249 matches
-
electoral, 191-192, 195, 201 Benin, 169, 172, 338, 341 Benn, S.I., 32 Bentley, A.F., 35, 109, 123 Berger, P.L., 78 Birch, A.H., 385, 388 Birmania, 185, 287, 341 birocrații, 55-57, 313, 318-327, 340, 358-362 Bismarck, 298, 302, 306 Blau, P.M., 82, 107, 122 Blondel, J., 102, 103, 153, 176, 180, 214, 215, 219, 221, 258, 261, 262, 264, 265, 267, 268, 270, 278, 280, 281, 284, 286, 287, 288, 289, 290, 291, 292, 297, 299, 302, 303, 306, 307
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Cathy Schwichtenberg (ed.), op.cit., p. 286. 149 Vezi Patricia A. Cunningham și Susan Voso Lab (ed.), Dress and Popular Culture, Bowling Green OH, Bowling State University Popular Press, 1991, Kate Davy, ,,Fe/male Impersonation: The Discourse of Camp", și Herbert Blau, ,,Ideology, Performance, and the Illusion of Demystification", în Critical Theory and Performance, Janelle G. Reinelt și Joseph R. Roach (ed.), Michigan, The University of Michigan Press, 1992, pp. 231-247 și, respectiv, pp. 430-446. Vezi și Lesley Ferris, ,,Cross/dressing and
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mereu În vedere scopul inițial de cercetare, dar totodată să fie dispus să adapteze procedurile sau planurile, În eventualitatea În care apar evenimente neașteptate (vezi caseta 13). CASETA 13 Menținerea flexibilității În conceperea unui studiu de caz Studiul lui Peter Blau (1955) despre comportamentul din interiorul marilor agenții guvernamentale (The Dynamics of Bureaucracy) este Încă apreciat, după 50 de ani, pentru perspectivele oferite În privința relației dintre organizarea formală și cea informală a echipelor de lucru. Deși cartea s-a concentrat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Bureaucracy) este Încă apreciat, după 50 de ani, pentru perspectivele oferite În privința relației dintre organizarea formală și cea informală a echipelor de lucru. Deși cartea s-a concentrat pe două agenții guvernamentale, nu acesta a fost designul inițial al lui Blau. După cum el Însuși menționează, prima oară intenționase să studieze o singură organizație, după care a trecut la un plan de comparare a două organizații - una publică și una privată (pp. 272-273). Totuși, primele Încercări de a obține acces Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
iar Între timp a elaborat o justificare mai puternică pentru a compara două organizații guvernamentale, dar de tipuri diferite. Aceste reorientări ale planului de Început exemplifică tipurile de schimbări ce pot surveni În designul unui studiu de caz. Experiența lui Blau arată cum un cercetător capabil poate profita de pe urma oportunităților care i se prezintă și a deplasărilor care au loc În preocupările teoretice, pentru a produce un studiu de caz clasic. Când se produce o reorientare, trebuie să vă mențineți un
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
in L. Bickman (ed.), Using Program Theory in Evaluation (pp. 5-18), Jossey-Bass, San Francisco. Bickman, L., Rog, D.J. (eds.) (2000), Handbook of Applied Research Methods, Sage, Thousand Oaks, CA. Blalock, H.M., Jr. (1961), Causal Inferences in Nonexperimental Research, Norton, New York. Blau, P.M. (1955), The Dynamics of Bureaucracy, University of Chicago Press, Chicago. Boruch, R. (1993), Conducting Randomized Experiments, Sage, Thousand Oaks, CA. Boruch, R., Foley, E. (2000), „The honestly experimental society”, in L. Bickman (ed.), Validity & Social Experimentation: Donald Campbell’s
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ele sunt, de asemenea, parțial un produs al răspunsului oamenilor la această realitate. 3.5.2. O încercare de sinteză: teoria schimbului Una din teoriile importante care reprezintă o legătură între macro și microsociologie este teoria schimbului (Homans, 1961, 1984; Blau, 1964 și mai recent Gilmore și Clark, 1988) Această teorie, la fel ca teoria conflictului, începe cu presupunerea că oamenii caută să-și promoveze interesele proprii. Aceste interese uneori sunt conflictuale, iar alteori coincid cu acelea ale altor oameni. Potrivit
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
schimbului oferă partenerilor oportunitatea de a-și demonstra credibilitatea lor (trustwortiness)” (Molm et al., 2000:1396). Coleman (1990) face distincția Între schimbul reciproc și cel negociat. Riscul și incertitudinea inerente schimburilor reciproce sunt esențiale pentru dezvoltarea Încrederii și angajamentelor consideră Blau (1964). În aceeași ordine de idei, Yamagishi și Yamagishi (1994) propun distincția dintre Încredere (trust) și asigurare (assurance). Încrederea se referă la expectații privind un anumit comportament bazate pe inferențe privind trăsăturile personale și intențiile partenerului. În baza unor studii
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a impune acțiuni conforme, ci din Încrederea ce generează așteptări pentru comportamente cooperante. Baza teoretică pentru explicarea relației dintre rețelele de relații și instituții este furnizată de teoria schimbului social, Începând cu autori clasici precum Homans (1958), Emerson (1962) și Blau (1964) și continuând cu Coleman (1990) sau Molm și colaboratorii (2000). Homans consideră ordinea socială ca fiind produsul rezidual al interacțiunilor repetate, fiind caracteristica intrinsecă a relațiilor sociale. Controlul social este intern relațiilor sociale, nu este impus de mecanisme exterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sau se pot constitui În rețele de actori și organizații - câmpuri organizaționale. Recompensele primite de membrii coaliției sunt proporționale cu importanța percepută a contribuției lor. Participanții la diadă sunt angajați În procese de schimb și, așa cum sugerează Emerson (1962) și Blau (1964), din aceste schimburi emerg diferențe de putere și lupte Între actori pentru impunerea propriei concepții. Actorii implicați În „negocierea simbolică” a rolurilor și politicilor În contexte organizaționale dispun de capitaluri (materiale, culturale, sociale) diferite și de capacități diferite de
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Quarterly Journal of Economics, Vol. 79, Issue 1, 1965. Biggart, W.Nicole, Guillen, Mauro F., Developing Differences: Social Organization and the Rise of the Auto Industries of South Korea, Taiwan, Spain and Argentina, American Sociological Review, Vol. 64, 1999: 722-747. Blau, P.M., Exchange and Power in Social Life, New York, Wiley, 1964. Boudon, R., Texte sociologice alese, București, Editura Humanitas, 1990. Bourdieu, P., Outline of a Theory of Practice, Cambridge, Cambridge University Press, 1977. Bourdieu, P., Les structures sociales de l’économie
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
77, 3 (2015), pp. 679-691. --. "A Realistic Egalitarianism", în Juncture (2016), în curs de apariție. https://reading.academia.edu/RobertJubb. --. "Realism in Analytical Political Theory: A How-To Guide", în curs de apariție în Methods in Analytical Political Theory, (ed.) Adrian Blau. Cambridge University Press, Cambridge, 2016. https://reading.academia.edu/RobertJubb. Jubb, Robert și Enzo Rossi, "Political Norms and Moral Values", în Journal of Philosophical Research 40 (2015), pp. 455-458. --. "Why Moralists Should Be Afraid of Political Values: A Rejoinder", în
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
And Why You Might Want to)", în European Journal of Political Theory (2015), DOI: 10.1177/1474885115577820 sau Robert Jubb, "Realism in Analytical Political Theory: A How-To Guide", în curs de apariție în Methods in Analytical Political Theory, (ed.) Adrian Blau (Cambridge University Press, Cambridge, 2016), https://reading. academia.edu/RobertJubb. 30 Mă refer aici în special la pozițiile exprimate în Jeremy Waldron, "Political Political Theory: An Inaugural Lecture", în Journal of Political Philosophy 21, 1 (2013), pp. 1-23, Mark Philp
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Williams Do Ethics?", în Raymond Geuss, A World without Why (Princeton University Press, Princeton, 2014), pp. 175-194. 36 Robert Jubb, "Realism in Analytical Political Theory: A How-To Guide", în curs de apariție în Methods in Analytical Political Theory, (ed.) Adrian Blau (Cambridge University Press, Cambridge, 2016), https://reading.academia.edu/RobertJubb. 37 Robert Jubb și Enzo Rossi, "Political Norms and Moral Values", în Journal of Philosophical Research 40 (2015), pp. 455-458, Robert Jubb și Enzo Rossi, "Why Moralists Should Be Afraid
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Reasonable Pluralism Seriously: An Internal Critique of Political Liberalism", în Politics, Philosophy & Economics 10, 3 (2011), pp. 334-337, Robert Jubb, "Realism in Analytical Political Theory: A How-To Guide", în curs de apariție în Methods in Analytical Political Theory, (ed.) Adrian Blau, Cambridge University Press, Cambridge, 2016, https://reading. academia.edu/RobertJubb. 15 Raymond Geuss, Philosophy and Real Politics (Princeton University Press, Princeton, 2009). 16 Galston, "Realism in Political Theory", p. 408. 17 Geuss, Philosophy, Raekstad, "Two Contemporary Approaches", p. 234. 18
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
1983, prima bursă Fulbright l-a dus pe creatorul român la Universitatea din Wisconsin-Milwaukee, unde programul de cercetare includea producția Richard al III-lea de Shakespeare în cadrul Professional Training Programm. Comentariile din presă scot în evidență calitățile acestei reprezentații. Herbert Blau, cunoscut reformator al teatrului american de avangardă, (care a montat pentru prima dată Așteptându-l pe Godot la închisoarea Alcatraz din San Francisco, spectacol după care artiștii au avut un incitant dialog cu deținuții despre așteptare), vizionând spectacolul Richard al
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
unul cu celălalt, dar nu trece cu vederea importanța structurală a relațiilor de schimb indirecte (de exemplu, relațiile directe dintre angajații aceluiași angajator, dar și relațiile indirecte rezultate din faptul că doi angajați pot avea același angajator). Modelul 2: Peter Blau. Acesta se centrează pe dezvoltarea unei teorii a structurii sociale și a instituțiilor, plecând de la schimbul social. Există două caracteristici care-l diferențiază pe Peter Blau de George Homans. Prima constă În faptul că Peter Blau nu și-a Întemeiat
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
indirecte rezultate din faptul că doi angajați pot avea același angajator). Modelul 2: Peter Blau. Acesta se centrează pe dezvoltarea unei teorii a structurii sociale și a instituțiilor, plecând de la schimbul social. Există două caracteristici care-l diferențiază pe Peter Blau de George Homans. Prima constă În faptul că Peter Blau nu și-a Întemeiat teoria schimbului pe principii de comportament. Acesta a introdus aspecte de gândire microeconomică În analiza schimbului social. A doua deosebire constă În faptul că a extins
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
angajator). Modelul 2: Peter Blau. Acesta se centrează pe dezvoltarea unei teorii a structurii sociale și a instituțiilor, plecând de la schimbul social. Există două caracteristici care-l diferențiază pe Peter Blau de George Homans. Prima constă În faptul că Peter Blau nu și-a Întemeiat teoria schimbului pe principii de comportament. Acesta a introdus aspecte de gândire microeconomică În analiza schimbului social. A doua deosebire constă În faptul că a extins teoria dincolo de fenomenele subinstituționale, recunoscând că structurile sociale au proprietăți
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
procese cum ar fi formarea grupurilor, coeziunea, integrarea socială, opoziția, conflictul și disoluția În termenii principiilor de schimb social. Coordonarea acțiunii În colectivitățile mari este posibilă prin valorile comune din sistemul social care mediază schimburile indirecte necesare. Astfel, teoria lui Blau merge dincolo de relațiile directe ale actorilor individuali, incorporând complexe procese de schimb indirect. Peter Blau și, ulterior, Richard Emerson au definit procesele care implică puterea ca fiind centrale În apariția structurilor sociale și În schimbarea structurală (Emerson, 1962). Modelul 3
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
principiilor de schimb social. Coordonarea acțiunii În colectivitățile mari este posibilă prin valorile comune din sistemul social care mediază schimburile indirecte necesare. Astfel, teoria lui Blau merge dincolo de relațiile directe ale actorilor individuali, incorporând complexe procese de schimb indirect. Peter Blau și, ulterior, Richard Emerson au definit procesele care implică puterea ca fiind centrale În apariția structurilor sociale și În schimbarea structurală (Emerson, 1962). Modelul 3: Richard Emerson. Acesta a dezvoltat un model comportamental al acțiunii individuale, dar a accentuat translația
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
of Justice Statistics Bulletin, HYPERLINK "http://www.ojp.usdoj.gov"www.ojp.usdoj.gov, U.S. Department of Justice, Office of Justice Programs, februarie 2002; „U.S. Department of Justice: Summary of Budget Authority by Appropriation”, Bureau of Justice Statistics, 2002. 61. Blau, Francine D. și Kahn, Lawrence, „Do Cognitive Test Scores Explain Higher U.S. Wage Inequality?”, National Bureau of Economic Research”, HYPERLINK "http://"http:// HYPERLINK "http://papers.nber.org"papers.nber.org, septembrie 2000, p. 13. 62. „Education at a Glance: OECD
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În joc, iar combinațiile de culori și forme se schimbă. Similar, putem considera paradigmele ca poziții ale caleidoscopului. Există numeroase poziții ale caleidoscopului. Ele se numesc: Émile Durkheim, Karl Marx, Max Weber, Sigmund Freud, George H. Mead, George Homans, Peter Blau, Talcott Parsons, Robert K. Merton ș.a. Schimbând paradigma, lumea investigată oferă o altă imagine. Afirmându-ne deschis atașamentul față de o imagine fundamentală generată de caleidoscop nu Înseamnă să le respingem ab initio pe celelalte. Nimic nu ne dă dreptul să
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
296 p.) Doctor al Universității din Chicago, profesor emerit la Catedra de sociologie a acestei universități, profesor la Stanford, Richard W. Scott debutează cu preocupări în domeniul organizațional, publicând în 1962 un prim studiu important în colaborare cu Peter M. Blau, „Formal Organizations”. Deși orientarea inițială s-a centrat pe studiul eficienței organizaționale, autorul, privind retrospectiv, se autocaracterizează ca fiind de la început un instituționalist. Cu toate acestea, o primă elaborare explicită a unei perspective instituționale a apărut în urma colaborării cu John
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
La construction originale d'un intérêt général européen, în volumul Le bien commun comme reponse politique à la mondialisation, coordonat de Olivier Delas și Christian Deblock, éditions Bruylant, Bruxelles, 2003; Berman, Karen, Knight, Joe, Inteligența financiară, Editura Curtea Veche, 2011; Blau D. Francine, Ehrenberg G. Ronald (editori), Gender and Family Issues în the Workplace, Russell Sage Foundation, New York, 2000; Betz, Albrecht, Exil et engagement. Les intellectuels allemands et la France 1930-1940, éditions Gallimard, Paris, 1991; Binoche, Jacques, Histoire des relations franco-allemandes
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]