988 matches
-
se-aprind - în nopți - copacii și florile fecioare ard sub văluri: cât de bogați mai pot fi toți săracii când doar ei văd averile din ceruri?! tot m-a trezit migala de maeștri care-au visat văpaie de petale: măiastra boare-a mirilor tereștri sunt răsuflări de îngeri - cer la poale! da - m-a trezit Hristos în Sărbătoare: a înviat - din răni - în cununie! tot ce-i rănit - făcutu-s-a-n El floare iar în treziții oameni - nebunie! ...de câtă nebunie ești chemat
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Rost_ascuns.html [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
abia se întrezărea o casă, care deși majestoasă, zăcea pleșuvă în îmbrățișarea ternă. Un iz sulfuros părea că o înconjoară și urca șiret până la fereastra luminată plăpând. O bătaie îndrăzneață a vântului deschise fereastra, lăsând să cadă pe sub perdea o boare răcoroasă. În stânga ferestrei, sub un baldachin străveziu, o tânără dormea profund. Pletele-i negre se revărsau agale pe așternuturile fine, iar veșmântul alb, vaporos lăsa să i se întrevadă trupul zvelt, pe alocuri dezgolit. Un ușor tremur o cuprinse, iar
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1440655465.html [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
ȘOPTI Autor: Cora Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Dac-ai șopti un cuvânt ce-l aștept... Aripi mi-ar creste din piept, inima mi-ar cânta fericită munte sub aripă... Pe o boare de vânt aș desena flori de măr- sărutate de dor; din puf de păpădie, din stele și raze de lună ți-aș împleti cunună... Și-un vis cât o viață aș ascunde sub pleoape să-l visăm împreună... Dac-ai
DACĂ AI ȘOPTI de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cora_dimitriu_1461174442.html [Corola-blog/BlogPost/381899_a_383228]
-
vreun bal. - Din momentu’ acesta, io mă ocup dă fântână, rosti energica doamnă Duluman proptită în fața mesenilor, cu mâinile-n șolduri și cu trăsnete în priviri! Perfect antrenat în cei treizeci și cinci de ani de căsnicie, domnul Duluman dispăru ca o boare de vânt, spre o destinație necunoscută, imitat imediat de inteligentul Luță. Lae, o fire mai timidă, se aruncă sub masă și rămase acolo martor mut al schimbărilor în plan logistic petrecute în destinul măreț al fântânii. Doar Lică, prostit de
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
ne troienește! Îți sugerez, drăguțo, fii o doamnă Și fă acum, pardon, un pas în spate Toată suflarea-n șoaptă te condamnă Gata, spectacolu-i pe terminate! Te rog, ne lasă mai spre primăvară Să ne aline dorul cu-a ei boare De-abia-nverziră toate pe afară... Nu ciufuli natura dată-n floare! M-am săturat și de bocanci udați Și vântul mi-a pătruns tăios prin haine Of, mușchii-mi sunt atât de încordați Să n-ajung la spital, ajută, Doamne! Mi-
POEZIA ŞI PENELUL ! de GETA ELIA VOICU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Geta_elia_voicu_poezia_si_p_geta_elia_voicu_1365210380.html [Corola-blog/BlogPost/345650_a_346979]
-
În rânduri răsfirate, dar ne'ntrecând măsura, Cresc mândre, delicate, gingașele lalele Care mai mici, mai 'nalte, mai galbene - și ele, Din roua dimineții sorbindu-și picatura. C-o undă de uimire, simțind, poate,-o răceală, Petalele surprinse de-o boare prin meandre Se-ntind ușor spre frunze, ca niște brațe tandre, Voind ca-mbrățișarea să fie ... ireală. O moleșeală dulce pe-o strună de vioară ... Când soarele căldura din raze-și curge, blândă Lalelele ghidușe se-ndeamnă să-mi surâdă
POEZIA ŞI PENELUL ! de GETA ELIA VOICU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Geta_elia_voicu_poezia_si_p_geta_elia_voicu_1365210380.html [Corola-blog/BlogPost/345650_a_346979]
-
din fericirile și necazurile pământești! - Aici pe pământ, lacrima se întrepătrunde cu surâsul, durerea cu bucuria, iubirea cu indiferența... Gustăm pe rând din ele, ca să putem să ne cunoaștem în profunzime latura umană, să putem rămâne oameni - lut suflat de boarea caldă a eternității, îi spun cu resemnare în glas lunii - măreață prințesă. Ea îmi zâmbește tainic, de parcă ar înțelege cum e să fii om. Eu o răsplătesc cu o lacrimă de vise, într-o noapte de primăvară, cu vânt de
LUNA, CONFIDENTA MEA de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/Luna_confidenta_mea_elena_lavinia_niculicea_1344600112.html [Corola-blog/BlogPost/358105_a_359434]
-
-i mai bun, Ne amintim de toți, Chiar de nu mai sunt.. S-au făcut pământ.. Ce suntem și noi, Tot ce sunteți și voi, Și nimic prea grande.. De n-are vreunu iertare, Că omu s-a dus.. o boare ... Cine rămase - inconștient, De vini mascate e obedient, Se mistuie în neștire, Căci poate avu o menire, De a salva.. și n-a făcut, A ce nici minte n-avut, A ce se poate întâmpla ... Și, nu-i nimic prea
NU-I NIMIC PREA MARE.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1451111739.html [Corola-blog/BlogPost/369948_a_371277]
-
nuc? Ascultă ce ascultă cântecul nopții, asculta acele tăceri, totul părea încremenit. Privi cerul, Calea Laptelui, și Cloșca cu Puii, și Carul Mare, și luna bezmetică pe cer, și stelele care parcă încremeniseră pe boltă; nici foșnet de licurici, nici boare de vânt, călca parcă pe vată căci se sculase să meargă în grădină la umbra nucului s-o vadă pe Zina.? Coborî pragul prispei, merse-n grădină, văzu parcă o nălucă-n alb alergând prin umbra nucului care dispăru în
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
din oglindă Că fumul ,să mă cuprindă. Să ma-mprastie în vânt, Să m-adune într-un cânt, Și să-mi mângâie obrazul Galben,cum este topazul. Să-mi sărute ochii,gura, Să-i simt peste frunte mâna Că o boare, pește foc, Si apoi să mă culc,la loc. Ridic ochii,grei de boală, Si privesc.Odaia-i goală. Unde-i față ireala, Si cu ochii de cerneală? Nu mai e,a dispărut. Toate sunt că la-nceput. Când credeam
FATA CU OCHII CA SMOALA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1420397352.html [Corola-blog/BlogPost/376661_a_377990]
-
Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 356 din 22 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului 22 Decembrie 2011 Călător fără merinde, Dintr-un obicei străbun A venit să te colinde Moșul înțelept și bun Și tu, crăciuniță dragă, Ca o boare de zefir Barba moșului întreagă Să o mângâi fir cu fir... Fără nicio rugăminte, Știe el ce vrei să-i spui, Până către zori cuminte Să asculți colindul lui... Referință Bibliografică: Am venit să te colind... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe
AM VENIT SĂ TE COLIND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Am_venit_sa_te_colind_.html [Corola-blog/BlogPost/358884_a_360213]
-
din vis de fluturi, din roua umbrelor ce-și plânge rana roasă, un ham își fac din așteptări de luturi. Se-aprinde răsăritu-n ciob de soare, cetăți de vise-și spală somnu-n prag, prin flori de gânduri sapă trist o boare, ștergând amarul nins din ochi de mag! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: FLORI DE GÂNDURI / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1909, Anul VI, 23 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
FLORI DE GÂNDURI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1458720054.html [Corola-blog/BlogPost/348621_a_349950]
-
în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului AGLICE Astăzi se-așează fluturii-n petale, Ca să sporească și mai mult culoarea, Să pună strălucire-n toată floarea, Să pregătească iar, luminii, cale. Când vara își mai potolește boarea, Albinele, cu zumzete domoale, Adună mierea dulce în pocale, Iar teii își păstrează, blând, candoarea. Când lanu-și plimbă galbenele spice Și sângerează-n firele de maci, Se ofilește frunza de aglice, Iar clipele ne lasă tot săraci, Că nu mai
AGLICE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1465322532.html [Corola-blog/BlogPost/379317_a_380646]
-
cel săpat în mine Îl umplu azi, în pragul serii, Cu tot ce curge din suspine. M-aș împăca cu iarna ce mă-ngheată Și aș ascunde vaietul strigării De aș afla că pojghița-mi de gheață O va topi iar boarea primăverii. Dar știu că primăva nu mai vine Și-o iarnă glaciară prevestită Cioplește sloiul nemilos în mine Și-mi pregătește era infinită. (ianuarie, 2015) Referință Bibliografică: IARNĂ GLACIARĂ / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1465, Anul V
IARNĂ GLACIARĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1420397545.html [Corola-blog/BlogPost/376660_a_377989]
-
De gârla Cheii, cristalina,... XXIII. JOIA MARE ODINIOARĂ, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1946 din 29 aprilie 2016. Joia Mare odinioară Cristina Pârvu Ajuns-am în Joia Mare, Cât de grăbit este timpul. De nostalgie simt o boare, Iar mi se întristează chipul. Știu, e-un motiv de bucurie Pentru întreaga omenire, Eu sper că mama-n vis să vie, Să-mi pot sfârși a mea menire. De când pe alt tărâm te-ai dus, Nu trece zi să
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
-n care uit c-ai plecat, Mă trezesc zâmbind, vreau să te sun. De pământ pururi te-ai legat, ... Citește mai mult Joia Mare odinioară Cristina PârvuAjuns-am în Joia Mare,Cât de grăbit este timpul.De nostalgie simt o boare, Iar mi se întristează chipul.Știu, e-un motiv de bucuriePentru întreaga omenire,Eu sper că mama-n vis să vie,Să-mi pot sfârși a mea menire.De când pe alt tărâm te-ai dus,Nu trece zi să nu
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016. Steaua mea Ești steaua mea, ce pe-nserat răsare, Minunea ce-n suflet din neant mi-apare, Miracol, face tristețea de dispare, De fericire-n viața-mi simt o boare. Aurora noastră fermecata, meșteșugita, Era crăpata, cu vitralii e petecita. De-a ta dăruire, iubite, mi-s uimită, Iubirea noastră-i pe veci pecetluita. Planeta noastră are loc doar pentru doi, A noastră feerica odaie, ce am clădit-o noi
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
tăcute ne sunt, Duios ne luminau și 'nainte pe Pământ. Citește mai mult Steaua meaEști steaua mea, ce pe-nserat răsare,Minunea ce-n suflet din neant mi-apare,Miracol, face tristețea de dispare,De fericire-n viața-mi simt o boare.Aurora noastră fermecata, meșteșugita,Era crăpata, cu vitralii e petecită.De-a ta dăruire, iubite, mi-s uimită,Iubirea noastră-i pe veci pecetluită.Planeta noastră are loc doar pentru doi,A noastră feerica odaie, ce am clădit-o noi
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
roiește, Dansul efemerelor. Bolta-și oglindește chipul, Unduindu-se pe-un val... Plutind pe raza uni far, Un vas, se-ndreaptă către mal. Crinii își deschid petale, Cu parfum amețitor... Un greiere, în iarbă, cântă, Romanța-ndrăgostiților. Pe-aripi de boare se-ntâlnesc, Doruri, vise și dorinți... În iatacuri se unesc, Pasiunile fierbinți. Poeții își îmbată pana, Cu elixirul muzelor... Și înscriu pe foi de timp, Poemele iubirilor! Referință Bibliografică: METAMORFOZE / Ada Segal : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1722, Anul
METAMORFOZE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1442588934.html [Corola-blog/BlogPost/343941_a_345270]
-
bronzați, fericiți. Pământul Planeta albastră-i Pământul înconjurat de ape și chiar scăldat de ele, este al vieții leagăn sub cerul plin de stele, în zori e plin de rouă, ziua surâde-n Soare, apusu-l răcorește cu-nmiresmata-i boare. Pământu-n anotimpuri își schimb-a lui culoare, verde-i primăvara când glia prinde viață, și este galben vara când Soarele-l răsfață. Toamna, arama frunzei îi dă a ei culoare... Secătuit de vlagă îl află mândra iarnă și-i învelește
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Infinitele_nuante.html [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
FLORI DE GHEAȚĂ Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Iarnă, iarnă, tu Crăiasă Mândră-n toate cele ești, Zestrea-ți albă de mireasă, Peste noi o răspândești. Din a ta-mpietrită boare Te cobori să făurești, Cu un strop dintr-o suflare Flori de gheață la ferești. Din petala-ți prea curată Prăvălești plutind ușor, Ghemotoace mici de vată, Ce aștern lumii covor. Iar din dulcea-ți sărutare Timpul parcă stă în loc
FLORI DE GHEAȚĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dac_1487424829.html [Corola-blog/BlogPost/377402_a_378731]
-
a celui ce mănâcă în taină bomboanele luate pe furis din galantarul cu multe și felurite bunătăți, al vieții. „Cruciada îngerilor” este cea de-a treia parte a volumului și ultima. E o poezie puțin mai trista, atinsă de o boare de pesimism determinat se pare de lipsa de veridicitatea a unor iubiri ce par profunde doar la prima vedere. Poetul a intrat deja într-o fază de căutare a absolutului, sătul se pare de frivolitatea ofertei cotidiene mulțumitoare cândva. El
„ÎN AȘTEPTAREA CELEI CE MĂ ÎNARIPEAZĂ” ION ȚOANȚĂ – “ECHINOCȚIU FRAGIL- EDITURA „SINGUR” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1441047628.html [Corola-blog/BlogPost/379354_a_380683]
-
până seara târziu, iar când s-a dus la culcare i-au cântat, în schimbul doi, privighetorile? Nu mai știu... Că și eu am adormit în trilurile suave ale privighetorilor. Dacă vreți să știți cum s-a terminat nunta, întrebați Zefirul, boarea tremurată a nopților de Primăvară, care se transformă în trubadur la „ceasul liniștii depline”. Sigur vă va spune el povestea mai frumos decât mine. SFÂRȘIT P.S.-Mulțumesc cititorilor care au citit toate episoadele romanului „Mărțișor” publicate până acum. Năstase MARIN
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
sufletul meu în zbor. Mă rup de mine, umbră a tăcerii, Imaginară clipă-n infinit... Și strâng la pieptul meu o amintire Ce-o duce, în visare, dorul meu vrăjit : Lângă pomul iernii, de-atunci, umbra ta Atingându-mă, o boare fierbinte A trecut ușor peste inima mea... În jur, clipele-au-nceput să cânte! Referință Bibliografică: NOAPTEA DE CRĂCIUN / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1454, Anul IV, 24 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Ruse
NOAPTEA DE CRĂCIUN de LIA RUSE în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/lia_ruse_1419451641.html [Corola-blog/BlogPost/368902_a_370231]
-
într-un moment de intimitate... - Da, ai dreptate. Relația într-un cuplu este ca nisipul de pe plajă. Cât este liniște și nu este nicio adiere de vânt, rămâne acolo unde l-a așezat natura. Cum se stârnește din senin o boare de vânt, cum începe să se miște, să se spulbere și să se împrăștie. Așa este și într-o relație, chiar și în căsnicie. Dacă îi porți de grijă, o respecți și îi oferi afecțiune celeilalte persoane, este foarte probabil
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396540875.html [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]