2,179 matches
-
-l revadă pe tânărul și adulatul poet cu rubașcă neagră și chip expresiv. Însoțit de o mică ceată de prieteni și de admiratori, poetul se îndreptase glonț spre secretariatul facultății, ca să-și rezolve și el, ca toți muritorii, niscaiva probleme birocratice legate de înscriere, zăbovise pe-acolo vreun sfert de ceas, după care o ștersese la fel de grăbit cum venise, de astă dată însoțit de o fată foarte blondă și foarte frumoasă, cu care părea să fie în relații mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sistemului de control) au condus la criza economică și la cel mai mic indice de încredere al unui președinte american la sfârșitul mandatului. Cum se vor desfășura lucrurile cu noul președinte? Speranța mea nu vizează un guvern mondial unic sau birocratic. Nici dominarea exercitată în numele unei culturi sau religii, a constrângerilor fizice sau spirituale vechi și noi sub semnul legalismului, dogmatismului sau moralismului. Dimpotrivă, îmi doresc libertate pentru necredincioși și pentru cei aflați în dubiul credinței și necredinței, dar și solidaritate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și așa-numita discriminare subiectivă 22. Pentru femeile mame singure există o percepție accentuată a discriminărilor pe care le întâmpină zi de zi. Cea mai costisitoare sub aspectul investiției de timp și al consumului emoțional este discriminarea instituțională 23. Sistemul birocratic presupune că, pentru a intra în normalitate, din punct de vedere legislativ, trebuie să fie operate toate modificările implicate de starea civilă care s-a schimbat. De la actele de identitate și până la reînnoirea ultimului abonament, toate actele unei femei care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sunt necesare în vederea eliberării altora. Privite din afară, aceste demersuri fac parte dintre corvezile obișnuite ale oricărui cetățean. Doar că, din perspectiva unei persoane al cărei timp este oricum diminuat prin asumarea tuturor responsabilităților creșterii unui copil, implicarea în procedurile birocratice este receptată drept un mecanism de culpabilizare. Toate neplăcerile au loc doar pentru că normele sociale privind conservarea familiei au fost încălcate prin recurgerea la divorț. Cei ce susțin că nu există o tratare diferențiată și favorizantă pentru bărbați față de femei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
1989, p. 105). În cazul familiei monoparentale, aparent, nici una din acestea nu este prezentă, cel puțin în mod nemijlocit. Ordinea patriarhală poate fi recunoscută în diversele sfere de relaționare: în cadrul familiei lărgite, în grupurile profesionale, în raporturile ocazionate de reglementările birocratice, în instituțiile publice. Concluziile lasă impresia că discuția poate fi considerată închisă, că, măcar în linii mari, ideile deja prezentate circumscriu suficient problema avută în atenție. Vizibilitatea socială a femeilor din familiile monoparentale este una defavorabilă (uneori chiar deviantă)67
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
crescîndă a Statului a paralizat oferta, iar excesiva impozitare a veniturilor a descurajat economisirea și chiar munca. Pentru economiștii Școlii Public Choice, Statul nu poate fi nicio-dată la fel de eficace precum piața, în materie de producție. Logica Statului este de tip birocratic, de unde supracosturi ce nu există atunci cînd producția este asigurată de o intreprindere privată. 1.3.2. Statul producător. Sectorul public Piața nu poate asigura producția optimală a unei categorii particulare de bunuri: bunurile colective. Prin urmare, nu este necesară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de performanță tehnică și economică. În domeniul servici-ilor publice au fost preluate metode din practica afacerilor, întărindu-se rolul contractelor, al prețurilor liberalizate și asumarea responsabilităților, în cadrul unui nou tip de management. Expansiunea piețelor s-a însoțit de reducerea controlului birocratic și creșterea posibilităților de alegere a consumatorilor. Astfel, treptat, filosofia și politica Welfare-State au fost în bună măsură abandonate, instalîndu-se la putere altele mai liberale. 1.8. Stat productiv sau Stat parazit? Pentru a concretiza grila de mai sus, trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
organică", bazată pe schimburi și interdependențe. O constatare similară întîlnim la Norbert Elias, care a insistat mult asupra rolului Statului în formarea Europei, matrice a civilizației moderne. Deci o societate particulară inventează Statul, iar aceasta, după Max Weber, dezvoltă structuri birocratice și noi forme de putere. Acesta se detașează de formele tradiționale, naționalizîndu-se. Dar evoluția nu este liniară și riscul de derivă patologică a birocrației sau a puterii Statului există. Autonomizarea Statului arată limitele perspectivei econo-mice singulare. Se vede faptul că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
bază. Acești oameni au aversiune față de risc și nu vor sprijini implementarea unor schimbări. Pe acest fond, apar desigur destui politicieni care să flateze indolența colectivă, să încurajeze asemenea opțiune conservatoare și să întrețină pe seama ei o întreagă structură, oligarhie birocratică. Există o sumă de argumente care explică limitele succesului intervențiilor guvernamentale. Acestea pot fi clasificate în trei grupe: a) Argumente de ordin general ale nereușitei guvernamentale; b) Argumente legate de "opțiunile publice" (luarea de decizii colective); c) Argumentele birocrației. a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
situații de monopol politic, care favorizează deciziile în interesul unor privilegiați și ineficiența lor pentru marele public. Aceleași rezultate le poate avea și accesul redus la informație. c) Legislația este concepută de politicieni, dar aplicarea sa se realizează prin intermediul sistemului birocratic, al funcționarilor. Societățile nu pot funcționa fără birocrație. Întrebarea este cît de eficiente pot fi soluțiile sistemului birocratic? Există, în acest sens, o întreagă teorie a birocrației. Niskanen susține că utilitatea birocratică maximă va avea în vedere, mai întîi, mărimea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
rezultate le poate avea și accesul redus la informație. c) Legislația este concepută de politicieni, dar aplicarea sa se realizează prin intermediul sistemului birocratic, al funcționarilor. Societățile nu pot funcționa fără birocrație. Întrebarea este cît de eficiente pot fi soluțiile sistemului birocratic? Există, în acest sens, o întreagă teorie a birocrației. Niskanen susține că utilitatea birocratică maximă va avea în vedere, mai întîi, mărimea bugetului propriei organigrame. Cea mai dezvoltată doctrină a birocrației aparține Școlii Public Choice, din Virginia. Aparatul funcționăresc este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
politicieni, dar aplicarea sa se realizează prin intermediul sistemului birocratic, al funcționarilor. Societățile nu pot funcționa fără birocrație. Întrebarea este cît de eficiente pot fi soluțiile sistemului birocratic? Există, în acest sens, o întreagă teorie a birocrației. Niskanen susține că utilitatea birocratică maximă va avea în vedere, mai întîi, mărimea bugetului propriei organigrame. Cea mai dezvoltată doctrină a birocrației aparține Școlii Public Choice, din Virginia. Aparatul funcționăresc este văzut ca o castă, preocupată per-manent să-și maximizeze privilegiile, deciziile publice fiind luate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
multe output-uri și poate fi, din punct de vedere tehnic, ineficientă prin costurile prea mari pe unita-te de produs. Dar, deseori, este imposibil de măsurat performanța birocrației. Alcătuirea programelor și stabilirea obiectivelor este un proces foarte complicat. Serviciile birocratice se desfășoară într-un mediu necompetitiv și de informații incomplete, fără nici un fel de riscuri: instituțiile guvernamentale nu pot da faliment. În țările occidentale s-au făcut multiple încercări de îmbunătățire a performanței sectoarelor birocratice, de introducere a unui "non
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
un proces foarte complicat. Serviciile birocratice se desfășoară într-un mediu necompetitiv și de informații incomplete, fără nici un fel de riscuri: instituțiile guvernamentale nu pot da faliment. În țările occidentale s-au făcut multiple încercări de îmbunătățire a performanței sectoarelor birocratice, de introducere a unui "non management public", sau "management cu stimulente de piață". Cu toate acestea, un anumit grad de ineficiență rămîne una din trăsăturile standard ale administrației guvernamentale. În economiile aflate în tranziție, există solicitări (necesități) suplimentare pentru intervenții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
plasați într-o poziție inferioară; puterea corespunde probabilității ca un actor angajat într-o relație socială să poată să-și impună vederile. Ea este deci atributul unei persoane. În această optică, Michel Crozier a dezvoltat un studiu interesant asupra "fenomenului birocratic". Pentru el, în toate organizațiile, indivizii caută să-și asigure o anumită putere în chiar inima relațiilor cotidiene. Pentru aceasta, ei se străduiesc să controleze informațiile sau orice ele-mente necesare funcționării ansamblului. Aceasta poate lua forme foarte variate. Plecînd de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de eventualele rezultate. Este cazul actului de credință religioasă, dar și al numeroaselor poziții filosofice sau ideologice. Or, deciziile politice sunt inspirate de multe ori de această din urmă categorie. Deci trebuie ținut cont de ea pentru a înțelege funcționarea birocratică. Același Max Weber a definit birocrația ca instrumentul autorității Statului. Eficacitatea sa este asigurată prin ierarhizarea strictă a funcțiilor după reguli impersonale, eliminînd orice incertitudine. În această perspectivă, birocrația ar apărea ca o valoare în sine, semnul concret al autorității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ce arată că această întrebare nu este fără fundament. Dar putem să-i aducem un răspuns diferit de cel al lui W.J. Niskanen. În continuarea lui Herbert Simon (premiul Nobel pentru economie în 1978), se reconsideră în continuare raționalitatea birocratică, consta-tîndu-se că logica sa nu este, sau nu este numai, maximizarea, ci strict respectul unor reguli. Dacă se procedează astfel, nu este din lene sau lipsă de imaginație, ci pentru că ne aflăm într-un context în care aplicarea procedurilor particulare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
substanțială a calculului economic ghidat de prețurile relative, caracteristica organizațiilor este, din contra, de a urma o raționalitate procedurală bazată pe reguli. 4.4. Evaluarea și controlul activităților publice Sociologia organizațiilor și economia birocrației subliniază amîn-două anumite particularități ale funcționării birocratice. Reținem totuși faptul că ele au viziuni opuse privind originea disfuncționalităților: pentru un sociolog, acestea provin dintr-o insuficiență a marjelor de manevră și de inițiativă lăsată indivizilor în relațiile lor cotidiene. Excesul de reguli înăbușă creativitatea și în final
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
o gamă de produse în încercarea de a se răspunde unei cereri, apoi se va organiza distribuția lor, fără a se uita recursul la tehnicile moderne informatice și de comunicații; economia birocrației indică limitele producției non comerciale, datorită existenței obiceiurilor birocratice, vizînd supracosturi, su-pracalitate sau supraproducție. La aceasta, H. Simon și teoria organizațiilor răspund că trebuie ținut seama de specificitatea contextului și de principiul raționalității limitate. Acestea, prezente în toate organizațiile și nu doar în administrație, sugerează că guvernele birocratice nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
obiceiurilor birocratice, vizînd supracosturi, su-pracalitate sau supraproducție. La aceasta, H. Simon și teoria organizațiilor răspund că trebuie ținut seama de specificitatea contextului și de principiul raționalității limitate. Acestea, prezente în toate organizațiile și nu doar în administrație, sugerează că guvernele birocratice nu sunt în mod obligatoriu condamnate la ineficiență; rezultă că un efort particular se justifică pentru a evalua politicile. Spre aceasta tinde știința politicilor publice (policy science), care înțelege bine ceea ce astăzi numim știință administrativă. Dar aceste discipline nu sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mare speranță cu viața în față la cel de matur deziluzionat, cu privirea îndreptată tot mai des spre opțiunile greșite ale trecutului". Viața i se pare a se derula după tipicul unui cinovnic din clasicii ruși, mișcată de un automatism birocratic, vag consolată de reflexele unor neverosimile speranțe. Avînturile, tot mai puține, apar jugulate nu numai de rigiditățile unui program, ci și de obstacole lăuntrice, de neînlăturat, enigmatice precum orice fatalitate: "Ajungi în biroul în care va trebui să stai pînă
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
reala sensibilitate și bunătate a celui care este Wikus. Că statutul de gândac sau extraterestru este unul generic în măsură să camufleze o stiuație-tip o demonstrează un film precum Monsieur Klein (1976) al lui Joseph Losey, unde dintr-o greșeală birocratică tipic kafkiană, un cetățean francez în timpul ocupației naziste primește pe adresa lui publicațiile evreiești la care era abonat un cetățean evreu cu același nume. Cum situația evreilor devine una litigioasă pe măsură ce societatea se rinocerizează și cetățeanul Klein cade sub incidența
Alienații by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6788_a_8113]
-
kafkiană, un cetățean francez în timpul ocupației naziste primește pe adresa lui publicațiile evreiești la care era abonat un cetățean evreu cu același nume. Cum situația evreilor devine una litigioasă pe măsură ce societatea se rinocerizează și cetățeanul Klein cade sub incidența greșelii birocratice care proiectează asupra sa o falsă identitate, tocmai identitatea indezirabililor ceea ce-l conduce la deportarea într-un lagăr de concentrare. Din păcate, regizorul este prea puțin interesat de acest proces de alienare cu implicațiile sale psihologice, dar cum am spus
Alienații by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6788_a_8113]
-
căsătoriilor, biletul intrării în Lumea Nouă. Crialese chiar șarjează puțin în scena în care imigranții sunt direcționați pe diferite coridoare în șir indian, coborînd încolonați de la un palier la altul pe scări pe muzica sugestivă a Ninei Simone. Marele ceasornic birocratic funcționează exemplar, și asemeni rondului pe care-l fac deținuții, emigranții trebuie să mărșăluiască disciplinat. Familia Mancuso este despărțită, mama, Fortunata Macuso împreună cu fiul Pietro trebuie să se întoarcă acasă, în fața comisiei, fratele cel mare trebuie să decidă dacă se
Brava lume nouă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7920_a_9245]
-
a deschis totodată un imens șantier de construcție a caracterologiilor individuale: Poți avea o viață fără a avea o biografie? Privind lucrurile superficial, răspunsul este da. Dar, la o analiză mai serioasă, aș spune da, numai înaintea apariției statului modern, birocratic. Pentru că statul birocratic a marcat fiecare individ cu infrastructura biografiei. Individul este cineva cu o dată de naștere înregistrată, cu certificat de căsătorie, cu fișă matricolă, cu bunuri mobile și imobile înregistrate la fisc, cu carte de muncă și certificat de
Cadavrul din debara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7678_a_9003]