8,109 matches
-
cel Mare a fost nu în ultimul rând un soț marcant pentru cele trei femei oficiale ale sale: kieveanca Evdochia (luată în căsătorie strict din motive de alianță politică), Maria de Mangop (adusă din Crimeea, dar fiind rudă cu împărații bizantini) și mai ales Maria Voichița (fiica lui Radu cel Frumos, inamicul voievodului moldovean; mai întâi captivă timp de patru ani, Maria Voichița l-a sedus pe maturul Ștefan încă înainte ca Maria de Mangop să se stingă). Ovidiu Pecican nu
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
erau numiți arimasci sau arimi (Homer, Iliada, II. v. 783) și Hesiod (Theog. v. 304). În Argonautica (v. 1063) arimaspii sunt menționați alături de geți ca locuind pe lângă Meotis (Marea de Azov sau poate Mataos, vechiul nume al Dunării - cf. Ștefan Bizantinul). Herodot (IV. 27) le-a zis arimaspoi, adică „cei care trăgeau bine cu săgeata” (C. Lundius, Zam., I. 10). Strabon ne spune că „primii care au descris regiunile spuneau că deasupra Pontului Euxin, a Istrului și a Adrei (Ardeal) locuiau
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
lor funcțiune de loc de cult și monument al românității), edificii publice (primării, sedii de administrații financiare, licee), locuințe (vile luxoase, imobile de apartamente, reședințe de vacanță, locuințe sociale); interesante sunt tipologiile arhitecturii religioase, prezentate condensat, ce oscilează între idealul bizantin (Petre Antonescu, Catedrala din Galați) și imaginea de sinteză între tradiția autohtonă și moștenirea bizantină (George Mandrea, biserica Mănăstirii Sinaia). Deși plină de succes, această etapă conține deja germenii eșecului; producțiile cu caracter prolix, excesele stilului, arhitecții doctrinari, cu viziuni
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
administrații financiare, licee), locuințe (vile luxoase, imobile de apartamente, reședințe de vacanță, locuințe sociale); interesante sunt tipologiile arhitecturii religioase, prezentate condensat, ce oscilează între idealul bizantin (Petre Antonescu, Catedrala din Galați) și imaginea de sinteză între tradiția autohtonă și moștenirea bizantină (George Mandrea, biserica Mănăstirii Sinaia). Deși plină de succes, această etapă conține deja germenii eșecului; producțiile cu caracter prolix, excesele stilului, arhitecții doctrinari, cu viziuni reacționare, anunță deja deraierea, alunecarea pe o pantă descendentă. Capitolul Spre o reînnoire (Vers un
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
mică oaste formată în majoritate din intelectuali români, celebrează în smerenie liturghia devenită ad-hoc, prin voința Domnului, nunta ori nunta transformată, prin harul Divin, în liturghie. Sus, messa. Jos, axioane, catavașii, chinonice și imnuri. Sus, Buxteude, Bach, Mendelsohn. Jos, cânturile bizantine în câteva din glasurile octoihului. Sus, turiști, blitz-uri, pliante. Jos, credincioși plini de speranțe, dar și de frica lui Dumnezeu. Sus, în cea mai mare biserică din Paris, din care cresc două turnuri gemene (pe unul fiind reprezentat însuși
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
directe cu pictura postbizantină și cu formula introvertită a gîndirii orientale, el recuperează cultural, ca spectacol pur de virtuozitate și ca experiență gratuită în cîmpul limbajului, grafismul, tenta plată, sonoritatea interioară a culorilor și hieratica inerțială a picturii de factură bizantină. Astfel, în cazul aceleiași generații sau chiar în cazul aceluiași artist - iar aceste situații nici măcar nu sunt ieșite din comun - avem de-a face cu tentația simultană a simbolicului și a denotativului, a figurativismului și a abstracției, a opacității retiniene
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
medici sau pacienți, scriitori sau foști deținuți politici cu care a împărțit regimul aspru al detenției la Jilava și Aiud, îl descriu în același mod: un om modest, blând, tăcut, cu privirea agera și fruntea înaltă, cu înfățișare de sfânt bizantin, gata totdeauna să sară în ajutorul celui în nevoie, înainte chiar de a i se solicită sprijinul. Părintele Dumitru Stăniloaie scria despre el: „Am observat la poet o mare modestie, o fugă de exprimări și o demnitate care nu caută
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
anumit fel, Paciurea încearcă, mobilizînd un sentiment răsăritean latent, să recupereze un anumit tip de trnscendență pierdută, să concilieze sculptura cu un iconoclasm sui-generis. Prima treaptă a acestui proces este transferul, adaptarea stilistică, preluarea aproape mecanică a viziunii din pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era de origine croată, Paciurea încearcă, în Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
și în stabilirea titlului i-a stat alături, ca în multe ocazii similare, soția sa, căreia îi este dedicată lucrarea. Ștefan Niculescu și-a făcut din "eterna reîntoarcere" la origini - fie ele de expresie cultă, europeană, primitiv-ritualică ori de tradiție bizantină - principiul călăuzitor și înnoitor al propriului act de creație, al propriei existențe. Această "nostalgie" implică, după modelul Jung-Eliade, investigarea pluralității surselor, tradusă în muzică prin polifonie - descinsă, la rându-i, din plurivocalitatea medievală. Or, "cercetarea și regândirea surselor primare ale
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
medici sau pacienți, scriitori sau foști deținuți politici cu care a împărțit regimul aspru al detenției la Jilava și Aiud, îl descriu în același mod: un om modest, blând, tăcut, cu privirea agera și fruntea înaltă, cu înfățișare de sfânt bizantin, gata totdeauna să sară în ajutorul celui în nevoie, înainte chiar de a i se solicită sprijinul. Părintele Dumitru Stăniloaie scria despre el: „Am observat la poet o mare modestie, o fugă de exprimări și o demnitate care nu caută
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
omenești, fie direct cu Dumnezeu. Astfel, se realizează o asceză care devine armă împotriva desfrânării constând într-o înfrânare biologică și trupească, înfrânare morală și duhovnicească<footnote Iosif Vatopedinul, Asceza, maica sfințeniei, traducere din limba greacă de ieromonahul Agapie, Edit. Bizantină, București, 2000, p. 24. footnote>, atât pentru cei căsătoriți, cât și pentru monahi. Luată din acest punct de vedere, fără exagerări, asceza are un aspect și un efect pozitiv, fiindcă duce la restaurarea caracterului<footnote Ibidem, p. 25. footnote>, înfrânarea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
se mișcă într-un mod violent și agitat; frecvența bătăilor inimii crește de la 140 la 200; deschide larg gura, ca într-un strigăt (de unde și denumirea videocasetei de Strigătul mut).<footnote Mitr. M. Kalamaras, Avortul, trad. de Garoafa Coman, Edit. Bizantină, București, 1996, p. 9-10. footnote> După cercetările efectuate, dr. Bernard Nathanson a înțeles și a afirmat: Astăzi, faptul că fătul este o ființă omenească separată, cu toate caracterele personale specifice, nu mai este chestiune de credințăĂFătul este persoană umană deplină
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Prof. Dr. Ioan Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, ediția a treia, Sibiu, 2005, p. 490 footnote> Aceeași pedeapsă canonică (oprirea de la Sfânta Împărtășanie) se aplică și persoanelor care reprezintă instrumentul în cauzarea unui avort: doctori și chiar politicieni, care în contrast cu predecesorii bizantini, facilitează executarea practicii avortului prin decizii și legislații juridice.<footnote Pr. Al. F. C. Webster, op. cit., p. 8. footnote> Sfântul Ioan Ajunătorul, prin canonul 33, recomandă ca femeile care strică cu meșteșuguri pe feți în pântece..., să fie oprite de la împărtășire
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
rezolvat nici o problemă personală sau socială. Dimpotrivă, prin admiterea și practicarea acestuia s-a înrăutățit situația la nivel macrosocial: violurile, sinuciderile, maltratarea soțiilor, a copiilor și divorțurile crescând continuu și constant.<footnote Mitr. Meletios Kalamaras, trad. de Garoafa Coman, Edit. Bizantină, București, 1996, p. 25. footnote> Urmările gândirii secularizate de astăzi se văd în proporțiile tot mai mari pe care le-a luat avortul în lumea întreagă. Numărul mare de avorturi cu care se confruntă toate țările constituie o problemă a
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
este rezultatul unei documentări solide în istoria românească și universală, a cercetărilor cântecului popular și al unor investigații extinse în spațiu și în timp, prin abordarea domeniilor care au urmărit studierea creației folclorice: antropologie, etnografie, sociologie, istorie, creație de factură bizantină și occidentală, psihologie națională și a popoarelor, politică educațională și culturală, toate ducând la conturarea a ceea ce el însuși numea „o știință specială a cântecului popular, care este pe cale de a se întemeia”<footnote Breazul, G(eorge) - Tradiția muzicală românească
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote> . În 1934 George Breazul va participa alături de Victor Ion Popa la revigorarea Vicleimului, tratat ca fenomen viu, înțeles ca „joc sfânt popular”, deoarece subiectul este de obârșie evanghelică și tratarea este în spiritul biblic, notând în ambele semiografii muzicale, bizantină și guidonică, cele 12 melodii ce constituie adevărate cortine conclusive sau anticipatoare ale scenelor dramei populare<footnote Vicleimul, joc sfânt cules din popor, cu întregiri și lămuriri de punere în scenă de Victor Ion Popa, cu așezarea melodiilor populare (semne
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și guidonică, cele 12 melodii ce constituie adevărate cortine conclusive sau anticipatoare ale scenelor dramei populare<footnote Vicleimul, joc sfânt cules din popor, cu întregiri și lămuriri de punere în scenă de Victor Ion Popa, cu așezarea melodiilor populare (semne bizantine și apusene) de G(eorge) Breazul, București, Fundația Culturală „Principele Carol”, Cartea Satului nr. 7, 1934; footnote> . Urmează, respectând criteriul cronologic antologia de Colinde, voluminoasă antologie cuprinzând cele mai diverse creații populare de acest gen, prezentate în dublă notație, hrisantică
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
principalele capitole ale unei istorii a muzicii universale, cu o periodizare după Riemann, periodizare ce nu ține seama de date istorice, ci de elementele specifice ale creației muzicale: Cele mai vechi popoare de cultură și primitivii; Muzica elină; Muzica bisericească bizantină și gregoriană (romană); Trubadurii, truverii, minesingerii și meistersingerii; Muzica polifonică medievală; Stilul vocal acompaniat al Prerenașterii (1300 - 1470); Polifonia a capella și începuturile stilului instrumental: Palestrina, Ars Nova, Orlando di Lasso, școala flamandă; Epoca basului general (1500 - 1750); Vremea nouă
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
atenția lui George Breazul: basul Feodor Șaliapin, baritonul Sigismund Zaleski, tenorul Raiceff, tenorul Tito Schipa etc. - Dacă nu se cunosc date concrete pentru traducerea în fapte a propunerii lui Oskar Fleischer, pentru realizarea în comun a unei lucrări consacrate muzicii bizantine - ceea ce reprezintă una dintre marile pagube pentru amândoi - Breazul pierzând posibilitatea lansării alături de o autoritate recunoscută a vremii, iar profesorul berlinez ratând conlucrarea cu un practician autentic al acestui gen de muzică - au rămas de la eminentul profesor român deschideri
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
românești, București, Editura muzicală, 1976. footnote> , - bizantinologul: Gheorghe Alexe<footnote Alexe, Gheorghe - În amintirea profesorului George Breazul; în: Glasul Bisericii, București, An XX, nr. 7 - 8, iulie - august 1961, pp. 761 - 765; footnote> , Vasile Vasile<footnote Vasile, Vasile - Istoria muzicii bizantine și evoluția ei în spiritualitatea românească, București, Editura Interprint, vol. I și II, 1997; footnote> Titus Moisescu<footnote Moisescu, Titus - George Breazul și muzica primelor veacuri ale creștinismului; în: Monodia bizantină în gândirea unor muzicieni români, București, Editura muzicală, 1999
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
765; footnote> , Vasile Vasile<footnote Vasile, Vasile - Istoria muzicii bizantine și evoluția ei în spiritualitatea românească, București, Editura Interprint, vol. I și II, 1997; footnote> Titus Moisescu<footnote Moisescu, Titus - George Breazul și muzica primelor veacuri ale creștinismului; în: Monodia bizantină în gândirea unor muzicieni români, București, Editura muzicală, 1999, pp. 95 - 97; footnote> Gheorghe C. Ionescu, în cele două lexicoane, din 1994<footnote Ionescu, Gheorghe C. - Lexicon al celor care, de-a lungul veacurilor s-au ocupat de muzica de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
gândirea unor muzicieni români, București, Editura muzicală, 1999, pp. 95 - 97; footnote> Gheorghe C. Ionescu, în cele două lexicoane, din 1994<footnote Ionescu, Gheorghe C. - Lexicon al celor care, de-a lungul veacurilor s-au ocupat de muzica de tradiție bizantină în România, București, Editura Diogene, 1994; footnote> și 2003<footnote Ionescu, Gheorghe C. - Muzica bizantină în România, Dicționar cronologic, București, Editura Sagittarius, 2003; footnote> , Nicu Moldoveanu<footnote Moldoveanu, Nicu - Istoria muzicii bisericești la români, București, Editura Basilica a Patriarhiei Române
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în cele două lexicoane, din 1994<footnote Ionescu, Gheorghe C. - Lexicon al celor care, de-a lungul veacurilor s-au ocupat de muzica de tradiție bizantină în România, București, Editura Diogene, 1994; footnote> și 2003<footnote Ionescu, Gheorghe C. - Muzica bizantină în România, Dicționar cronologic, București, Editura Sagittarius, 2003; footnote> , Nicu Moldoveanu<footnote Moldoveanu, Nicu - Istoria muzicii bisericești la români, București, Editura Basilica a Patriarhiei Române, 2010, pp. 410 - 411. footnote> etc; - muzicologul: Vasile Tomescu<footnote Tomescu, Vasile - George Breazul și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
asupra Greciei, nu trebuie să uitați vizita la Atena - cu portul Pireu, Acropolele, stadionul Olimpic și ritualul schimbării gărzii în fața clădirii Parlamentului, sau cea la Salonic - vestit oraș aflat la întretăierea rutelor între Orient și Occident, cu vestigii romane, biserici bizantine și monumente medievale. Seara grecească, cu muzică de bouzouki, dans syrtaki, mâncăruri și vinuri specifice întregesc atmosfera tipică a acestui tărâm milenar al zeilor olimpieni. Prețul acestor distracții oscilează între 17 și 23 euro (cu reduceri pentru copii sub 12
Agenda2003-32-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281358_a_282687]
-
extinderea sistemului informatic de vânzare a biletelor și rezervare a locurilor la trenurile de călători l În localitatea Frumușeni din județul Arad a fost descoperit un mozaic datat din sec. al XI-lea, considerat prima dovadă arheologică a existenței creștinismului bizantin în Balcani.
Agenda2003-34-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281380_a_282709]