391 matches
-
și Salonic (30 000). Chiar din secolul al optulea, tehnologiile agricole reapăruseră în Imperiu. Acesta era mai avansat din punct de vedere tehnologic decât Europa occidentală: în sate existau unelte de fier, se aflau mori de apă, și se cultivau bobi ce ofereau o dietă bogată în proteine". Accederea la tron a Dinastiei macedonene în 867 a marcat sfârșitul unei perioade de tulburări politice și religioase și începutul unei ere prospere pentru imperiu. Generali ca Nicephorus Phocas au extins frontierele statului
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
apoi (contrar oricărei așteptări), își mărește volumul, și, în cele din urmă, dacă forțele nu-i dau pace, piatra, prin te miri ce mijloace, le sare forțelor în cap. Povestea anterior descrisă nu ține de fantastic sau de datul în bobi la miezul nopți, ci de o nouă știință, rocologie, știință ce transformă în ecuații matematice tot ce v-am povestit eu adineauri. În plus, noua știință stăruie în tot ce se cheamă mecanica prafului. Când am auzit, pentru prima dată
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
potasiu. DÂNSUL BOBITELOR Într-un pahar Erlenmeyer se introduce apă de la robinet 2/3 din volum. Se pregătește un dop perforat din pluta sau din cauciuc în care se introduce tija unei pâlnii din sticlă. În pâlnie se pun 4-5 bobite de diferite mărimi dar care să nu treacă prin golul tijei pâlniei, confecționate din șoc, pluta sau polistiren. Se introduc în flaconul Erlenmeyer cu apă câte 5-10 g de bicarbonat de sodiu alimentar și sare de lămâie, fixându-se în
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
de magneziu. Oxidul stropit cu azotat de cobalt formează o masă roz de oxid dublu de cobalt și magneziu. (roz) SCÂNTEI SUB APĂ Într-un vas de sticlă se toarnă 150 mL apă, se adăuga 5 g KClO3 și câteva bobite de fosfor alb. Printr-o pâlnie cu gâtul lung înfipt în stratul de KClO3 se picura H2SO4 concentrat. Se vor observa scântei datorate aprinderii fosforului. Efectul se observă mai bine la întuneric. STELUȚE PENTRU POMUL DE IARNĂ Amestecul 1: 13
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
Frontul plugarilor” (1949-1952), redactor la „Agricultura nouă” (devenită „Agricultura socialistă”), de unde a ieșit la pensie. A debutat în 1929 la revista „Limba română”. A colaborat la „Răboj”, „Plai”, „Litere”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Facla”, „Credința”, „Însemnări ieșene”, „Orion”, „Bobi”, iar, timp de peste un deceniu, până la moarte, a realizat pagina a doua a „României literare”. A semnat cu pseudonimele Ralex, Ion Drincea și Alexandru Iancu. Deși era membru al Societății Scriitorilor Români, a fost exclus ulterior din Uniunea Scriitorilor, invocându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
bl. N2 ap. 75 ANTONESCU GABRIELA LILIANA Brăila, Str. Călărași 61 bl. A et 4 ap. 10 țel. 668780 AVRAMESCU MIRCEA Brăila, Str. M. Bravu 269 țel. 619802 BINZAR MIHAELA IULIA Brăila, Str. Bărăganului bl. E ap. 7 țel. 687358 BOBI ANIȘOARA ALINĂ Brăila, str. Mioriței 6 BL. 17. sc. 2 ap. 49 țel. 095526110 BONTAS CRISTINA AURORA Brăila, Str. Humulești 1 bl. D. 1 sc. B ap. 24 țel. 627485 BONTAS MIRELA ANGELA Brăila, Str. Polona 20 țel. 627485 BORDEI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
numai a ei, alta își arăta spatele total dezgolit. Dintr-o dată, apăru o femeie a cărei vârstă nu putea depăși treizeci de ani, care târa după ea un castron legat cu o sfoară și striga fără încetare: Nu mai lătra Bobi, te-am rugat! Acestea sunt prietenele mele..." și mângâiindu-și cățelul imaginar, după un timp, continua; Așa, vezi ce înțelept poți să fii!". Dacă cineva ar fi studiat în profunzime comportamentul celor nouă ocupante ale salonului șase, ar fi putut conchide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
căzând de pe pereți. Ce mai moment glorios a fost ăla! A făcut mare balamuc, mânuind cu înverșunare sprayul, plin de pofte sângeroase, respirând cu un șuierat la fel de puternic ca al sprayului însuși, în timp ce insectele se prăbușeau la fel de grase ca niște bobi mari de fasole sau o ștergeau de nebune, la fel ca într-o goană după terenuri din Oklahoma, în toate direcțiile. Surprins într-o astfel de postură, Robey a încercat să-și domolească emoția și să se poarte de parcă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
care a împărtășit-o, cu siguranță, și Erich Bergel... *Gheorghe Mușat, Amintirile mele despre Erich Bergel, ediția a II-a, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007, 258 p. + 1 CD. VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE Declarație de independență BOBI Prin prezenta, noi - comitetul celor șapte - proclamăm independența Blocului A1 Scara B față de asociația de locatari Olinescu. Așteptăm ca marile puteri în frunte cu președintele de asociație să recunoască integritatea comunității nou formate și să-și declare neamestecul în trebile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
la reprezentații teatrale, interesul pentru orice eveniment cultural, politic, sportiv, monden conturează profilul unui ziarist înnăscut, avid să cunoască și să reflecte esența realității. Debutează în revista „Copilul evreu” (1929) cu o poezie. Colaborează la „Facla”, „Dumineca Universului”, „Păreri libere”, „Bobi”, „Cronicarul”, „Cristalul”, „Discobolul”, „Floarea de foc”, „Freamătul vremii”, „Ulise”, „Rampa” (unde a susținut un timp o rubrică zilnică), „Vremea”, „Azi”, „Cuvântul liber”, „Reporter”, „Litere”, „Meridian”, „Opinia”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Succes”, „Lumea românească”, „Adam” ș. a. În 1935 se mută la Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
catalogați drept platonicieni hedoniști, un gen care frizează oximoronul... Cinstit ar fi să înapoiem Orientului tezele platoniciene citate mai sus: în mod categoric. Platon datorează mult - dacă nu cumva esențialul gândirii sale - lui Pitagora. Dar filosoful căruia nu-i plăceau bobii datorează conținutul doctrinei sale gimnosofiștilor, adică, de fapt, yoghinilor hinduși. Reactivând tezele platoniciene asupra sufletului și a metempsihozei platoniciene, gnosticii reînnoadă cu izvoarele întregii gândiri grecești: celălalt țărm al bazinului mediteranean... Astfel încât influențele presupun și un aport din partea spiritualităților importante
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și evalua. Or, foarte adesea textul îi arată cititorului că un anume fenomen este filtrat printr-un punct de vedere în momentul trecerii de la primul plan la planul secund, construit pe imperfect. Să analizăm următorul fragment din Jean Giono: Deodată, Bobi văzu întregul câmp de narcise înflorit și o fată care fugea în goana mare peste câmp. Se repezi după ea. Auzi jucând dinapoia lui tuspatru copitele cerbului, apoi tropotul care-l ajungea din urmă, apoi fuga-i ușoară alături de el
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
azvârlise capul pe spate, își răsfrânsese buza; râdea și vântul îi șuiera printre dinții verzi. Fata avea fusta largă. Alerga iute, cu zdravenele-i picioare desculțe. Sui pe malul șanțului de udat, coborî de cealaltă parte și se făcu nevăzută. Bobi ajunse drept în vârf. Dar înaintea lui nu mai era decât platoul pustiu, cu două-trei fumegări de pâclă. Cerbul, ridicat pe picioarele dinapoi, scutură din coarne și zvâcni spre stânga. Bobi îl urmă. Fata alerga colo, înainte, spre marginea pădurii
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
udat, coborî de cealaltă parte și se făcu nevăzută. Bobi ajunse drept în vârf. Dar înaintea lui nu mai era decât platoul pustiu, cu două-trei fumegări de pâclă. Cerbul, ridicat pe picioarele dinapoi, scutură din coarne și zvâcni spre stânga. Bobi îl urmă. Fata alerga colo, înainte, spre marginea pădurii 131. Am pus în italice fragmentele din planul secund; în mod normal, ele sunt interpretate ca percepțiile lui Bobi, personaj pe care contextul îl arată drept focalizator, sursă a punctului de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Cerbul, ridicat pe picioarele dinapoi, scutură din coarne și zvâcni spre stânga. Bobi îl urmă. Fata alerga colo, înainte, spre marginea pădurii 131. Am pus în italice fragmentele din planul secund; în mod normal, ele sunt interpretate ca percepțiile lui Bobi, personaj pe care contextul îl arată drept focalizator, sursă a punctului de vedere, chiar în lipsa oricărui verb de percepție. Dacă în acest text, de fiecare dată când este posibil, am înlocui imperfectul cu perfectul simplu, s-ar pierde efectul punctului
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în componența bazinului, doar județul Vrancea este cel mai puțin străbătut de râul amintit. În consecință, numai două localități au fost cercetate de Gh. Coman (1968), Rădăcinești-Corbița (punctele Biserică, Est de sat și Marginea de nord a satului) și V. Bobi (1983) la Boghești (punctul Vatra satului). Din statistica fiecărui județ se observă, pentru perioada anilor 1970-1990, o creștere a numărului siturilor arheologice, fapt argumentat de prezența în număr mare a stațiunilor (Gura Idrici-Roșiești, Drăgești-Todirești, Rateșul Cuzei-Rebricea, Valea Mare-Dumești, Dănești, Tanacu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 83, nota 2; Teodor 1997c, p. 51. 17. Boghești (comuna Boghești), județul Vrancea a) Vatra satului: în jurul școlii din localitate s-au identificat fragmente de vase, caracteristice secolelor IX-X. Cercetare V. Bobi, 1983. Materialul inedit se află la Muzeul de Istorie Focșani. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 53. 18. Botești (comuna Botești), județul Vaslui a) Vatra satului: de-o parte și de alta a Pârâului Blăgești, pe teritoriul cuprins între Biserică, Primărie și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
este preot la Lugoj; după această perioadă, până în 1957, lucrează în domeniul contabilității la Reșița. Debutează în 1924, cu versuri publicate în ziarul „Progresul” din Oravița; editorial, pătrunde în lumea literară în 1933, cu volumul de poezii Din țara cu bobi de aur. Colaborează la periodicele „Societatea de mâine”, „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Flamura roșie”, „Drapelul roșu”, „Vatra” ș.a. Scriitor care se integrează, prin atitudine tradiționalistă, univers tematic și stil impregnat de regionalisme, unei tendințe interbelice de afirmare a localismului, F. găsește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
Flamura roșie”, „Drapelul roșu”, „Vatra” ș.a. Scriitor care se integrează, prin atitudine tradiționalistă, univers tematic și stil impregnat de regionalisme, unei tendințe interbelice de afirmare a localismului, F. găsește ca prim cadru de expresie registrul poetic. Volumele Din țara cu bobi de aur, Drumuri cu lună (1936), Carte din pustă (1942) grupează versuri ce acoperă o arie simbolică largă (noaptea, câmpia, luna, grâul, iubita, revolta față de asupritori, singurătatea), integrate în contexte artistice eterogene, variind de la idilism pastoral și romantism până la simbolism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
este evocată tot viața satului bănățean. Formula aleasă e de roman obiectiv, cu o structură apropiată de cea proprie romanelor lui Liviu Rebreanu, dar utilizarea în exces a regionalismelor dăunează lizibilității, cartea având doar valoare documentară. SCRIERI: Din țara cu bobi de aur, Lugoj, 1933; Drumuri cu lună, Timișoara, 1936; Carte din pustă, Timișoara, 1942; Eu și ai mei, București, 1973; Cei care au plecat, București, 1975; Răsucirea, îngr. Lucian Alexiu, pref. Sorin Titel, Timișoara, 1980. Repere bibliografice: P. Barbu, „Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
Lugoj, 1933; Drumuri cu lună, Timișoara, 1936; Carte din pustă, Timișoara, 1942; Eu și ai mei, București, 1973; Cei care au plecat, București, 1975; Răsucirea, îngr. Lucian Alexiu, pref. Sorin Titel, Timișoara, 1980. Repere bibliografice: P. Barbu, „Din țara cu bobi de aur”, „Hotarul” (Arad), 1934, 3; A. Cantrea, „Drumuri cu lună”, „Luceafărul” (Timișoara), 1937, 3-4; Gherghinescu-Vania, Însemnări, TIA, 1942, 399; Petru Comarnescu, Cei unsprezece..., TM, 1942, 2018; Teodor Balaș, „Carte din pustă”, VS, 1942, 2779; Matei Alexandrescu, Aspecte din lirica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
instalarea în București, va frecventa cercul Sburătorul, concomitent apropiindu-se de grupul din jurul revistei „unu” (la care, în 1932, e redactor responsabil). Mai colaborează cu versuri, proze scurte, „reportaje”, note și traduceri din lirica lui Maiakovski la „XY”, „SO4H2”, „Rod”, „Bobi”, „Omul”, „Caravana”, „Vitrina literară”, „Munca literară”, „Azi”, „Societatea de mîine”, „Caiet”, „Meridian”, „Reporter”, „Șantier” ș.a. În 1931 era anunțată tipărirea romanului Triunghiul de foc, ce ar fi fost scris în colaborare cu Emil Botta și Corneliu Temensky, probabil rămas în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286673_a_288002]
-
în revista „Licăriri” și întemeia revista „Cristalul” (Găești, București, 1930-1932), al cărei director este. Tot acum frecventează cenaclul „Sburătorul”. Colaborează cu eseuri și cronici literare la „XY. Literatură și artă”, „Luceafărul literar”, „Păianjenul”, la „Păreri studențești”, la „Democratul Basarabiei” (Chișinău), „bobi”, „Răboj”, „Pegas”, „Viața literară”, „România literară”, „Brazda literară”, „Graiul tineretului” (Turnu Măgurele), „Adevărul”, „Timpul nostru”, „Cruciada românismului”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Sfarmă-Piatră”, „Munca” (1941) ș.a. Este redactor al revistelor „Litere” (1933-1935), „Sabarul” (Pitești, 1935-1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
fi sărit la bătaie la ofițeri. La băutură erau precum porcii. Odată, căpitanul, care venise să locuiască la noi acolo în locul colonelului împreună cu fetele lui, a venit odată dintr-o aplicație, și aveau niște pistoale cu patul de lemn. Cățelușul Bobi, îl lătra de mama focului pe rus de îndată ce ieșea din casă, îl simțea poate străin de tot, cine știe? Probabil din cauza mirosului, că aveau rușii un miros specific. Îl conducea pe rus până la veceu numai în lătrat. Venind beat din
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
moșia Hudești și anume: a)un dres de la Iancu vodă Armeanul, b)un dres de la Neaniu și c)un uric pentru Hudești și alt sat. Sate cu vechime mare ce aparțin și au aparținut de comuna Hudești sunt Mlenăuți și Bobești care a fost desființat. Un document din iulie 22 cca 1643 arată că: „turcul fost stolnic din Cuzlău și Borileanu uricar primind porunca lui Vasile V.V. să aleagă hotarul satului Mlenăuți, dăruit de Miron Barnovschi V.V. mânăstirii Solca și jumătate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]