202 matches
-
9. Gropnița 4. Cotnari 10. Pluguri 5. Cucuteni 11. Scobinți 6. Deleni 12. Șipote 2. JUDECĂTORIA IAȘI cu sediul în municipiul Iași MUNICIPIU 1. Iași COMUNE 1. Andrieșeni 21. Podu Iloaiei 2. Aroneanu 22. Popești 3. Bîrnova 23. Popricani 4. Bivolari 24. Probota 5. Bosia 25. Rediu 6. Ciurea 26. Românești 7. Dagîța 27. Schitu Duca 8. Dobrovăț 28. Scînteia 9. Dumești 29. Sinești 10. Golăiești 30. Șcheia 11. Grajduri 31. Tansa 12. Holboca 32. Tomești 13. Horlești 33. Trifești 14
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 1047 de locuitori în satele Căuești, Păuleni, Rădeni și Roșcani. În 1931, comuna a fost desființată, satele Rădeni și Păuleni trecând la comuna Hermeziu, iar satele Roșcani și Căuești la comuna Bivolari. După al Doilea Război Mondial, comuna a fost reînființată, fiind inclusă în raionul Iași din regiunea Iași. În 1968, ea a fost din nou desființată și inclusă integral în comuna Trifești, de această dată fiind desființate și satele Căuești (comasat
Comuna Roșcani, Iași () [Corola-website/Science/301304_a_302633]
-
Dobârceni este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Bivolari, Brăteni, Cișmănești, Dobârceni (reședința), Livada și Murguța. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dobârceni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,61%). Pentru 1,32
Comuna Dobârceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300908_a_302237]
-
localitate, în care Mircea cel Bătrân a ctitorit mănăstirea Cozia, este cunoscută încă din vremea dacilor, care au descoperit efectele benefice ale apelor termale din zonă. În anul 138 romanii cucerind Dacia ridică aici un castru de apărare în locul numit "Bivolari" sub poalele muntelui sfânt al dacilor, "Kogaionon" (muntele Cozia de astăzi), cunoscut sub numele de "castrul roman "Arutela"", "Arutela" fiind denumirea romană a râului Olt. Construcția castrului a făcut ca în jurul lui să se dezvolte o "așezare rurală" bine închegată
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
1869, se intitula "Viața și ideile lui Gheorghe Șincai din Șinca". Membru al Baroului de avocați din București, Papiu-Ilarian a pledat în numeroase procese. Dintre acestea, răsunător în epocă a fost cel din 1873, când Papiu-Ilarian a susținut cauza lucrătorilor bivolari din Giurgiu. A fost înmormântat în cimitirul Bisericii dintre Brazi (greco-catolică) din Sibiu. Monumentul funerar a fost realizat în anul 1880 de sculptorul Carol Cauner și este alcătuit dintr-un bust din marmură albă reprezentându-l pe defunct, bust așezat
Alexandru Papiu-Ilarian () [Corola-website/Science/303096_a_304425]
-
este un monument istoric, situat între localitățile Păușa și Căciulata, în punctul „Poiana Bivolari”, lângă orașul Călimănești, fiind trecut în lista monumentelor istorice din 2004 datând din epoca romană anii 137-138 d.C. Construcția se găsește pe malul stâng al Oltului, în vecinătatea Mănăstirii Cozia și în ambianța complexului hidroenergetic Turnu. Datarea s-a făcut
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
guvernator militar al Daciei Inferior. Ultima monedă, ca datare, descoperită la Arutela, a fost emisă între anii 220-223 d.C. La Arutela a existat și o așezare dacică, care și-a prelungit existența sub stăpânirea romană. Primele săpături, în punctul „Poiana Bivolari”, s-au făcut de către Ministerul Domeniilor, în anii 1888-1889, pentru captarea apelor termale sulfuroase. S-au descoperit obiecte de metal și monede romane de la Hadrian, Septimiu Sever, Iulia Doamna și Caracalla. Între anii 1890-1892, Grigore Tocilescu și Pamfil Polonic fac
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
apărare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroasă de la răsărit. La nord de castru se află „piscul lui Teofil”, pe platoul căruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreaptă spre est, la 300 de metri înălțime față de punctul „Poiana Bivolari”. Acest turn, orientat spre Olt, avea rolul de a supraveghea intrarea în defileu, către Dacia Superior, asigurând totodată și urmărirea traficului spre Castra Traiana (Dăești). Conform constatărilor și dovezilor arheologice, în prima jumătate a secolului III, o revărsare neobișnuită a
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
colective, au fost înființate 182 de Gospodării Agricole Colective, din care 7 purtau numele de „Vasile Roaită” și anume, din comuna Toderița, județul Făgăraș, din comuna Răchiți, satul Stăuceni, județul Botoșani, din comuna Someș, satul Guruslău, județul Sălaj, din comuna Bivolari, satul Soloneț, județul Iași, din comuna Halmeu, județul Satu Mare, din comuna Bichiș, județul Severin și din comuna Amnaș, județul Sibiu. Astfel a apărut, prin redenumire, satul Vasile Roaită, în comuna Umbrărești, Galați sau comuna Vasile Roaită (fostă Domnița Maria), în
Vasile Roaită () [Corola-website/Science/311671_a_313000]
-
meleagurile vâlcene, a unui număr de fortificații pe râul Olt, cunoscute sub denumirea de "Limens Alutanus", construite în perioada 106-271 d.Hr. a dominației romane a Daciei. Acestea, de la nord la sud sunt: "Pons Vetus" (Câineni), "Proaetorius" (Racovița), "Arutela" (Călimănești|Bivolari]]), "Castra Romana" (Sâmbotin), "Buridava romană" (Stolniceni), "Pons Aluti" (Ioneștii Govorii) și "Rusidava" (Drăgășani). După retragerea romană din 271, cu toată influența nefastă a năvălirilor popoarelor migratoare, pe teritoriul acestui județ s-a semnalat comunități puternice daco-romane la Costești, Goranu, Inătești
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
Cernăuți de la autogara mare - str. Golovna/Principala zilnic la ora 7:10) Cernăuți - Storojineț - Crasna - Vicovu de Sus (coexiune cu Putna) - Marginea (coexiune cu Rădăuți) - Sucevița - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei Cernăuți - Boian - Lipcani (coexiune cu Soroca, Bălti și Chișinău) - Rădauți-Prut - Bivolari - Popricani - Iași Aeroportul Internațional Cernăuți Cernăuțiul este înfrățit cu următoarele orașe:
Cernăuți () [Corola-website/Science/296872_a_298201]
-
publice, vile suburbane și rustice. Au fost descoperite urme ale unor temple în orașe și sate, precum și a unor amfiteatre pentru luptele de gladiatori la Sarmizegetusa, Porolissum și Micia. S-au descoperit băi publice în orașe și în castrele de la Bivolari, Bumbești, Copăceni. O baie română era alcătuită din multe săli, una cuprinzând bazinul cu apă rece, o altă în cae venea, printr-un sistem de tuburi aerul cald și o sală cu paturi unde oamenii se odihneau după îmbaiere. Erau
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
moșiile despărțite prin hotare. În anul 1864 s-a înființat comuna Roșcani având în componența sa localitățile Roșcani, Păuleni și Căuești. Ulterior, a fost inclus și satul Rădeni. În decursul timpului, comuna a făcut parte din plasa Cârniceni, din plasa Bivolari, din plasa Turia, din raionul Iași și din raionul Vlădeni. În anul 1968 comuna Roșcani a fost desființată, satele sale intrând în componența comunei Trifești. Comuna Roșcani a fost reînființată în anul 2004, cu două sate: Rădeni și Roșcani, din cauza
Biserica de lemn din Rădeni () [Corola-website/Science/320562_a_321891]
-
de "vornic" de Câmpulung pe Ceremuș (sau Câmpulung Rusesc), dregătorie cu caracter judecătoresc și administrativ, dependentă de Starostia (primăria) de Cernăuți. Șerban Flondor deținea în 1749 domeniile Putila, Șipotele, jumătate din Câmpulungul Rusesc, Milie, Hlinița Bainu, Melencăuți, Robeliceni, Domușeni și Bivolari. Prin soția sa Catrina, fiica serdarului Vasile Bainschi, Șerban Flondor (1683-1768) se înrudea cu alte familii boierești ca: Arap, Buhuș, Ureche. El a avut trei copii: Toader Flondor, căsătorit cu o Stîrcea, Maria, poreclită Lupa, căsătorită cu Ioniță Stârcea, poreclit
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
Bivolari este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Iași, Moldova, România. Satul a fost atestat documentar pentru prima dată într-un hrisov de proprietate din 1548 sub numele rusesc Derenie, în traducere Cornișor, copac care face fructe
Bivolari, Iași () [Corola-website/Science/324184_a_325513]
-
vecinătatea pădurii, aici acostând plutele cu scândură de brad din pădurile aflate în nordul Moldovei. Desele inundații ale Prutului i-au determinat pe localnici să se mute pe o terasă înaltă din sud, în apropierea locului de popas al cărăușilor bivolari, întemeind satul Slobozia Bivolari (așa cum apare în cronica liuzilor din 1803). Pe acolo treceau negustorii armeni, turci sau evrei în drum spre Camenița sau spre Hotin, ei folosind bivolii pentru tractarea căruțelor. Acest lucru este demonstrat de existența unei ulițe
Bivolari, Iași () [Corola-website/Science/324184_a_325513]
-
plutele cu scândură de brad din pădurile aflate în nordul Moldovei. Desele inundații ale Prutului i-au determinat pe localnici să se mute pe o terasă înaltă din sud, în apropierea locului de popas al cărăușilor bivolari, întemeind satul Slobozia Bivolari (așa cum apare în cronica liuzilor din 1803). Pe acolo treceau negustorii armeni, turci sau evrei în drum spre Camenița sau spre Hotin, ei folosind bivolii pentru tractarea căruțelor. Acest lucru este demonstrat de existența unei ulițe armenești în fostul târg
Bivolari, Iași () [Corola-website/Science/324184_a_325513]
-
așa cum apare în cronica liuzilor din 1803). Pe acolo treceau negustorii armeni, turci sau evrei în drum spre Camenița sau spre Hotin, ei folosind bivolii pentru tractarea căruțelor. Acest lucru este demonstrat de existența unei ulițe armenești în fostul târg Bivolari. La 13 iunie 1843, domnitorul Mihail Sturdza a emis hrisovul de înființare a târgului Bivolari, pe proprietatea hatmanului Iordache Ghica. Ca urmare, în mai 1844 s-a încheiat o înțelegere scrisă între proprietar și târgoveți, în care erau prevăzute o
Bivolari, Iași () [Corola-website/Science/324184_a_325513]
-
în drum spre Camenița sau spre Hotin, ei folosind bivolii pentru tractarea căruțelor. Acest lucru este demonstrat de existența unei ulițe armenești în fostul târg Bivolari. La 13 iunie 1843, domnitorul Mihail Sturdza a emis hrisovul de înființare a târgului Bivolari, pe proprietatea hatmanului Iordache Ghica. Ca urmare, în mai 1844 s-a încheiat o înțelegere scrisă între proprietar și târgoveți, în care erau prevăzute o serie de drepturi și obligații pentru ambele părți. Printre obligațiile proprietarului era și cea de
Bivolari, Iași () [Corola-website/Science/324184_a_325513]
-
erau prevăzute o serie de drepturi și obligații pentru ambele părți. Printre obligațiile proprietarului era și cea de acordare a unui teren pentru construirea unui spital. Cum acesta a tot amânat acordarea terenului, autoritățile județene au construit un spital la Bivolari între anii 1881-1882 pe terenul unui țăran pe nume Ion Luca Ciobanu. Acesta a fost primul spital județean rural din județul Iași, având inițial o capacitate de 12 paturi. În zilele de 3-5 martie 1907, în Bivolari s-a manifestat
Bivolari, Iași () [Corola-website/Science/324184_a_325513]
-
un spital la Bivolari între anii 1881-1882 pe terenul unui țăran pe nume Ion Luca Ciobanu. Acesta a fost primul spital județean rural din județul Iași, având inițial o capacitate de 12 paturi. În zilele de 3-5 martie 1907, în Bivolari s-a manifestat cu putere răscoala țăranilor. Clădirea spitalului a ars la 13 februarie 1912, într-un incendiu extins de la coșul bucătăriei. Spitalul a fost reconstruit între anii 1913-1915, noua clădire având 20 camere și o capacitate de 30 paturi
Bivolari, Iași () [Corola-website/Science/324184_a_325513]
-
a fost reconstruit între anii 1913-1915, noua clădire având 20 camere și o capacitate de 30 paturi. Ulterior, între anii 1973-1975 s-a construit o aripă la etaj, capacitatea spitalului crescând la 121 paturi. După primul război mondial, moșia târgului Bivolari era în proprietatea omului politic Dimitrie A. Greceanu (fost deputat, senator, primar de Iași și ministru) și a academicianului Aristide Caradja. Reforma agrară din 1921 a împroprietărit țăranii cu loturi de pământ din moșia târgului, iar ce a mai rămas
Bivolari, Iași () [Corola-website/Science/324184_a_325513]
-
IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic) situată în nord-estul României, pe teritoriul administrativ al județului Iași. Aria naturală cu o suprafață de 4.316 hectare este situată în extremitatea estică a județului Iași în teritoriile administrative ale comunelor: Bivolari, Gorban, Grozești, Prisăcani, Probota, Trifești și Țuțora, formând granița între România și Republica Moldova. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a
Rezervația acvatică Râul Prut () [Corola-website/Science/327699_a_329028]
-
ai regimului comunist. Un frate al tatălui său, Haim Riven (Reuven) a căzut în Războiul de independență al Israelului. Reuveni și-a pierdut timpuriu mama, care a murit de cancer. O parte din copilărie el a petrecut-o în comuna Bivolari, locul de origine al tatălui său, unde a învățat la școala elementară și unde, la sinagoga locală, a trecut prin ceremonia de Bar Mitzvá. Unul din profesorii săi la Bivolari a fost Leon Volovici, ulterior istoric și cercetător La Institutul
Yotam Reuveni () [Corola-website/Science/334742_a_336071]
-
O parte din copilărie el a petrecut-o în comuna Bivolari, locul de origine al tatălui său, unde a învățat la școala elementară și unde, la sinagoga locală, a trecut prin ceremonia de Bar Mitzvá. Unul din profesorii săi la Bivolari a fost Leon Volovici, ulterior istoric și cercetător La Institutul Yad Vashem din Ierusalim, care preda în vremea aceea limba și literatura română, și care a remarcat dragostea de lectură și de cultură a copilului. Reuveni a locuit și învățat
Yotam Reuveni () [Corola-website/Science/334742_a_336071]