantacuzino, pe toate cititorul le poate vedea cu ochii. Ticurile de fiecare zi ale personajelor devin molipsitoare. Birjele cu muscalii lor au o teribilă concretețe. Apropo de această senzație, există în roman o scenă care, prin analogie, o poate limpezi foarte instructiv. Îmbolnăvindu-se dintrodată, fiica doctorului Margulis, Iulia, cade la pat. În tot acest timp, trăiește o
1898. Street view by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4050_a_5375]
-
Condica limbii române a lui Iordache Golescu (manuscris din jurul lui 1832). În franceză, cabriolet e substantiv masculin; forma feminină din română s-ar putea explica printr-o analogie cu denumirile majorității mijloacelor de transport similare (seria cuprinde pe trăsură, trăsurică, birjă, brișcă, caleașcă, droșcă, șaretă etc.). În dicționarul său român-francez din 1893, Frédéric Damé considera că termenul românesc era neutru, înregis-trându-l în forma cabriolet. Cuvântul avea și varianta gabrioletă, pe care Alexandru Graur (Alte etimologii românești, 1975, p. 52) o punea
Cabrioleta by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6124_a_7449]
-
care s-au deschis unele lângă altele în toate colțurile mahalalelor; măsurând grosimea coadelor rochiilor care mătură praful, gunoiul și noroiul stradelor; privind strălucirea trăsurilor care se leagănă pe șosea; admirând luxul livrelelor și fețele domnișoarelor care se învârtesc în birje, ne putem zice că mergem ca praful și noroiul unde ne duce vântul și apa." (pp. 13-14). O catastrofă à la légère, asupra căreia prelecțiunile lui Ghica au efectul unei predici în lupanar. Greoaie și părtinitoare - autorul lor e, în
Un trecut prea apropiat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6497_a_7822]
-
birjari care așteptau la gară. Unul dintre ei era Șukuri pe care îl știa de păduchios dinainte să plece la armată. S-a urcat lîngă el pe capră. Tătarul nu l-a recunoscut și mai să-l dea jos din birjă: - Așteptam la cineva! Acasă, cînd a intrat în curte - cîinii, pe el! Scheunau fericiți, iar Max lupul i-a pus labele pe piept și l-a împins cu botul, să-l scarpine pe ceafă. Că o fi auzit cîinii, că
Locuri rezervate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7006_a_8331]
-
pregătiri, Zizi a răpit-o într-o noapte pe Radie. Fata îl aștepta cu valizele făcute. Tefik îi dăduse bani lui Zizi să închirieze un automobil. Fiul ceasornicarului îi propusese o răpire mai modestă. S-o ia pe Radie cu birja pînă la gară și de-acolo, cu personalul de noapte, la București. Doctorul l-a firitisit că nu voia să risipească banii, înghițindu-și vorba că într-o zi a ghinionului singurul lui copil se îndrăgostise de un neajuns ca
Răpirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7585_a_8910]
-
banii, înghițindu-și vorba că într-o zi a ghinionului singurul lui copil se îndrăgostise de un neajuns ca el. Totuși, fiule Zizi, el nu putea fi de acord ca Radie a lui să-i fie luată de-acasă cu birja și cu personalul. Si nici pentru ei doi nu se făcea! Zaiafet, nu, casă a lor nu - să mai și umble noaptea cu geamantanele prin gară, să rîdă careva de ei? Tefik nu îmbătrînise atît de mult, încît să uite
Răpirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7585_a_8910]
-
mai multor rînduri de perdele de mătase - ca acela al unei flori rare pe care soarele prea puternic, vîntul schimbător, praful ridicat de trăsuri și privirile curioase ale mîrlanilor ar fi putut s-o ofilească." Amintirea aceasta, strecurată într-o birjă care străbate cartierul oriental, unde-l dusese de-atîtea ori pe Filip, cu florile lui, trece în visul lui Carol, care parcă vede aievea năruita casă de plăceri, cu grecul omorît în torturi de foștii-i efebi, arzînd în fumuri pestilențiale
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
și mi s-a povestit că primele mele cuvinte au fost mama, tata, avion. Dacă e adevărat că era un avion american care tocmai trecea, să fi fost oare premoniția viitoarei mele transmutări peste ocean? Tatăl meu și plimbarea cu birja Unchiul Mihai, fratele tatei, era foarte apropiat de Iuliu Maniu și, dacă nu mă înșel, fusese ministru în guvernul lui. Era un ardelean dintr-o bucată, demn și capabil de o mare bunătate, în ciuda educației austriece pe care o primise
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
se șterg ușor. Dar mie mi-au plăcut întotdeauna ungurii. Cultura și rafinamentul, delicatețea și bunul-gust, îmi pare bine s-o constat, îi caracterizează pe mulți. Cel mai greu îmi era să-l ascult pe tata descriind faimoasa plimbare cu birja prin Cluj, la care îl invitase fratele lui Mihai și care avea să-i schimbe viața. Era una dintre anecdotele sale favorite și, deși el o povestea cu multă admirație față de fratele său, mie și azi mi se pare o
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
ajungă la Paris să studieze sculptura cu Rodin. Avea în el o chemare pasionată și un talent vizual evident. Ar fi fost normal să-și urmeze vocația, într-o zi, fratele lui l-a invitat calm la o plimbare cu birja prin Cluj, unde familia se stabilise după moartea prematură a bunicului meu. Deși sunt mai mare, îți voi vorbi de la egal la egal, deschis, fără prejudecăți! Tu vrei să mergi la Paris să studiezi les beaux-arts. Frumos, nimic de spus
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
ofensa ce i-a fost adusă, ci o drapează în straiele decenței: Onoarea mea, domn^ judecător, care m-a-njurat dumnealui, pardon facu-ți și dregu-ți" (s.m.). Procurorul trib. x... (I. L. Caragiale, Telegrama), în raportul adresat ministrului Justiției, relatează că "Dama [...] urcat birje un cal plecînd degrab huiduită di toți trii și cu vorbe triviale incapabile a vi le reproduce" (s.m.). Un meșter al camuflării termenilor obsceni se va dovedi, mai tîrziu, Sadoveanu: Cînd iese hogea în drum pentru treaba cea mică, apoi
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
un istm care ar descongestiona bătrâna promenadă a Bucureștiului. Problema, știm, se menține. Traseele sunt și ale oamenilor, dar și ale tramvaielor, trăsurilor, omnibuzului care mergea la Văcărești. Pe acestea, Damé nu le nesocotește. Dimpotrivă, adună anecdote despre calești și birje, despre vremurile când nu-i era permis oricui să se arate în trăsură (invidiile din Dridri îi dau dreptate) și chiar precizează costurile unei plimbări, la început de secol. Cum Caragiale spunea că bucureșteanul, oricât de scăpătat, este dependent de
Bucureștiul începutului de veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5150_a_6475]
-
trăsură (invidiile din Dridri îi dau dreptate) și chiar precizează costurile unei plimbări, la început de secol. Cum Caragiale spunea că bucureșteanul, oricât de scăpătat, este dependent de muscal (dependența, în varii forme, s-a păstrat), înțelegem că plimbarea în birjă descoperită ori cupeu nu era foarte la îndemâna, dar pentru dichisul ei se puteau face orice sacrificii. Cine are birjă și unde se găsesc, câte circulă și cu ce profit sunt alte pete de culoare dintr-un București care, la urma
Bucureștiul începutului de veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5150_a_6475]
-
spunea că bucureșteanul, oricât de scăpătat, este dependent de muscal (dependența, în varii forme, s-a păstrat), înțelegem că plimbarea în birjă descoperită ori cupeu nu era foarte la îndemâna, dar pentru dichisul ei se puteau face orice sacrificii. Cine are birjă și unde se găsesc, câte circulă și cu ce profit sunt alte pete de culoare dintr-un București care, la urma urmei, nu s-a schimbat foarte mult, s-a făcut doar mai greu de cuprins. Zonele mai colorate și
Bucureștiul începutului de veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5150_a_6475]
-
drum și a negociat cu pichetul de santinele. Au fluierat pentru cei de dincolo de pod, și a putut să treacă podul mama. Și cu ajutorul femeii de serviciu de la etaj, avea un bărbat birjar, s-a urcat toată familia într-o birjă și am luat ultimul tren către Helsinki. Deci povești de basm! - Păstrați ceva în amintire din" - Nu, eram"Fratele meu, da! Fratele meu care avea patru ani, ține minte, povestește de puștile puse în piramidă. Știți cum se face la
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
cerut să-l frăgezească puțin, iar el s-a dus să mai aducă vreo cîțiva la bașcă. Pe unii îi dibuise judecătorul. Pe ceilalți îi ochise el mai demult, dar nu se putuse atinge de ei. I-a arestat cu birja. Pînă seara nu mai avea loc în secție. Maiorul Scipione nici nu voia să audă să-i primească și pe ăștia la regiment. El nu știa cum să scape de legionarii lui. După toate telefoanele lui că se demoralizează trupa
Trenul special by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7817_a_9142]
-
damele care au apreciat și iubit pe micuțul cu ochii căprui, par negru și o cicatrice deasupra buzei. A murit bogatul sărac, cel mai cunoscut lăutar al României. Ne-a lăsat, prin cântecele lui, România de altădată, cu felinare și birje, cu fanfare militare în parcuri, flașnete, o Românie cu domni în frac și jobenuri, cu doamne purtând pălăriuțe multicolore și voalete prin care abia se zarea frumusețea ochilor, cu cupeuri și mașini de epocă cu roți susținute de spițe fie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
damele care au apreciat și iubit pe micuțul cu ochii căprui, par negru și o cicatrice deasupra buzei. A murit bogatul sărac, cel mai cunoscut lăutar al României. Ne-a lăsat, prin cântecele lui, România de altădată, cu felinare și birje, cu fanfare militare în parcuri, flașnete, o Românie cu domni în frac și jobenuri, cu doamne purtând pălăriuțe multicolore și voalete prin care abia se zarea frumusețea ochilor, cu cupeuri și mașini de epocă cu roți susținute de spițe fie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
damele care au apreciat și iubit pe micuțul cu ochii căprui, par negru și o cicatrice deasupra buzei. A murit bogatul sărac, cel mai cunoscut lăutar al României. Ne-a lăsat, prin cântecele lui, România de altădată, cu felinare și birje, cu fanfare militare în parcuri, flașnete, o Românie cu domni în frac și jobenuri, cu doamne purtând pălăriuțe multicolore și voalete prin care abia se zarea frumusețea ochilor, cu cupeuri și mașini de epocă cu roți susținute de spițe fie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
izvorului Să tremure-asupra fin-prundului Asemeni surîsului, gîndului. Căci toate-s în voia Umilului. Primește-osteneala Emilului. Dedat iar corvezilor pure, Îți strîng flori pustii de pădure. Ci nu-ți fie teamă, n-ai grijă În somn de-oi sosi cu o birjă De aur de mii de carate; Știi bine, eu pot să-ți fiu frate De fragedă singurătate...
Caligrafie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10678_a_12003]
-
nou și nespus de revoluționar. Iar ca o progenitură tipică a burgheziei el nu e mai puțin convins că tocmai concurența liberă, înarmată în mod contemporan, este chiar «viitorul» ideal și că mereu grăbita «omniprezență, simultaneitate» a func- ționarului de birjă din zilele noastre, care «vibrează» în unison cu telegramele de birjă din toate colțurile lumii, este chiar psihologia «viitoristă » ideală. De unde și visul la un război permanent, ca o «igienă a lumii», și reducerea dragostei la «funcția continuării semințeniei» (nu
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
burgheziei el nu e mai puțin convins că tocmai concurența liberă, înarmată în mod contemporan, este chiar «viitorul» ideal și că mereu grăbita «omniprezență, simultaneitate» a func- ționarului de birjă din zilele noastre, care «vibrează» în unison cu telegramele de birjă din toate colțurile lumii, este chiar psihologia «viitoristă » ideală. De unde și visul la un război permanent, ca o «igienă a lumii», și reducerea dragostei la «funcția continuării semințeniei» (nu mai e timp de a gândi la «lumina de lună»!), și
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
bibliotecilor, apologia războiului ca ceva necesar, benefic pentru omenire, sau anumite slogane șovine. În genere, în atitudinea presei era prezentă și tendința spre echitate ca modalitate de a reduce cât mai mult din subiectivitate în aprecieri. Ziarul „Birjevîe vedomosti” („Noutățile birjelor”) din Petersburg chiar îi comandase lui Marinetti un articol despre estetica futurismului și italianul a răspuns operativ solicitării, expunând pentru cititorul rus principiile de bază ale doctrinei sale, fără a se dezminți în stilistica ofensivă, nonconformistă care îi caracterizează manifestele
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
redată cu acuitate și profunzime de „pălăria de paie”, pălăria care este un soi de cască magică a lui Pluto, casca vizibilului invizibil, casca trecerii dintr-o realitate în alta, dintr-o ființare în alt mod de ființare. Tramvaiul și birja sunt mijloacele real obiective de trecere dintr-un tărâm într-altul, sunt „luntrea lui Caron” în care fie taxatorul, fie birjarul primesc ortul, primesc, acceptă plata transgresării sau a transcenderii. Imagistica bordelului, imaginea, perspectiva din La țigănci amintește de templul
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]