1,013 matches
-
păr țepos, cu aere de plutonier în retragere cu mișcări retractate, gata să se arunce. Caricaturile timpului (din Facla, de pildă - n.m.) l-au fixat în această poziție de câne rău ce păzește casa de hoți dar și de vizitatorii blajini. Cave Filipescu!”. Ajunge, spre bătrânețe, junimist de circumstanță, pentru ca apoi să se despartă, în chestiuni politice, de vechii prieteni. Citim, în articolele lui pe care le antologhează Lovinescu, despre un Eminescu ancorat în politică și despre un Maiorescu asemenea. Așadar
Fiii risipitori by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4933_a_6258]
-
ivit parcă dintr-un timbru mătăsos, de ființă reculeasă și interiorizată. Din acest motiv, din carte nu reiese cît de talentat e pictorul, ci cît de credincioasă îi este stofa lăuntrică. Volumul are mireasmă de tămîie, fiind atrăgător prin felul blajin în care te absoarbe în aerul lui. În schimb, e de prisos a căuta o coerență în desfășurarea fragmentelor, cartea putînd fi citită de oriunde, acolo unde se deschid paginile sau acolo unde te îndrumă cuprinsul ei. Logica ei e
Pictura văzduhului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5913_a_7238]
-
pe marginea unor noțiuni aparținînd jargonului medical, reflecții despre psihanaliză sau despre starea de spirit ce domnește în lume: o degringoladă provocată de lipsa sentimentului transcendentului și întețită de imperialismul financiar sub a cărui zodie trăim. Autorul e un spirit blajin, nebătăios, dar manifestînd o curiozitate vie pentru lumea filozofiei. Neavînd o natură emotivă, expresia autorului are netezimea stinsă a frazelor cuminți. E genul de scriitor care nu se încinge pe măsură ce intră în atmosfera temei, tonul fiind de curgere liniștită și
Ochiul clinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6241_a_7566]
-
șlefuirea statornică a predispozițiilor de duh. De aceea, jurnalul de față este un caleidoscop al trăirilor culturale, trei sferturi din însemnări îndreptîndu-se spre muzică, pictură, arhitectură sau literatură. Posedînd un ochi sensibil la surprizele lumii, Ciprian Măceșaru e un meditativ blajin căruia îi lipsește virulența de spirit. Ți-e cu neputință să ți-l închipui căzînd în accese colerice sau tremurînd de pandalia unor ambiții nesatisfăcute. Și fiindcă nu se înfurie, nici nu depășește pragul convențiilor în uz. O croială cuminte
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
se iubi cu un halebardier din garda papală), prietenul său cel mai bun, Edgar Nour află că fostul cardinal Ratzinger, actualul Benedict XVI (Benoit al XVI-lea, cum îi franțuzește numele Dan Stanca: "din Rotweiler al catolicismului devenise un pudel blajin pe care-l gâdilau pe creștet toate duducile și toți fârțângăii, funcționari gras plătiți în sistemul birocratic al Uniunii Europene") primise vizita unui misterios reprezentant al Islamului. La puțin timp după această întrevedere, papa va muri în condiții suspecte, evident
Ultimul Papă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6718_a_8043]
-
asimilată în structura acestui demers: între document și ficțiune, câtă e, se produce o relație osmotică și aceasta e una dintre reușitele lui Jay Parini. Titlul romanului duce la imaginea comună instalată în memoria colectivă: un bătrân genial, înțelept și blajin, simțindu-și sfârșitul aproape, fuge dintre ai săi, care prea îl sâcâiau de la o vreme și, căutându-și liniștea de pe urmă, moare singur pe o bancă de pe peronul unei gări obscure din imensitatea măicuței Rusii. Una dintre ideile cărții lui
Un „docu-roman“ by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6744_a_8069]
-
și nu numai! Am fost atât de nebuni că l-am arestat pe Igor Smirnov (leaderul Transnistriei) și l-am adus pachet la Chișinău unde Snegur l-a eliberat! Urmarea o știi deja”. Asta îmi spunea duminica cu o voce blajină, bonomul de lângă mine în <<dulșeli>> grai, iar eu mă uitam cu ochii mari la doi oameni care în nebunia și inconștiența tinereții au fentat o armata întreagă de mercenari pentru un ideal până la urmă! Fapta lor nu o fost apreciată
Huidu, cuvinte dureroase. "Nu contează cine sunt și ce fac acum" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/55310_a_56635]
-
din zile am ieșit ca de obicei pe uliță și am văzut apropiindu-se un om ca la 50 de ani, îmbrăcat la fel ca și ceilalți țărani: în pantaloni groși de dimie, surtuc și încălțat cu opinci; un bărbat blajin care s-a oprit imediat ce m-am postat în fața lui. În timp ce mă pregăteam să rostesc cuvintele pe care ajunsesem să le spun ca pe o poezie, am simțit cum mi-au fost smule din mâini găina și cuțitul. Săriseră femeile
Românul care l-a întâlnit pe Dumnezeu. Ce spune un mare scriitor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34633_a_35958]
-
Față de senzaționalul cu care suntem noi, azi, obișnuiți, venind din aceeași zonă, constatările lui Alexandru Mușina sunt, poate, nespectaculoase. La vremea lor, ele trădau, însă, o mare empatie cu o generație venită în poezie dinspre catedră și o mare și blajină înțelegere a unei lumi în care il faut tenter de vivre. Găsind soluții de-a o transporta într-un alt decor, care este și nu este cel atât de bine cunoscut. În totul, școala lui Mușina e asemeni celei a
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
Mulți poate află pentru prima oară de aceasta trebușoară, dar nu este nimic inventat, svastica era și mai este Încă un simbol sacru al străbunilor, fie ei numiți Pelasgi, Belagi, Blaci, Blachi, Hiperborei, Brahmani, Arieni, Valaci aparținători de Dakșa ori Blajini, Rohmani, Rocmani, Rahmani, cum spune tradiția populară românească.” (http://munteanul 369.wordpress.com/) Studiul mărturiilor vechi ne arată o uimitoare unitate și omogenitate a concepțiilor lumii vechi care nu pot duce decât la unică concluzie: Popoarele europene se trag toate
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
Săptămâna Luminată. Creștinii au intrat în prima săptămână după Paște 2014, cunoscută drept Săptămâna Luminată. Românii, în funcție de zona în care locuiesc, respectă cu sfințenie anumite tradiții și obiceiuri. În Bihor, Săptămâna Luminată este consacrată morților. Aceasta este denumită și Săptămâna Blajinilor sau Paștile Morților. În popor se spune că cei care mor în ziua de Paști și în prima săptămână de după Paști - numită Săptămâna Luminată - merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina și ușile
Ce este interzis să faceți în Săptămâna Luminată. Tradiții și obiceiuri by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35833_a_37158]
-
găsi impunătorul bărbat care să-l posede. Și cum homosexualul cu cea mai vădită pregnanță masculină e Mihai Rădulescu, sufletul lui Sirin i se dedică în chip amoros, de aici declarațiile spumoase din carte. Numai că lui Mihai Rădulescu firea blajină de sclav docil a lui Sirin îi provocă sațietate, muzicologul căutîndu-și salvarea în repetate aventuri. Sirin e gingaș, labil și pasiv. Are slăbiciunea ezitantă a spiritului lipsit de virulență. Șovăie, e suspicios și predispus la ruminații interminabile, calități care, amintind
Warme Brüder by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3183_a_4508]
-
un atare eveniment? Domnule profesor Scurtu, închei aceste rânduri prilejuite de un loc, o carte și o personalitate rară - stavrofora Iosefina Giosanu - gândindu-mă la oazele de bună- cuviință și credință în viața morală elementară care se asociază cu „farmecul blajin al Văraticului”, după expresia dragă maicii starețe pe care o preiau și eu. Sunt convins că și dumneavoastră. Cu încredere și prețuire, Vasile Morar Notă Originalul acestei scrisori, necunoscute până acum, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
Blaga nu are intuiția vieții, mărginindu-se doar la noțiunea ei. De aceea, în Hronicul și cîntecul vîrstelor tensiunea destinului e filtrată pînă la o diluție idilică, ce cade în picături moi pe zațul unor pagini spălăcite. E atîta umoare blajină în ele că picoteala lor visătoare sfîrșește prin a te consterna. Volumul este o autobiografie romanțată în sens rău, cu o vădită intenție panegirică de a zugrăvi elogios toate rudele sau apropiații. Rezultatul e o carte fără vehemență și fără
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
oricum, printr-o școală normală ori seminar. Părăsise de mult cariera didactică, dacă a avut-o; de un sfert de veac era cunoscut în capitală ca luptător cultural. înfățișarea corespundea omului: corp ascetic, scheletic chiar, cap cât un pumn, privire blajină, plângăreață, bărbița de peri roși de molii, frunte de un deget, tivită de un breton roman, sub care tremurau niște ochelari scoși și puși în fiecare clipă; sperietoare de paseri înfășurată în haine largi, curgând pe trupul deșirat; adus din
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
din nou fetiță/ și degetele ei sfioase/ Cuminte netezeau țărâna,/ Iar eu, copil, privindu-i mâna/ Mă învecheam veghind absența." (p. 130) Este lesne de observat că moartea nu are nimic terifiant în viziunea Monicăi Pillat. Morții ei sunt suflete blajine și prezența lor în amintire este reconfortantă pentru suflet. Prin volumul Dorul de rai se simt uneori trecând umbrele lui Arghezi, Doinaș (din Psalmi), Ion Pillat, și chiar Eminescu. Unele versuri parafrazează formule celebre, în altele poeta dialoghează mai mult
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
autocenzură organică, de o slăbiciune de fond. Voindu-se un profesor care corectează cu creionul roșu textul lui Cioran, dl Ciocârlie ajunge în situația de a se corija pe sine. De unde, în locul unei violente exhibări a eului, tonalitatea unei insatisfacții blajine, a unei autoscopii dublate de o ireprimabilă autocompasiune: , Cînd crezusem că nu-mi rămîne decît să Ťpun la punctť lucruri vechi, iată - cu bătrînețea și moartea - peste ce chilipir am dat!". Ori: , Scriu mai puțin despre bătrînețe decît despre moarte
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
puterii de stat. Dacă într-adevăr au existat distanțări sau frecușuri cu cei de la putere, rezolvarea a fost găsită prin (re)conciliere. Cenzura, cu numele ei adevărat sau un altul, împrumutat, ca Direcția Presei, a funcționat, sub o formă mai blajină sau mai acută, pe toată durata regimului. Opere dușmănoase și potrivnice pretențiilor regimului n-aș fi putut să le consider pe acelea precum Vânătoare Regală, de D. R. Popescu, Sfârșitul bahic, de Petru Popescu; și nici capodopera de film politic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Eu l-am Întâlnit la una dintre manifestările organizate de Universitatea Tibiscus, patronate de Anca Augusta și de criticul literar Adrian Dinu Rachieru. L-am abordat În viteză (doar lucrăm pentru „Actualități”), iar el mi-a răspuns cu stilul lui blajin, molcom și... atât de profund. “Dacă Îi vom mai vota pe comuniști, atunci tot ce am câștigat În anii aceștia, În Basarabia, se va risipi. Ei vor să ne Învețe o altă istorie și o altă limbă.” “Da, unii ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
și începe. Zevoianu și toată banda lui de uneltitori anticomuniști se pot declara mulțumiți, de dincolo de mormânt. Eroul nostru e acum cu mințile rătăcite, "ușor și liber ca un fulg" și cu un zâmbet copilăresc întins pe față, "senin și blajin, ca o mască a fericirii". Un happy-end de care mulți s-ar lipsi. De o cu totul altă factură este a doua nuvelă a volumului, Norma, subintitulată Din cronica satului Montolive și scrisă sub formă de jurnal. De această dată
O surpriză by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10237_a_11562]
-
prezent între noi, cu o voce proprie nu mai puțin îndreptățită decît cea intelectualizantă ori stradală, jemanfișistă, în vogă acum. Unul din autorii care o cultivă în chip caracteristic este sigheteanul Vasile Muste. Descendent al unui șir de preoți, om blajin, criptînd însă sub o asemenea înfățișare impulsurile năvalnice ale toposului natal, d-sa ne propune figura unui maramureșean în suflet și trup, „uimind întunericul pe cărări neumblate/ cu alte ploi demult răstignit în înalturi” (Copil cu zmeu). Sentimental fără a
Într-o nouă variantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4146_a_5471]
-
spiritualitatea orientală îl vor preschimba, alături de lingvistul Friedrich Max Müller, în personalitatea cea mai influentă în materie de erudiție indiană. Îmbătrînind, semnele senescenței îl vor copleși, devenind un bărbat „de statură medie, aproape mică și bondoacă, corpolent, cu o față blajină, rozalie, cu barbă sură, cu ochi mici, cam tulburi, dar prietenoși, care se ascundeau în spatele lentilelor albăstrii. Vocea sa era slabă și moale.” (p. 213). Mai mult, Deussen se va îngrășa pînă la a stîrni remarcile răutăcioase ale teologului Franz
Alumnus portensis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4072_a_5397]
-
al "Bicetrei" și continuă să navigheze cu pînzele umflate de vîntul prielnic al prosperității și al lipsei de scrupule. Robert, mijlociul, care nu și-a ascuns niciodată disprețul suveran față de spiritul de aventură al primului născut, ca și față de firea blajină și romantică a mezinului, manifestă de timpuriu înclinații spre politica înaltă, pe care însă, în urbea natală, n-avea cum să și le satisfacă. Norocul îi veni în ajutor sub chipul unui coleg de la "Sfînta Barbara", tînărul marchiz van Guldenstiern
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
în zilele acelea de suferință pentru tata și de deznădejde pentru mine, am uitat să mă mai minunez. Oricum, i-am reținut chipul Marietei, care ar fi putut să-mi fie și mie mamă... Mi s-a părut o fire blajină și, de aceea, nu am înțeles de ce părintele nu i-a mărturisit despre mama și despre mine?! Poate ar fi înțeles? Ori poate, nu. Așa se explică apropierea mea de Marieta, internată în același spital pentru AVC-ul suferit..." Din
CAPITOLUL 15 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373697_a_375026]
-
belalii,zălude(Conifere,lui Emil Brumaru).Aqșa cum subliniază Victor Sterom poemele din acest volum se desprind din structurile aforismului:copilăria/mă ține de picioare mereu,/la pieptul ei/mă arunc în gol!(Ah,copilărie!). Dan Dobre este un poet blajin,însă versurile sale străfulgeră lumină ideatică,ca o scăpărare a unei lame de cuțit în razele nostalgice ale lunii:cu genele cern lumina,/privirea,/ochilor mei le rămâi/ivirea.( ***).Declamația este sclipitoare,percutantă pe o miză etică și religioasă:eu
DAN DOBRE- ULTRAJ ÎMPOTRIVA PROASTELOR MORAVURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361278_a_362607]