192 matches
-
, publicație periodică politică și culturală apărută la Brașov, săptămânal, de la 12 martie 1838; începând cu 4 ianuarie 1843 este bisăptămânală, din nou săptămânală între 2 iulie 1858 și 7 ianuarie 1862, apoi iar bisăptămânală din 1862; de la începutul anului 1881 iese de trei ori pe săptămână, iar din 16 aprilie 1884 devine cotidian. S-a tipărit, cu alte schimbări de periodicitate și întreruperi, până în ianuarie 1945. De la 3 ianuarie 1849 s-a intitulat „Gazeta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
BOBÂRNACUL, publicație satirică și literară apărută la București, săptămânal și bisăptămânal, de la 1 ianuarie 1878 până la 3 iunie 1879, de la 21 decembrie 1879 până la 7 februarie 1880, apoi în iunie și iulie 1880, la 9 și 18 aprilie 1885 și între 2 februarie și 7 aprilie 1886. Proprietar și redactor al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285768_a_287097]
-
DÂMBOVIȚA, foaie politică și literară bisăptămânală, apărută la București (cu întreruperi), între 11 octombrie 1858 și martie 1865. Și-a schimbat titlul în „Independința” (25 octombrie-29 noiembrie 1860 și 13 aprilie 1861-1 ianuarie 1862) și „Independința română” (22 noiembrie 1862-23 noiembrie 1863). În 1860, fiind suprimată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]
-
Jacques Bonhomme, traducere literală "Ion Om bun", revine adesea în scrierile lui Bastiat și întruchipează burghezul, echivalentul englezescului "common man". În timpul Revoluției de la 1848, Bastiat împreună cu Charles Coquelin, Gustave de Molinari, Joseph Garnier și Alcide Fonteyraud a întemeiat chiar un bisăptămânal cu acest nume, care a apărut între lunile iunie-iulie și care avea ca obiectiv creșterea gradului de educație economică în rândul unui public tot mai sedus de mișcarea socialistă (n. tr.). 9 Adunarea Constituantă reunită în data de 4 mai
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
, gazeta apărută la București, bisăptămânal, între 17 decembrie 1872 și 13 iunie 1874. Până în martie 1874 director a fost N. F. Bădescu. O atitudine vag democratică, cultul lui Al. I. Cuza și critica lui Carol I sunt principalele componente ale programului politic, reflectat și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290571_a_291900]
-
MOFTUL ROMÂN, revistă umoristică și literară apărută la București, bisăptămânal, prima serie între 24 ianuarie și 23 iunie 1893, a doua, săptămânal, între 1 aprilie și 18 noiembrie 1901 și de la 12 la 28 mai 1902 (ultimul număr ieșind sub titlul „Moftul”). Cu M. r. I.L. Caragiale își reia activitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
pot produce anemie și leucopenie. Alte efecte adverse mai puțin grave sunt tulburări gastrointestinale, cefalee, modificări ale simțului gustativ. Supradozajul accidental la copil produce vărsături, tremor, convulsii, precum și depresie a măduvei osoase. Toți pacienții tratați cu Pirimetamină ar trebui supravegheați bisăptămânal din punct de vedere al numărului de celule sangvine din periferie și al numărului de plachete. Efectele teratogene ale Pirimetaminei În 1954, Thiersch raportează, în experimentele cu pirimetamină, efecte asupra fetușilor de șobolan, de la avort până la deces, în funcție de cantitatea de
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
, gazetă politică și literară editată la București, bisăptămânal, între 6 septembrie 1859 și mai 1870, 1 noiembrie 1872 și 25 decembrie 1879, 13 noiembrie 1880 și martie 1881, 30 august 1882 și 6 aprilie 1888. Apariția fragmentată se explică prin desele suspendări pe care le-a provocat atitudinea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289164_a_290493]
-
, gazetă politică și literară apărută la București, bisăptămânal, din 5 septembrie până la 29 decembrie 1861. Un I. A. Comăneanu este redactorul acestei publicații ale cărei simpatii se îndreaptă către grupările politice de centru, nedecise încă între liberali și conservatori. Colaboratori literari sunt Al. Pelimon și Al. Depărățeanu, primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289034_a_290363]
-
CURIERUL ROMÂN, gazetă politică și literară apărută la Botoșani, bisăptămânal, între 2 martie 1886 și 26 august 1904, ca organ al Partidului Liberal. Datorită înclinațiilor literare ale directorului, Ioniță Scipione Bădescu, C.r. a acordat un însemnat spațiu beletristicii. În cei aproape douăzeci de ani de apariție (întotdeauna regulată), I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286599_a_287928]
-
, ziar politic și literar apărut la București, bisăptămânal, ca o continuare a ziarului „Epoca”, între 19 septembrie și 2 octombrie 1865, având ca redactor responsabil pe Pantazi Ghica. Publicația e de orientare unionistă, susținând legile și reformele lui Al. I. Cuza, prin comentariile amănunțite de la rubrica „Revista interioară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285171_a_286500]
-
VOCEA OLTULUI, publicație apărută la Craiova, bisăptămânal, între 2 aprilie și 8 septembrie 1891. Organ al Partidului Național Liberal, gazeta îl susținea pe I. C. Brătianu, dedicându-se aproape în întregime polemicilor politice. Literaturii i s-a acordat un loc secundar. S-au tipărit versuri de Traian Demetrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290615_a_291944]
-
a făcut parte și Mihai Eminescu, în acea vreme sufleor la Teatrul Național din București. O. se definește în esență ca un cerc de studiu, țintind „cultura literară prin discuții, lecturi, comunicări intime și publicații”. La întâlnirile săptămânale și apoi bisăptămânale, Grandea vorbea despre frumos în poezie, despre versificație, despre lirica românească și universală, încerca analize „din punct de vedere estetic”. Tot aici conferențiau, mai puțin spectaculos, și ceilalți participanți. În ambianța de cenaclu creată, tinerii poeți, mai toți în formare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288576_a_289905]
-
, publicație periodică politică și literară apărută la Iași, bisăptămânal, de la 9 ianuarie 1850 până la 24 noiembrie 1858. G. de M. continuă „Albina românească”, dar schimbarea de titlu semnalează și o schimbare de atitudine politică, Gh. Asachi, redactorul ei, rămânând străin de noile cerințe sociale și culturale ale epocii. Caracterul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287191_a_288520]
-
și artistică” se modifică în „Organ de luptă al generației noi”. Publicație a Institutului de Literatură condus de Mihail Dragomirescu, F. nu apărea în timpul lunilor de vară, reluându-și activitatea odată cu începerea anului universitar; de la 1 martie 1927 a devenit bisăptămânală. Condusă inițial de un comitet din care făceau parte Cincinat Pavelescu, E. Lovinescu, I. Minulescu, Corneliu Moldovanu ș.a., secretar de redacție fiind Liviu Rebreanu, iar la seria a doua având ca redactori pe Raul Teodorescu și pe N. I. Russu, revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
printre (în nici un caz) egali". De ziua sărbătorii naționale a României, 10 Mai 1906, Iorga a scos primul număr din "Neamul românesc", pe care îl va conduce pînă la sfîrșitul vieții. Ziarul a avut o soartă diversă: a apărut ca bisăptămînal, apoi a devenit cotidian, hebdomadar și din nou cotidian. Dar editarea propriului său ziar nu era suficient pentru Iorga. În 1908 (vrînd să evite dificultățile de publicare anterioare), a achiziționat o tipografie. Și-a numit editura Datina română și multe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu rabinul Rosen, Bingham a ajuns la concluzia că, totuși, comunitatea evreiască din România beneficiază de o libertate religioasă și culturală considerabilă. Exista învățămînt în limba ebraică, iar în București erau un teatru evreiesc, restaurante Kosher și un ziar ebraic bisăptămînal. Rosen se temea că o emigrare susținută a evreilor ar putea distruge comunitatea evreilor din România. În 1948 fuseseră 600 de rabini, acum nu mai erau decît 3. Lipsa măcelarilor Kosher era o problemă practică și mai mare, iar cei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]