192 matches
-
scară a blocului. Când se îngânau binișor seara și noaptea, numai ce-o auzeam pe madam Eufrosina, soția lui Potop, care striga de la fereastra apartamentului către soțul ei, pe când acesta venea pe două cărări duble, după expresia Ninetei, către casă: "Boșorog nenorocit ce ești, iar te-ai îmbătat ca porcul, iar vii fără niciun sfanț în buzunar, fără nicio fărâmă de pâine pentru copii?" Vasile nu zicea nimic. Se apropia șovăielnic de scările blocului, își lua un elan strategic și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
natural. Acum se Întoarse cu plăcere la arhetip. — N-aș vrea să fiu o sperietoare ca tine nici să mă plătești! Nu-i de mirare că te doare burta, când ai o față ca asta. Nu-i de mirare că boșorogul tău și-ar dori să mai schimbe marfa. — Ei, ei, doamnelor! spuse domnul Peters. — Nu și-ar murdări el mâinile cu tine. Un evreu mic și jegos - doar pentru așa ceva ești bună. Coral izbucni brusc În plâns, deși mâinile ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
La ce să mai stau? Viața mea s-a terminat atunci și m-am pensionat. Cîțiva ani am mai lucrat cu ziua pe ici, pe colo. Dar cu... s-a terminat definitiv? Da, definitiv. Crezi că mai eram atrasă de boșorogi care făceau pe ei? Te-ai învățat cu... Cu ce era mai bun și mai bun. Muream de plăcere cînd mă gîndeam că viitoarea mireasă nu va avea ce aveam eu. Totuși, nu te obosea? Ba da. Dar era, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vâre, bătrâne. Nici măcar din milă, nu, nu era posibil; trebuia totuși să ți se scoale, cât de cât. — În concluzie, spuse Bruno gânditor, n-a existat niciodată comunism sexual, doar un sistem de seducție lărgit. — Asta da, fu de acord boșorogul, seducție a fost Întotdeauna. Nu era deloc Încurajator. Totuși era sâmbătă, aveau să vină prospături. Bruno hotărî să se relaxeze, să ia lucrurile așa cum sunt, rock’n roll; astfel, ziua trecu pentru el fără incidente, la drept vorbind fără nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mamii! Pui-pui-pui! se îngrijorează femeia îmblănită, începând să hâțâne căruciorul. Hai-hai-hai, na-ni, na! Na-ni-no! Se teme de străini, ce vreți! îi spune ea d-lui Costache, încercând totuși să zâmbească. În același timp, împinge căruțul înainte pe alee. Afurisit boșorog, mormăie, depășindu-l. Sticletele zărind firimiturile de Joe, pornește glonț. Tocmai atunci dă și el cu ochii de serafim, fâlfâind în soare pe stâlpul de ceas, păzind Babilonul. Sticletele își strânge aripioarele și cade cu capul în jos la poalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cu Doamna Ghica. Și apoi încă una lângă sifonărie, în ultima cârciumă, la marginea orașului. Du-l tu acasă nene, zisese cineva. Dar n-a vrut să-l lase. Ridicase chiar glasul că să-l lase naibii în pace de boșorog cretin. Și-o apucase singur către casă. Boșorogul, după el. ─ Stai mă omule, stai oleacă! Ce să stau? Stai mă c-ai să te-mpiedici și-o să cazi! Nu caz dom’le! Ia pleacă d-aici! ─ Auleo, stai binișor. Ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
sifonărie, în ultima cârciumă, la marginea orașului. Du-l tu acasă nene, zisese cineva. Dar n-a vrut să-l lase. Ridicase chiar glasul că să-l lase naibii în pace de boșorog cretin. Și-o apucase singur către casă. Boșorogul, după el. ─ Stai mă omule, stai oleacă! Ce să stau? Stai mă c-ai să te-mpiedici și-o să cazi! Nu caz dom’le! Ia pleacă d-aici! ─ Auleo, stai binișor. Ia, sprijină pomu’ ăsta. ─ Mata știi care-i lucrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Iu-bi-rea! Dar când s-a întors pe călcâie, centrul de greutate i-a alunecat din buzunar și el a căzut grămadă în stradă. ─ De-acu’ te descurci singur, vere, că de ridicat, nu pot să te ridic, i-a zis boșorogul. ─ Să le duci centru’. ─ Care centru? Du-le centru’ la ai mei, te rog io. Da’ mata ce-ai de gând să faci? Mă odihnesc, mă o - dih - nesc puțin. Dup’-aia mă duc. Du-le centru’. Apoi adormise. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
dau ăstuia o firfirică, te pomenești că-mi merge rău toată ziua... ori mă blestemă și să te ferească Dumnezeu de blestemul beteagului. Asta pentru ăia care te văd, că cei mai mulți, când se uită la tine, sunt mai chiori decât boșorogul ăsta de Fane. — Eu văd umbre... se apără orbul. — Umbrele seamănă între ele, hotărî Ologu. Poate o să văd într-o zi că, în loc de vreo fufă, iei în brațe un tramvai. Se aplecă și-l bătu pe Coltuc pe umăr : Așa că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nimeni, interveni orbul. Îl aduce că n-au din ce trăi... sunt oameni necăjiți... — Zău, cârtiță ? N-au din ce trăi... Și, dacă toți care n-au din ce trăi fac ca stârpitura asta, noi din ce-am mai trăi, boșorogule ? Nu te mai uita la mine ca o bufniță beată și taci dracului din gură... Iar tu spune-i soru-tii să te care de-aici. ăsta e locul meu. Aicea numai eu n-am din ce trăi. Eu și oamenii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lor... De toate opintelile lor bolmojite... Nu mai vreau să fiu linsă de sus până jos și umplută de bale ! Mângâiată de mâini care tremură, de parcă ar fi pentru ultima oară... Rupe-mă, scoate-mă din minți, destul mă scot boșorogii ăia din răbdări ! — De ce nu te duci cu unii mai tineri... Poate că la banii lor s-o găsi careva să-ți tragă și o mamă de bătaie... Nu înțelegi nimic ! Nu pot să mă întâlnesc cu un bărbat dacă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
strigă. Râdeam când îți număram firele albe din claia aia nespălată. Da’ firele albe îți cresc direct din creier, ți-a albit creierul, tataie ! Dacă nu cumva s-a și netezit... Maca îi aruncă o căutătură jumate amuzată, jumate intrigată. — Boșorogule ! îi aruncă ea, încurajată. Nu ești în stare de nimic ! Doar să te pârțâi, ca ruginitura aia de motocicletă pe care abia dacă ești în stare s-o încaleci... Asta era mai mult decât putea îndura Maca. Brațul porni fără
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să se mai încurce în amănunte, și râsul lui semăna cu trosnetul de creangă uscată. — Văd că ai și început, chicoti fata. — Nu de asta ziceam... E o șampanie în dulap... S-o deschidem ! „Clănțăni-ți-ar dinții ca grindina, boșorogule !“, îi trecu lui Maca prin minte. Umbra i se lărgi, mușcând din tot ce atingea. — Mai târziu, gânguri fata. Acum nu te opri... Îmi place să mă atingi așa, încet... îmi place că-ți tremură mâna... Parcă ai avea mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prietenilor apropiați că studiază ca un apucat deoarece vrea să-i copleșească pe ceilalalți, să-i facă să se simtă ridicoli, în timp ce el va să fie respectat și admirat. Preotul cel slăbănog are spume la gură când își sfârșește depoziția. Boșorogii din tribunal îl aprobau din cap tot timpul și-l încurajau să continue fără să șovăie. Totul fusese pregătit cu grijă: o rețea deasă de coincidențe, invenții, depoziții precise și irefutabile ce erau neîndoielnic fructul propriilor confesiuni. Nu mai era
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Mesuraca a mărturisit că tu ești căpetenia conjurației. Confirmi această versiune? Ce i-ați promis acelui biet animăluț de Mesuraca? Beneficii pe care n-o să i le dați nicicând? Nu, el nu e o șopârlă, ci un scuipat pe care boșorogii îl împing din plămâni și din trahee pentru a putea să respire. Locotenentul Carlo Spinelli susține că te-a capturat în timp ce fugeai spre nord deghizat în țăran. Cine îmbracă veșmintele tatălui nu comite niciun delict. Rasa mea se udase și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cu ură. Mai e ceva de înfierat ? Da, sexualitatea bolnavă a Vestului, prin comparație cu sănătoasa heterosexualitate carpatină. Prin urmare, în alienarea ei, Doina ajunge la o petrecere de lesbiene machiate fellinian, filmate în gros-planuri hidoase, cu limba scoasă, un boșorog deghizat îi pune Doinei mâna pe fund, niște degenerați, ce mai... „Draga mea, ce să-ți fac, dac-ai crezut c-aici e raiul pe pământ...”, îi spune cu înțelegere Doinei cântăreața Delia (Gina Patrichi), vorbind ca din manualul de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ai tunde tu puțin părul la vârfuri, apoi l-ai vopsi și coafa, după care te-ai rade în cap ca să-ți stea mai bine peruca. Și, ca să pricepi și mai bine, pentru toate astea nu ai plăti tu, ci boșorogul ăla de stat putred de bogat care te ține pe genunchi (AC, 11, martie 2008, p.19) Nu-i pasă că unii suferă... e un monstru ascuns într-o bunăciune de femeie înaltă, slabă și brunetă (www.utilecopii.ro/forum
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]