284 matches
-
pentru că ținea moara boierească în posesie cu 50 galbeni pe an<footnote Ibidem, f.77v-78r. footnote>. O traiectorie oarecum diferită a avut Dumitru Carabulea, el și Antonachi ( zis Antonachi, n.ns) fost căpitan, venit din Codăiești, ținutul Vaslui, a devenit birnic în Belcești, dar și vornic al satului<footnote Ibidem, f.34v-35r. footnote>. Desigur, astfel de cazuri sunt puține la nivelul unei comunități sătești, dar ele au devenit relevante pentru mutațiile produse, în plan social- economic, în societatea românească, angajată în
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Gheorghe Platon, Geneza..., p.135, Coordonator: Dan Berindei, op.cit., vol.VII, tom I, p.138. footnote>. O parte din ei, desigur, nu și-au schimbat îndeletnicirea și nici modul de viață, dar cei mai mulți, după cum am văzut, au intrat în rândul birnicilor din sate, târguri și orașe. Așa cum am mai amintit, în satele din teritoriu s-au stabilit, încă din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea bejenari<footnote Recensământul... , ed. P.G.Dmitriev, VII,I, Chișinău, 1975, p.58; Th.Codrescu
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
al XIX-lea este confirmată doar de Condica liuzilor din anul 1803, care menționează că în Belcești se aflau 11 bejenari, dar credem că în deceniile următoare s-au așezat în aceste sate și alți străini, după cum sugerează numele unor birnici sau căpătăieri înscriși în catagrafii. De fapt, bejenia, ca fenomen social specific acestei perioade, nu poate fi privită doar ca un exod al populației din Principate, ci se înscrie în acțiunea administrației de stat și a stăpânilor de moșii, de
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
tranziție pe care o traversa societatea românească la acest început de secol. Ele se regăsesc în practicile vechiului regim de a pune la dispoziția boierilor sau a mănăstirilor - în concordanță cu rangul sau cu întinderea moșiei - a unui număr de birnici, cunoscuți sub numele de scutelnici, breslași sau slugi, care erau absolviți de plata birului către stat, în schimbul unor sume de bani, dar mai ales în prestarea unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
unul la moșia Costachi Morțun<footnote Ibidem, f.17v. footnote>. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție, intrând în categoria fiscală a birnicilor. După 1832, practic, instituțiile scutelnicilor, breslașilor și slugilor nu mai sunt întâlnite în documete. Dat fiind interesul, în continuă creștere, pentru exploatarea moșiilor, considerate, în epocă, cea mai însemnată sursă de venituri, lumea satului s-a nuanțat prin plusul de
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
căminari, bani, paharnici, cărora li s-a încredințat supravegherea lucrărilor pe anumite porțiuni de drumuri. Cu supravegherea lucrărilor mai importante au fost însărcinați funcționari ai Vistieriei și așa-zișii copii de casă. Mâna de lucru au furnizat-o satele de birnici, fără plată. Se plătea doar munca la podurile de la care proprietarii luau brudină. Deoarece birnicii erau extrem de împovărați cu îndatoririle de transport, Divanul a fost nevoit - cum s-a întâmplat cu lucrările de la dealul Bordei - să oblige la lucru pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Cu supravegherea lucrărilor mai importante au fost însărcinați funcționari ai Vistieriei și așa-zișii copii de casă. Mâna de lucru au furnizat-o satele de birnici, fără plată. Se plătea doar munca la podurile de la care proprietarii luau brudină. Deoarece birnicii erau extrem de împovărați cu îndatoririle de transport, Divanul a fost nevoit - cum s-a întâmplat cu lucrările de la dealul Bordei - să oblige la lucru pe toți locuitorii, „fără osăbire de breslași, slugi, slujitori și alții”. Abia în aprilie 1831 Divanul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
întâmplat cu lucrările de la dealul Bordei - să oblige la lucru pe toți locuitorii, „fără osăbire de breslași, slugi, slujitori și alții”. Abia în aprilie 1831 Divanul comunica isprăvniciei de Fălciu că, pentru lucrările de la drumul Focșani-Sculeni, se vor recruta „numai birnici, și acei ce purta numiri de scutelnici or breslași nicicum”. Ispravnicilor li s-a ordonat să strângă pe toți meșterii de prin ținuturi și să-i trimită la lucru cu uneltele lor. De asemenea, năzâria a fost obligată să dea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deși ursarii erau scutiți de „salahorie și beilicuri”. Aceleași îndatoriri au fost aruncate și pe seama ,,lăcuitorilor târgurilor”.Tot materialul necesar pentru construcțiile de poduri și drumuri - mai ales lemnos - a fost transportat pe apă, de către plutași, și pe uscat de către birnici. Lucrările de construcții de drumuri și poduri, ori de îmbunătățire a comunicațiilor, s-au lovit însă de mari piedici. Boierimea continua să rămână refractară la apelurile pe care le făcea Paul Kiselev și refuza orice contribuții la efortul obștesc. Schimbările
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în contul zilelor de drumuri. Datorită abuzurilor, a insuficientei evidențe și organizări, s-au efectuat transporturi „în contul zilelor de drumuri ale anului viitor” de către locuitorii „pălmași și cărăuși”. Munca la așezarea liniilor a fost prestată, de asemenea, de către țăranii birnici neplătiți. S-a plătit ulterior doar munca de reparație a liniilor deja construite. Un aspect penibil îl prezintă folosirea copiilor la lucrările de instalare a liniilor telegrafice. Inginerul Peitaven se plângea, într-un raport, că pe linia către Podul Iloaiei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fost plătit de către direcția centrală a telegrafiei. Între această instituție și cantoniști s-au încheiat contracte. Din numărul de șapte contracte relative la ținutul Neamț, păstrate la Arhivele Statului din Iași, două contracte au fost încheiate cu doi țărani birnici, un contract cu un însurățel, un contract cu un țigan dezrobit, două contracte cu doi ruptași și unul cu un patentar. Aceștia și-au luat obligația de a păzi linia telegrafică pe o anumită întindere, să repare eventualele stricăciuni și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o anumită întindere, să repare eventualele stricăciuni și să asculte de epistați. Contractele au fost încheiate pe o perioadă variind între unul și trei ani. Cantoniștii, potrivit acestor contracte, au primit bordeie pentru locuință, 120 prăjini loc de hrană, țăranii birnici au fost scutiți de bir și boieresc, ruptașii, de dare, iar patentarul, de plata patentei sale. După cum se vede, erau necesare unele schimbări, care depășeau limitele relațiilor încă feudale. Guvernul ar fi trebuit să consimtă ca lucrătorii indispensabili acestei instituții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mediul social din care proveneau meșterii și calfele din orașe, documentele permit următoarele precizări: în primul rând, meșteșugul era moștenit deobicei din tată în fiu, în al doilea rând, meșteșugarii se recrutau din categoriile sociale orășenești scăpătate, în deosebi dintre birnici. În catagrafia orașului Tecuci din 1845, se face remarca că între meșteșugarii orașului au intrat, în cursul celor șapte ani ce despart o catagrafie de alta, un „privilighet”, doi mazili, un ruptaș, optzeci de calfe dintre birnicii mahalalelor, patruzeci și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în deosebi dintre birnici. În catagrafia orașului Tecuci din 1845, se face remarca că între meșteșugarii orașului au intrat, în cursul celor șapte ani ce despart o catagrafie de alta, un „privilighet”, doi mazili, un ruptaș, optzeci de calfe dintre birnicii mahalalelor, patruzeci și unu de însurăței ș.a. Deasemenea, în catagrafia târgului Huși din 1851 se face observația că între 1845 și 1851 au intrat în rândul meșterilor 16 patentari sărăciți, scăpătați, 12 rupte ale Vistieriei, cinci mazili, 10 birnici etc.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dintre birnicii mahalalelor, patruzeci și unu de însurăței ș.a. Deasemenea, în catagrafia târgului Huși din 1851 se face observația că între 1845 și 1851 au intrat în rândul meșterilor 16 patentari sărăciți, scăpătați, 12 rupte ale Vistieriei, cinci mazili, 10 birnici etc. Un mare număr de meșteri și calfe orășenești provin însă din mediul sătesc. Între 1838 și 1845, au intrat în rândul meșterilor și al calfelor din Botoșani „două zeci capi de familie meșteri de prin sate”, în Bârlad, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
practica meșteșugul, dar numai ca o îndeletnicire complementară agriculturii. Meșteșugarii din sate au fost siliți să rămână, înainte de toate, agricultori, clăcași legați de îndatoriri feudale față de stăpânul moșiei. În art. 32, anexa lit. Z din Regulamentul Organic, se spune că birnicii „au dreptul, după obiceiul pămîntului, de a-și întrebuința meseriile ce uneltesc a butnăriei, a cărăriei, a rotăriei, a morăriei, a cărăușiei, a pescăriei, a teslăriei, a pietrăriei i altele de acest fel rucodelnice [manuale] meșteșugărești, fără a fi siliți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ulterior, prin așezământul din 1851. În pofida principiilor proclamate prin Regulamentul Organic, circulația oamenilor precum și a mărfurilor se lovea de numeroase piedici (taxe de intrare în orașe, taxe asupra desfacerii în piețe a bunurilor de schimb, taxa răvașelor de drum impusă birnicilor, brudina care se plătea la trecerea apelor curgătoare ș.a.). Mijloacele bănești nu luau întotdeauna o destinație firească. Investițiile productive în orașe, formarea capitalului industrial deci, erau lente și se făceau în proporții mici, în orașe dominau capitalul comercial și cel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
La 1856 s-a constatat că, în decurs de câțiva ani, s-au strămutat la Galați din satul Slobozia Cornii 126 de locuitori. Alcătuitorii catagrafiei din 1838 au descoperit că în orașul Iași viețuiau, provenind din sate, 353 familii de birnici, 33 calfe, 4 negustori, 19 meșteri ș.a. În orașul Botoșani, din totalul de 558 familii birnice existente în 1845, 218 familii birnice erau „venite din alte locuri” în decurs de 7 ani. În orașul Bacău, între 1832 și 1838 au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în decurs de 7 ani. În orașul Bacău, între 1832 și 1838 au intrat 90 familii birnice și 4 meșteșugari din sate, iar între 1838 și 1845 au venit din sate și s-au stabilit în oraș 164 familii de birnici căpătâieri, 4 de negustori și 18 de meșteșugari. În orașul Galați s-au stabilit între 1838-1845, provenind din sate, 72 familii de negustori din țară, 87 de meșteșugari și 261 de birnici din sate, 57 din alte târguri și 29
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-au stabilit în oraș 164 familii de birnici căpătâieri, 4 de negustori și 18 de meșteșugari. În orașul Galați s-au stabilit între 1838-1845, provenind din sate, 72 familii de negustori din țară, 87 de meșteșugari și 261 de birnici din sate, 57 din alte târguri și 29 de peste graniță. Și exemplele ar putea fi sporite prin cercetarea imigrărilor în toate orașele. Socotim însă că informațiile de mai sus sunt suficiente pentru a demonstra că imigrarea țăranilor clăcași în orașe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
liberi de clacă”, dar situația lor nu se îmbunătățea potrivit năzuințelor lor. Numai puțini dintre ei ajungeau meșteșugari și negustori și mai puțini proprietari sau posesori de ateliere și „dugheni”, și anume cei mai înstăriți, majoritatea celorlalți intrau în rândul birnicilor. Între 1832 și 1838, dintre țăranii strămutați în Iași, 358 de familii au pătruns în rândul birnicilor și numai 23 între negustori și meșteri. La Bacău, între 1888 și 1845, 104 familii de țărani au intrat în categoria birnicilor și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
meșteșugari și negustori și mai puțini proprietari sau posesori de ateliere și „dugheni”, și anume cei mai înstăriți, majoritatea celorlalți intrau în rândul birnicilor. Între 1832 și 1838, dintre țăranii strămutați în Iași, 358 de familii au pătruns în rândul birnicilor și numai 23 între negustori și meșteri. La Bacău, între 1888 și 1845, 104 familii de țărani au intrat în categoria birnicilor și numai 18 în categoria meșteșugarilor. Chiar dacă acest raport ar putea suferi unele modificări în favoarea acestei din urmă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rândul birnicilor. Între 1832 și 1838, dintre țăranii strămutați în Iași, 358 de familii au pătruns în rândul birnicilor și numai 23 între negustori și meșteri. La Bacău, între 1888 și 1845, 104 familii de țărani au intrat în categoria birnicilor și numai 18 în categoria meșteșugarilor. Chiar dacă acest raport ar putea suferi unele modificări în favoarea acestei din urmă categorii prin adăugarea țăranilor meșteșugari și negustori neînscriși în bresle, suntem convinși că concluzia noastră ar rămâne pe deplin întemeiată și chiar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Chiar dacă acest raport ar putea suferi unele modificări în favoarea acestei din urmă categorii prin adăugarea țăranilor meșteșugari și negustori neînscriși în bresle, suntem convinși că concluzia noastră ar rămâne pe deplin întemeiată și chiar confirmată. Unii dintre țăranii înscriși printre birnicii orașelor se îndeletniceau cu agricultura dacă reușeau să ia în posesie un lot de pământ din moșia orașului, alții practicau cărăușia dacă își păstraseră boii, cei mai mulți însă lucrau vremelnic ca angajați „pe la unii și alții”. Iată, de pildă, cu ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dacă reușeau să ia în posesie un lot de pământ din moșia orașului, alții practicau cărăușia dacă își păstraseră boii, cei mai mulți însă lucrau vremelnic ca angajați „pe la unii și alții”. Iată, de pildă, cu ce se îndeletniceau cei 61 de birnici veniți în despărțirea a III-a a orașului Iași între 1845-1851: 2 erau păzitori, 3 fanaragii, 4 sacagii, 2 cotigari, 2 ciocli, 9 chelari, 11 vizitii, 1 portar, 21 rândași, 2 argați, 1 slujitor la spital, 1 grădinar și 2
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]