208 matches
-
Eminescu, Goga, Arghezi, Aron Cotruș. A debutat, cu poezie, în revista "Cronica" din Iași, în 1970, prezentat de poetul Mihai Ursachi. A publicat în: Tribuna, Steaua, Vatra (cu pseudonim), Teatrul, Poesis, Luceafărul, Transilvania, Mișcarea Literară, Jurnal literar, Hyperion, Târnava, Astra Blăjeană, Reghinul Cultural, Revista Română etc. A publicat volumele de versuri: "Metanii", Vecernii, Laguna umbrei, Secantă la ochiul mimozei, Cruci în deșert, Aluviuni-Alluvia, ediție bilingvă română-engleză, traduceri de prof. univ. dr. Virgil Stanciu, Ziua canonului, În naosul râului, Manuscrisul de jad
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
reușit, unde vechiul scriitor își construiește biografia socială și spirituală din mărturii personale, de la texte de tip “ars literaria” la polemici, jurnale, corespondență sau mărturii ale culturii personale. Ca istoric al Școlii Ardelene a publicat volumele de sinteze asupra luminismului blăjean ("Naționalismul modern", 1996; "Cultură și societate în contextual Școlii Ardelene", 2001; "Transilvanica", 2003; "[[Petru Pavel Aron]]", în colaborare cu Niculina Iacob, 2008). Opera de ordonare în aria Școlii Ardelene se încununează cu reeditarea monumentală a "Bibliei de la Blaj" din 1795
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
lui Inochentie Micu-Klein", ibid., nr.16, p. 6-7; "Ctitori ai marii poezii erotice europene: Csokonai Vitéz Mihály", ibid., nr.39-40, p. 13; "Românii și ungurii la 1848", ibid., VIII, 1996, nr.12, p. 10-11; Marele chip al națiunii", în “Astra blăjeană”, Blaj, III, 1998, nr.2-3, p. 1; " Discursul lui Simion Barnuțiu", ibid., p. 2-3; "Radu Brateș", ibid., p. 18; " Pe urmele morții lui Gheorghe Șincai", ibid., p. 23; "O poezie pilduitoare de la 1848", ibid., p. 23; A" treia Adunare de la
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
patronajul lui Șerban Cantacuzino, în 1688, apare "Biblia de la București", atribuită fraților Radu și Șerban Greceanu, care fructifică însă traducerea lui Milescu, fiind prima publicare integrală în limba română a Sfintei Scripturi. În 1760-1761, Petru Pavel Aron, împreună cu colaboratorii săi blăjeni, realizează prima traducere a Vulgatei în limba română, rămasă în manuscris până în zilele noastre. O a doua traducere este tipărită în 1795, la Blaj, și aparține lui Samuil Micu, care apelează, parțial, la textul ediției din 1688, realizând totodată o
Listă de traducători ai Bibliei () [Corola-website/Science/302520_a_303849]
-
decât Buzna și Hornyai liceului [academic] din Cluj”. După doar trei ani petrecuți la catedra de matematică a Blajului, Vasile L. Pop a fost nevoit să renunțe la cariera didactică în anul 1845, în urma unui conflict dintre profesorii și studenții blăjeni, în frunte cu Simion Bărnuțiu, și episcopul Lemeny. Conflictul nu a fost doar unul între generații. Tinerii profesori și studenții școlilor Blajului aveau numeroase și întemeiate motive de nemulțumire împotriva episcopului Lemeny, iar procesul eclesisatic care a urmat acestui conflict
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
pentru portretul lui Mihai Viteazul a folosit studiul lui Damaschin Bojincă și toate stampele pe care le-a putut găsi. Pentru Ștefan cel Mare și-a strâns singur materialele necesare și astfel, pictorul Lecca a devenit istoric asemenea înaintașilor săi blăjeni. Mult dorita sa deplasare la Roma nu se știe până în prezent dacă s-a realizat în acele vremuri, însă este sigur că a vizitat-o totuși înainte de a deveni profesor de desen la Craiova. Cu siguranță însă a vizitat Viena
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Arhangheli Mihail și Gavriil” din Berind, comuna Sânpaul, a fost construită în anul 1752, după cum rezultă dintr-o inscripție păstrată pe prestol, dar la acea dată ea a înlocuit, indubitabil, biserica de lemn menționată în Conscripția din 1733 a episcopului blăjean Inochentie Micu Klein. Edificată după obiceiul pământului, în cimitirul satului, pe o fundație de piatră, biserica este construită pe bârne solide din stejar, îmbinate ân coadă de rândunică și cheotoare dreaptă, având la bază un plan dreptunghiular unitar, cu pronaosul
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
vara anului 1866 august 16 și este înmormântat la Orlat. Racovicenii la sfârșitul anului 1854 nu aveau încă un preot sufletesc și ca atare au refuzat să primească pe cel recomandat de forurile superioare bisericești, venind cu propuneri propri. Conchistorul blăjean l-a numit pe Petru Florianu scriindu-le în același timp racovicenilor următoarea mustrare: Descendent al unei familii de preoți din Biertan,înnobilată, din rândurile căreia făcea parte și cunoscutul istoric Florian Aaron, Petru Florianu s-a născut în 1828
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
Racovița. Studiile elementare le-a făcut în sat iar pe cele liceale la Sibiu și Blaj. În ""Mica Romă"", ca gimnazist iar mai apoi ca student teolog a făcut parte din Societatea de lectură "Ioan Inocențiu Micu Klein" a elevilor blăjeni, fiind chiar bibliotecarul acesteia. ""Matura"" și-o trece în 1885 iar ca student la teologie în anul IV, prelucrează și adaptează lucrarea lui L. Pauer, "Der Lehrer von Apfelheim", apărută la Viena, iar în limba română, la Brașov în 1888
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
la Blaj. L-a însoțit pe episcopul Petru Pavel Aron în vizitațiile canonice pe care acesta le-a făcut în Țara Făgărașului. În timpul episcopatului lui Petru Pavel Aron, Atanasie Rednic a făcut parte din capitulul diecezan, iar după deschiderea școlilor blăjene, în anul 1754, a fost printre cei dintâi profesori ai acestor școli, precum și, mai mulți ani, prefect al seminarului înființat de Petru Pavel Aron, iar apoi a fost numit vicar episcopal și mare econom. La 30 iunie 1764, în urma morții
Atanasie Rednic () [Corola-website/Science/309206_a_310535]
-
1764, la sinodul electoral care a avut loc la Blaj, candidații la episcopat au primit, în ordine următoarele voturi: În anul 1764 împărăteasa Maria Terezia l-a numit pe Atanasie Rednic episcop de Alba Iulia și Făgăraș. Călugării din mănăstirile blăjene s-au opus acestei numiri, dar Atanasie Rednic a mers la Viena, unde a primit bula papală de confirmare, la 15 mai 1765. La Viena a cerut îmbunătățiri pentru situația clerului. De la Viena a plecat la Muncaciu, unde a fost
Atanasie Rednic () [Corola-website/Science/309206_a_310535]
-
I.Boiu. Chiar dacă Valeriu Florianu era un fervent greco-catolic este interesant de menționat existența unei ciorne a unui memoriu semnat de 251 de racoviceni în frunte cu Valeriu Florianu având ca dată 20 februarie 1939, prin care se cerea Consistorului blăjean construirea unei case parohiale în localitate cu specificația că ""...În caz contrar, vom fi siliți să trecem la ortodocși, întreaga comună"". Făcând parte dintre vechile biserici de piatră ale Transilvaniei, fiind pictată în frescă, „Biserica "a veche"” este foarte puțin
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
literatura de specialitate, unii autori recomandând efectuarea de săpături arheologice în vederea descoperirii de noi dovezi ale existenței sale. Petru Florianu datează ca an al construcției bisericii în 1675, în perioada de domnie a principelui calvin Mihai Apafi I, în timp ce istoricul blăjean Zenovie Pâclișanu, consideră ca an al edificării 1679. Conscripția „părții iobăgite” a satului din anul 1765 menționează că iobagii au acoperit o treime din cheltuielile efectuate cu ocazia zidirii bisericii, două treimi fiind suportate de către iobagii „părții scăunale” pe teritoriul
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
frățești și exerciții spirituale etc. Gânditor de elită, el a inițiat un puternic curent de susținere a filosofiei neotomiste, organizând cursuri de inițiere în această filosofie, urmate de un mare număr de cursanți, clerici și mireni, mulți profesori de la școlile blăjene, dar și intelectuali de alte profesii. În acest scop a tradus din franceză "Introducere în filosofie" a lui Jacques Maritain, lucrare rămasă netipărită. A editat pe cheltuială proprie meditațiile " Face à la Vie" și a publicat numeroase articole cu conținut
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
profesii. În acest scop a tradus din franceză "Introducere în filosofie" a lui Jacques Maritain, lucrare rămasă netipărită. A editat pe cheltuială proprie meditațiile " Face à la Vie" și a publicat numeroase articole cu conținut pedagogic în ziarele și revistele blăjene "Unirea", "Cultura creștină", "Blajul" etc., în scopul ridicării vieții spirituale a tineretului. Avea o devoțiune și o admirație deosebită pentru "Sfânta Tereza de Avila", mare mistică spaniolă (1515 - 1582). Apropiații lui spun că ar fi început Viața și doctrina Sfintei
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
are izvoare cu apă rece și cristalina (în trecut existau și mori de apă în jurul Vâlcanului), peșteri interesante în versanții sudici și nordici, puțin cunoscute și cercetate. Accesul spre Muntele Vâlcan se face pe DN74 Brad-Abrud, sau de pe teritoriul localităților Blăjeni și Ciuruleasa. Poate fi străbătut cu piciorul în toate anotimpurile anului, cu multă ușurință. Muntele Vâlcan oferă excelente condiții pentru practicarea alpinismului. Partea să estică, în zona stâncăriilor, are trasee pitonate. De pe vârfurile "Căprăreasa" și "Caprifoiul" se văd: culmea teșita
Muntele Vulcan (arie protejată) () [Corola-website/Science/314550_a_315879]
-
încă din 1851, consemnat ca atare în 1853. Astfel, bisericii îi revenea prin lege obligația de a conduce și controla școlile poporale, preotul local devenind de drept directorul școlii iar protopopul, tractual, inspectorul ei. Prin vicariatele și protopopiatele subordonate, consistoriul blăjean, a adus la cunoștința tuturor preoților prevederile rescriptului gubernial nr. 9062/1855 după care, școlile de pe teritoriul fostelor regimente românești de graniță „"care sub direcțiunea militară au stat „"binișor"”, au fost puse și sub inspecția directorilor școlilor normale de la Orlat
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Șintereag, în apropierea localității Blăjenii de Jos. Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Bistrița-Năsăud și cea nordică a satului Blăjenii de Jos, în apropierea drumului județean(DJ151) care leagă localitatea Șintereag-Gară de municipiul Bistrița Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin
„La Sărătură” () [Corola-website/Science/316776_a_318105]
-
categoriei a IV IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Șintereag, în apropierea localității Blăjenii de Jos. Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Bistrița-Năsăud și cea nordică a satului Blăjenii de Jos, în apropierea drumului județean(DJ151) care leagă localitatea Șintereag-Gară de municipiul Bistrița Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie
„La Sărătură” () [Corola-website/Science/316776_a_318105]
-
României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 5 hectare. Aria protejată se află la aproximativ nord de centrul localității Blăjenii de Jos, într-o zonă sărăturoasă unde se găsește o fântână cu apă sărată construită de prin secolul XIX de către sașii din Blăjenii de Jos și Tărpiu. Rezervația naturală suprapusă sitului Natura 2000 - "", este singura rezervație de acest tip din
„La Sărătură” () [Corola-website/Science/316776_a_318105]
-
întinde pe o suprafață de 5 hectare. Aria protejată se află la aproximativ nord de centrul localității Blăjenii de Jos, într-o zonă sărăturoasă unde se găsește o fântână cu apă sărată construită de prin secolul XIX de către sașii din Blăjenii de Jos și Tărpiu. Rezervația naturală suprapusă sitului Natura 2000 - "", este singura rezervație de acest tip din România, în alte țări din regiune (de exemplu Ungaria, Ucraina, Polonia ș.a.) există rezervații de acest tip, dar sunt foarte mici ca și
„La Sărătură” () [Corola-website/Science/316776_a_318105]
-
, comuna Blăjeni , județul Hunedoara a fost ridicată în 1855. Are hramul „Buna Vestire”. Biserica este tencuită la interior și văruită. În ciuda vechimii sale și a măiestriei lucrului în lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Comuna Blăjeni este
Biserica de lemn din Grosuri () [Corola-website/Science/321114_a_322443]
-
comuna Blăjeni , județul Hunedoara a fost ridicată în 1855. Are hramul „Buna Vestire”. Biserica este tencuită la interior și văruită. În ciuda vechimii sale și a măiestriei lucrului în lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Comuna Blăjeni este păstrătoarea a două biserici de lemn, ambele ridicate în secolul al XIX-lea. Cea dintâi, purtând hramul “Buna Vestire“, se află în satul Grosuri, ca timp al înălțării ei tradiția transmițând anul 1855; sub tencuiala interioară și exterioară actuală
Biserica de lemn din Grosuri () [Corola-website/Science/321114_a_322443]
-
cărții și a tiparului. A scos în evidență mai ales aportul Blajului la dezvoltarea artelor plastice românești, folosind metodă comparativa. Membru al asociației Ars Transsilvaniae, membru de onoare al Astrei (Despărțământul „Ț. Cipariu”-Blaj); redactor la revistele: Cultură creștină, Astra blăjeana, Gând românesc și recenzor la Patrimonium Apulense. Volume (15): Studii: -peste 120 de studii în reviste de specialitate: Apulum, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Acta Musei Napocensis, Revue Roumaine d`Histoire, Revista muzeelor, Sargetia, Bibliotecă și cercetarea, Ars Transsilvaniae, Anales Universitatis Apulensis
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
Transsilvaniae, Anales Universitatis Apulensis, Cultura creștină, Patrimonium Apulense, Folium (Italia), Magyar Könyvszemle (Ungaria), Series Byzantina (Polonia), Perspective (Germania), Ars Hungarica (Ungaria), Niš&Byzantium (Șerbia) s. a. . Numeroase articole în diferite reviste de cultură și ziare: Tribuna, Vatra, Orizont, România literară, Astra blăjeana, Discobolul, Gând românesc, Antic art magazin, Unirea (Albă Iulia), Unirea (Blaj), Unitatea, Ardealul, West magazin, Informația de Albă etc. Referințe: Referințe critice semnate de: Vasile Moga, Mircea Toca, Ion Mărgineanu, Ion Buzași, Gheorghe Fleșer, Marcel Știrban, Iacob Mârza, Doina Ionescu
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]