985 matches
-
versuri dintr-un manuscris. poetul ce va cânta bucuria n-a fost în vecii-vecilor proscris. eu simt că Dumnezeu mă ocrotește și îmi stropește versul cu AMIN. Când scriu creionu-mi cântă între dește sunt cele trei - cu care mă închin... BOCET LA CERURI chiar ceasul e bătrân de-atâta timp. iubito, numai noi mai suntem tineri și auzim un bocet din Olimp când bate toaca-n zi de Sfânta-Vineri. pe poză lumii pașii nu s-au șters, nici visele ce le-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mă ocrotește și îmi stropește versul cu AMIN. Când scriu creionu-mi cântă între dește sunt cele trei - cu care mă închin... BOCET LA CERURI chiar ceasul e bătrân de-atâta timp. iubito, numai noi mai suntem tineri și auzim un bocet din Olimp când bate toaca-n zi de Sfânta-Vineri. pe poză lumii pașii nu s-au șters, nici visele ce le-am urzit integre. pe fiecare val am pus un vers în panoplia Mării mele Negre. acolo, pe la TUZLA, e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
făcut, așa că, la terminarea episodului din telenovelă, când a întrebat-o nevastă-mea dacă n-are de gând să plece acasă deoarece la noi nu avea unde să doarmă, ea plecase deja dintre noi - viii. A urmat un episod de bocete sfâșietoare, soră-sa, adică bunica Parmenia, chiar vrând să-și smulgă părul din cap, dar când a dat de o biată șuviță-meșă de culoare stacojie - cât îi mai rămăsese de la bătălia cu o vecină la emisiunea ,Folclorul contraatacă" de pe Antena
Haralampy: "- La toți mai moare câte-o rudă..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10975_a_12300]
-
rituri de separație (care preced nașterea, nunta, înmormântarea), rituri de prag (cuprind evenimentul ca atare) și rituri de integrare (intervalul ce urmează după consumarea evenimentului).’’ Ritul de prag al morții se apropie de tenebrele ei, implorând cu dramatismul îngenunchierii, prin bocetul zorilor și cutremurătorul bocet al drumului (,, Rămâi, drumule, cu bine,/ Că n-oi mai păși pe tine...’’) pronia divină pentru iertarea vreunui păcat, pentru frângerea vieții. și peste toate acestea se așterne tăcută lacrima Liei Lungu, care stă culcată pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
preced nașterea, nunta, înmormântarea), rituri de prag (cuprind evenimentul ca atare) și rituri de integrare (intervalul ce urmează după consumarea evenimentului).’’ Ritul de prag al morții se apropie de tenebrele ei, implorând cu dramatismul îngenunchierii, prin bocetul zorilor și cutremurătorul bocet al drumului (,, Rămâi, drumule, cu bine,/ Că n-oi mai păși pe tine...’’) pronia divină pentru iertarea vreunui păcat, pentru frângerea vieții. și peste toate acestea se așterne tăcută lacrima Liei Lungu, care stă culcată pe scenă, cu mâinile împreunate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Dumitru Hurubă Așadar, totul a pornit de la domnul deputat PRM Lucian Bolcaș... Aseară, cu televizorul poziționat pe ,alb-negru" - culori adecvate momentului - am comemorat 13 zile de când familiile noastre reunite am început o suită de bocete cu sughițuri. Cu ocazia acestei prăznuiri, soacra lui Haralampy, femeie cu mare frică de Dumnezeu și de anul 2006 după ce l-a văzut pe domnul Prim-ministru la televizor și l-a auzit spunând că acest an va fi mai
Țara lu' piepți de pui și a pensiilor de lux... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10856_a_12181]
-
mai rău! Oare, se poate muri de dor? „Of, ce dor... ce chin... ce jale!" bine zice un cântec popular despre pierderea dragostei - energia vieții esență energiei ORGONICE. „Cine iubește și lasă... / Dumnezeu să-i dea pedeapsă... Este foarte impresionant bocetul femeii părăsite din cântecul Mariei Tănase! Are multă jale, disperare, suferință, are vibrații joase care te fac să te înfiori, sună că un blestem! Se simte și se vede starea de puternică DEPRESIE! Femeia părăsita își smulge părul din cap
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
spune pe urmă fiecare dumnezeului său, în șoaptă răgușită. numai iarna abia de-o vedem: întunericul se lasă iute pe vine, sufocîndu-ne între pulpele calde și moi. la licărul lămpii de sub salcîmi, cel crescut la sîn ne traduce-n latină. bocet contemporan a venit un bou ager la fereastră și ne-a cerut carne grasă*. noi am dat ceva din obrăjor să semănăm cu părinții (tot mor). am mai dat ceva și din părțile moi umplute cu gunoi. dar de la aripioare
Mariana Codruț by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/10069_a_11394]
-
de maidanezi), le-am pisat în pisălog și le-am introdus frumos în carnea tocata pentru chiftele cumpărată de maica-mea (noaptea, pe la 1.00). I-am dat apoi javrei să mănânce și m-am culcat liniștit. A doua zi, bocete, urlete, în fața blocului: “Aoleeeu a omorât-o pe Leși, criminaliiiii” Numai că Leși nu murise. A dormit vreo două zile naintoarsa și pe urmă și-a reluat frumos locul pe preșul din fața blocului, odihnita și mai cu chef de arțag
Selecţiuni din programul de poveşti cu maidanezi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18975_a_20300]
-
un soi de basme fără subiect în care decorul, recuzita, obiectele, plantele, insectele își permit orice în regimul fanteziei suverane (piratul și melcul au același statut), în timp ce versurile în sine sunt niște chinezării în buna tradiție asianică, candide elegii, invocații, bocete, sonete etc. care cântă sentimente soft, de dolce far niente. În final, țin să spun că Șapte cântece naive pentru parfumat gura este unul dintre cele mai frumoase poeme de dragoste din întreaga noastră literatură. Sau Fântâna lui Julien Ospitalierul
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13588_a_14913]
-
Hus. Imaginea tinerei vrăjitoarei se desenează puternică, neliniștitoare, enigmatică : „În ceaunu ca tăciunu / fierbe număru Niciunu ; / pe colina cu negara / fecioara solomonara.” Interpretarea cărților tarotice e făcută cu gravitate ; în ultimă analiză, Tarot e o plângere în manieră folclorică - un bocet al trecerii repezi : „De-ar fi moartea Cineva / singur m-aș duce la ea. Dar mi-ești moarte despletită / cu cămașa înnămolită, / parcă-mi dai carnea cu bobii, / mă desparți și mă apropii.” Relația dintre solomonară și om este una
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
Blaga atmosfera de miracol și mister se instalează abia în tabloul al doilea. Peste sat trecuse ciuma, „bătrânele bocesc cu gesturi dintr-un ritual ancestral”. Poate că, în concepția regizorală a lui Dan Puric, tabloul ar fi însoțit sonor de bocetul pe nai al lui Zamfir. Acesta e momentul de ruptură, de trecere spre macabru. Rămasă singură, fără fii, mama „își trăiește tragedia lăuntrică”, înghenunchează pe mormântul lui Constandin, „ridică brațele și blestemă”. Aici accentul cade pe forța blestemului, în timp ce la
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
între catafalcuri de crengi fecioralnice, mângâiată în flămânzirea gurilor de vânt,argint prins la urechile primăverii, voluptate și tremur pe fiecare arcuș ce mă sorbea pe coapse, pulbere de iubire pârguită în amurgul unui singur anotimp, și țipăt prelung, și bocet sugrumat în cearșafuri de floare, și cânt în fânarul cosițelor de rouă care-mi spălau arșița buzelor,însetate de săruturile tale de lemn mirosind a pudoare, o trecere dezvelită pe sanctuarul nestatorniciei nicicând... Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: TRECERI / Doina
TRECERI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385298_a_386627]
-
Autorului AM SĂ-ȚI TORN DUREREA MEA De năuc-am să te caut Pe sub nopțile pustii, Să îți torn în sânge-amarul Așteptărilor târzii. Și cu plânsul meu în hohot Să te umplu tremurat, Să colind năucă-n tine Într-un bocet ne-ncetat. Să te fac să-mi guști durerea Freamătului trist din glas, Să îți storc din nepăsare O privire și un glas. Cu privirea mea în lacrimi Să te-acopăr și sub ea, Vreau în suflet să îți pun Și
AM SĂ-ȚI TORN DUREREA MEA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384368_a_385697]
-
în inimile și sufletele noastre. Gata ! Jandarmii să lase presa în sala de apel; comunicatul îl voi prezenta eu, dar neamurile celor morți și arși să rămână la poartă. Am și așa destule pe cap, nu vreau să le aud bocetele ! Se ridică de pe scaun și părăsi cu pași lungi încăperea. .......................................... Afară se înserase. La poarta minei s-a strâns aproape jumătate din micuțul oraș din Vale. Sute de lumânări au fost aprinse, iar vaietele celor care nu știau nimic de
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384439_a_385768]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > PICURI DE IUBIRE Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Pe lungi spinări de toamne sângerii, rupând din ramuri bocete de trăsnet, am împletit amurgu-n ochi-ți vii, să-mi sting căderea-n dulci tristeți de foșnet. M-am îmbrăcat cu străluciri de stea, în catifeaua timpului edenic, punând arcușul vieții-n giulgi de nea și, versul cel de taină
PICURI DE IUBIRE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382354_a_383683]
-
hotar a limbilor dară Vine pe fir prin iarbă argintiu Din pământul giuvaier nicicând pustiu Înflorește amplu cu flori diafane Ca să șoptești la ureche cuvinte tandre Adună minuni în lume neștiute Armonioasă cântă-n inimi neîntrecute Muzicală în doină, în bocet de piatră Cu ancestralitatea prețioasă e asumată, Colorată ca planta firavă de nu-mă-uita Limbă română mereu te vom savura Puternică - Bucegi la Caraiman Se-nalță mai mult nu mai are liman Iubire de foc e în inima neamului Pentru îngemănarea
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
24 mai 2016 Toate Articolele Autorului Mă privești cu zâmbetul prins între două cuvinte, dincolo de el sunt eu, cuibărită-n freamătul simțirii, pe țărmul cocorilor răniți de timp. E atât de îngust hotarul dintre răsărit și apus, dintre leagăn și bocet... ți-aud neputința de-a înfrânge răscolirea adâncului să nu-mi tulbure nălucirea tomnatică a unui dor rămas neîmplinit. în răgazul dintre două gânduri amare, mic sălaș peste care se țese iubirea noastră aduni fragile lumini din umbre să-mi
ÎN RĂGAZUL DINTRE DOUĂ GÂNDURI de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383568_a_384897]
-
Violeta, cu prostiile! sări Maria de pe scaun. Haideți, vă rog să mâncați, că trece noaptea și acu’ vine Anul Nou! Aoleu, paharele sunt pline, farfuriile la fel, televizorul închis și noi ne bocim! Hei, treziți-vă la viață, destul cu bocetele! Mai avem doar o oră și ceva. Hai să petrecem! Referință Bibliografică: NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (roman) - Cap. 9 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2236, Anul VII, 13 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Năstase Marin : Toate
CAP. 9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382986_a_384315]
-
publicat în Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017. Vai, turmele mele de vise-s pe moarte Pe malul tăcerii pasc ierburi deșarte. Beau apa coclită-a uitării plângând Cu gura uscată ca floarea în vânt. E tristă mioara cu bocet în grai Străin e pământul și poarta spre rai. E apa sălcie, Păstoru-I departe, Cernită e zarea cu brâuri de moarte. Noptarea în lume e însăși un iad Din ceruri urnite luminile cad. E seară târzie, Păstorul e sus O
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
mir? Vai, cin’ne adună cenușa-n potir? Citește mai mult Vai, turmele mele de vise-s pe moartePe malul tăcerii pasc ierburi deșarte.Beau apa coclită-a uitării plângândCu gura uscată ca floarea în vânt.E tristă mioara cu bocet în graiStrăin e pământul și poarta spre rai.E apa sălcie, Păstoru-I departe,Cernită e zarea cu brâuri de moarte.Noptarea în lume e însăși un iadDin ceruri urnite luminile cad.E seară târzie, Păstorul e susO, vino degrabă mărite
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
mi-ai răspuns, messer Alighieri. Cum a murit meșterul Ambrogio? Îl mai Întrebă o dată Cecco. — Ambrogio a fost coborât de viu În mormânt - priorul descrise pe scurt scena crimei. Dar poate că victima a avut vreme să Își compună propriul bocet, fie și În niște semne ambigue, conchise el. — Niște semne? Care? Dante Își Înmuie degetul În cupă, unde mai rămăsese niște drojdie de vin, și trasă pe masă literele scrijelite pe zidul bisericii. Apoi se opri dintr-o dată. Un fragment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
care bărbații îi luau și-i sărutau apăsat, de trei ori, pe obrăjori, ascunzându-și tulburarea, căci nu se cuvenea să te-arăți suflet de muiere în asemenea împrejurări, când poate că pleci pentru totdeauna. Din toate părțile se auzeau bocete, suspine, sfaturi: „Ai grijă, Egorușka maică, nu te băga tu în față după cum ți-e felul, că numai pe tine te am”; „să-mi aduci niște ilice și vreo cațaveică, că vezi și tu, numai zdrențele astea au mai rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pat de pietriș, burta lor un mac sîngeriu cu petalele larg desfăcute și femeile sfinte, galbene pînă-n albul ochilor, litania lor tărăgănată, potrivită după o magică știință a ritmurilor la uruitul egal al cărucioarelor Încărcate cu argilă. Sudalma, blestemul și bocetul, un cîntec ritual, uniform și continuu ca susurul neîntrerupt al zilei, format din toate sunetele universului pe care nu-l mai auzim cum nu simțim mișcarea pămîntului. Biserica visează. Ce se Întîmplă acum În naosul, În pronaosul, În altarul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Somnul nu se lipea de el și pace. Se perpelea în așternut fără să poată pune geană peste geană. Dacă mai rămânea mult acolo urma s-o trezească și pe Solomeia. Nu-și dorea una ca asta. Era sătul de bocetele ei și reproșurile pe care i le făcea. Se ridică cu grijă de lângă ea și ieși afară din cort. Aerul curat al nopții de munte îl învălui cu răcoarea lui plăcută. Nu era îmbrăcat decât cu o pereche de izmene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]