828 matches
-
odihnesc și se repară, urmînd ca-n alte locuri să se concentreze.“ (p. 53) A treia condiție e spiritul de grup, cu apariția unei solidarități în viciu, nimeni neputînd să fie boem de unul singur. Dacă vrei să chinuiești un boem e îndeajuns să-l silești la un trai singuratic, claustrarea resimțind-o ca pe o pedeapsă mai mare decît balamucul. Boemul are o natură cu precădere sociabilă, ahtiată după reuniuni mondene. Dar care sunt trăsăturile boemului? Prima e optimismul ferm
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
cu apariția unei solidarități în viciu, nimeni neputînd să fie boem de unul singur. Dacă vrei să chinuiești un boem e îndeajuns să-l silești la un trai singuratic, claustrarea resimțind-o ca pe o pedeapsă mai mare decît balamucul. Boemul are o natură cu precădere sociabilă, ahtiată după reuniuni mondene. Dar care sunt trăsăturile boemului? Prima e optimismul ferm, alături de buna părere de sine. Mai precis, boemul e subevaluat în afară și supraevaluat în interior. Desconsiderarea de care are parte
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
vrei să chinuiești un boem e îndeajuns să-l silești la un trai singuratic, claustrarea resimțind-o ca pe o pedeapsă mai mare decît balamucul. Boemul are o natură cu precădere sociabilă, ahtiată după reuniuni mondene. Dar care sunt trăsăturile boemului? Prima e optimismul ferm, alături de buna părere de sine. Mai precis, boemul e subevaluat în afară și supraevaluat în interior. Desconsiderarea de care are parte în ochii semenilor e direct proporțională cu sentimentul valorii intime. Cu cît e mai disprețuit
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
trai singuratic, claustrarea resimțind-o ca pe o pedeapsă mai mare decît balamucul. Boemul are o natură cu precădere sociabilă, ahtiată după reuniuni mondene. Dar care sunt trăsăturile boemului? Prima e optimismul ferm, alături de buna părere de sine. Mai precis, boemul e subevaluat în afară și supraevaluat în interior. Desconsiderarea de care are parte în ochii semenilor e direct proporțională cu sentimentul valorii intime. Cu cît e mai disprețuit cu atît e mai încrezător în steaua proprie, convins fiind că e
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
care se consideră candidați la nemurire.“ (p. 6) La mijloc nu e doar ochiul bovaric cu care își contemplă defectele, dar și o providențială obnubilare, genul de orbire care duce la anihilarea instinctului de conservare, așa explicîndu-se entuziasmul cu care boemul întîmpină renghiurile sorții. Nesiguranța zilei de mîine și strîmtorarea pecuniară mergînd pînă la decavare nu-l tulbură mai mult decît pierderea unei partide de pocher sau decît neputința de a lua cina cîteva seri la rînd. Simțul pericolului i-a
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
și strîmtorarea pecuniară mergînd pînă la decavare nu-l tulbură mai mult decît pierderea unei partide de pocher sau decît neputința de a lua cina cîteva seri la rînd. Simțul pericolului i-a fost extirpat, la fel ca antenele ridicolului. Boemul plutește peste împrejurările vieții în virtutea unei abulii care nu numai că-i retează ambiția, dar, în același timp, îl scutește de neplăcerea de a lua act de proporțiile dramei pe care o trăiește. Marii contemplativi au accese periodice de abulie
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
timp, îl scutește de neplăcerea de a lua act de proporțiile dramei pe care o trăiește. Marii contemplativi au accese periodice de abulie, la fel ca ființele cu înzestrare mistică. Cu un indice de frecare foarte scăzut față de evenimentele cetății, boemul e atins de indolență socială, dovedind o crasă indiferență față de treburile politice. În afara cercului de prieteni, nu vrea să convingă pe nimeni de nimic, de aceea boemul nu trăiește de ochii lumii, spre a-și epata contemporanii. Cînd totuși spiritul
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
cu înzestrare mistică. Cu un indice de frecare foarte scăzut față de evenimentele cetății, boemul e atins de indolență socială, dovedind o crasă indiferență față de treburile politice. În afara cercului de prieteni, nu vrea să convingă pe nimeni de nimic, de aceea boemul nu trăiește de ochii lumii, spre a-și epata contemporanii. Cînd totuși spiritul cabotin apare, avem de face cu forme de histrionism alterat, ca în cazul lui Baudelaire vopsindu-și părul în verde, al lui Gérard de Nerval plimbînd prin
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
Jarry, care lua cina începînd cu desertul și terminînd-o cu aperitivele. Față de parizieni, boema bucureșteană a scăpat de excesele unui snobism demonstrativ. A doua trăsătură e exuberanța romantică, formă euforică de a trăi cu capul în nori, sfidînd criteriile succesului. Boemul este opusul carieristului, dînd cu piciorul în mod sistematic la fiecare ocazie care l-ar putea smulge din marasmul sărăciei. Dar sărăcia boemului nu e mizerie, ci penurie suportabilă pînă la un prag. Cînd devine sărăcie lucie, cum s-a
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
doua trăsătură e exuberanța romantică, formă euforică de a trăi cu capul în nori, sfidînd criteriile succesului. Boemul este opusul carieristului, dînd cu piciorul în mod sistematic la fiecare ocazie care l-ar putea smulge din marasmul sărăciei. Dar sărăcia boemului nu e mizerie, ci penurie suportabilă pînă la un prag. Cînd devine sărăcie lucie, cum s-a întîmplat cu societatea românească începînd cu 1976, boema dispare. A treia trăsătură este neconformismul, dar sursa nu trebuie căutată într-un gratuit spirit
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
prag. Cînd devine sărăcie lucie, cum s-a întîmplat cu societatea românească începînd cu 1976, boema dispare. A treia trăsătură este neconformismul, dar sursa nu trebuie căutată într-un gratuit spirit de frondă, ci într-un acut simț al libertății. Boemul nu suferă constrîngerile, fiind un leneș căruia comoditatea i-a blocat exercițiul voinței. Tocmai de aceea boemii nu au nimic revoluționar în ei. A patra trăsătură este amnezia cronică în privința datoriilor, boemul fiind un parazit a cărui existență ar fi
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
A treia trăsătură este neconformismul, dar sursa nu trebuie căutată într-un gratuit spirit de frondă, ci într-un acut simț al libertății. Boemul nu suferă constrîngerile, fiind un leneș căruia comoditatea i-a blocat exercițiul voinței. Tocmai de aceea boemii nu au nimic revoluționar în ei. A patra trăsătură este amnezia cronică în privința datoriilor, boemul fiind un parazit a cărui existență ar fi scurtă dacă nu ar exista mecenați susceptibili de a fi tapați periodic. Neputința de a-și plăti
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
frondă, ci într-un acut simț al libertății. Boemul nu suferă constrîngerile, fiind un leneș căruia comoditatea i-a blocat exercițiul voinței. Tocmai de aceea boemii nu au nimic revoluționar în ei. A patra trăsătură este amnezia cronică în privința datoriilor, boemul fiind un parazit a cărui existență ar fi scurtă dacă nu ar exista mecenați susceptibili de a fi tapați periodic. Neputința de a-și plăti datoriile e o calitate de care în secret boemul face caz ca de o moștenire
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
trăsătură este amnezia cronică în privința datoriilor, boemul fiind un parazit a cărui existență ar fi scurtă dacă nu ar exista mecenați susceptibili de a fi tapați periodic. Neputința de a-și plăti datoriile e o calitate de care în secret boemul face caz ca de o moștenire a moralei breslei. Sub acest unghi, boemul nu are onoare civică și nici remușcări, dar reacționează demn atunci cînd e pus în discuție cinstea vreunui prieten. De pildă, boemului nu-i pasă de afronturi
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
ar fi scurtă dacă nu ar exista mecenați susceptibili de a fi tapați periodic. Neputința de a-și plăti datoriile e o calitate de care în secret boemul face caz ca de o moștenire a moralei breslei. Sub acest unghi, boemul nu are onoare civică și nici remușcări, dar reacționează demn atunci cînd e pus în discuție cinstea vreunui prieten. De pildă, boemului nu-i pasă de afronturi directe, dar e sensibil pînă la surescitare cînd e vorba de lezarea spiritului
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
calitate de care în secret boemul face caz ca de o moștenire a moralei breslei. Sub acest unghi, boemul nu are onoare civică și nici remușcări, dar reacționează demn atunci cînd e pus în discuție cinstea vreunui prieten. De pildă, boemului nu-i pasă de afronturi directe, dar e sensibil pînă la surescitare cînd e vorba de lezarea spiritului de grup. În fine, a cincea calitate e înzestrarea de excepție, fiecare din figurile legendare ale breslei avînd o harismă de care
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
jocul adulților este purtat în numele unei mistici a artei, reamintind de „ocultismul monden” lansat de Péladan, magul care și-a făcut un crez din regăsirea valențelor soteriologice ale artei, obturate de hiperrealismul și utilitarismul științelor secolului al XIXlea. Moda artistului boem tocmai fusese lansată de excentricul și prolificul Péladan, care propunea o art de vivre ce amesteca estetismul cu hedonismul, moralitatea cu homosexualitatea, filosofia ocultă cu epicureismul, totul în numele unei arte văzute ca ultima salvare din ghearele decadentismului tehnico-științific. Un exemplu
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
oricând, însă, capabile de reverențe ficționale. Povestașul se găsește, ni se spune, „față în față cu misterul care se naște din te miri unde”. De la povestea lui Antim, nebunul după Hristos de la 1841 ajungem la Cirin Hamalul, prieten cu literații boemi ai urbei, sau de la cei 164 de ani cât a durat vilayetul bănățean, sărim strategic la peripețiile orchestrei lui Straussfiul prin Ardeal. Daniel Vighi execută cu grație ludică arheologii culturale reinvestite mereu cu semnificații ce au un scop unic: mesajele
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
o "anomalie" chiar și pentru timpul său. Pasiunea nelimitată pentru perfecțiunea creației literare, izolarea i-au făcut pe unii comentatori să-i conteste inteligența și maturitatea, socotindu-l un adolescent întârziat. Pericle Martinescu tocmai inteligența vie și spiritul cu adevărat boem se străduiește să le analizeze și să le pună în valoare (cum făcuse și în cazul lui Rousseau). Din secolul XX pe eseist l-a atras personalitatea controversată a lui André Malraux. În volumul Existențe și creații literare sunt incluse
Utopia autenticității by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/15348_a_16673]
-
vreun prieten căruia să nu-i fi spus aceeași poezie de zeci de ori în variante imperceptibile. Era convins că înlocuirea unui cuvînt sau mutarea acestuia în capul sau la coada versului naște o nouă poezie. Culmea, pe cît de boem în viață, pe atît de perfecționist era în poezie. De altfel uneori îl și deranja acest corset. Îmi spunea odată, bineînțeles cu o vodcă în față, la salonul spaniol, că suferă că nu e în stare să scrie punîndu-și ficații
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
avea dreptate cînd spunea că eram onirici înainte de a ne cunoaște, parcă Vintilă Ivănceanu făcea altceva cînd citea la Cenaclul Labiș cu cilindru pe cap și mănuși glacé? Era un stil de viață, un curaj și un sictir, acel eden boem care zvîcnea în cubul de beton fără ferestre în care fuseserăm forțați să trăim. La adunările de poezie din Sala Oglinzilor, unde Jebeleanu îl făcea pe Virgil Theodorescu suprarealist conformist, fie-le țărîna ușoară, ne adunam întotdeauna în fund, în
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
mai aducea aminte de Drumul Mătăsii prin ținuturi lombarde II Îngerul meu blond, rebel și pauper a sunat din trâmbița de argint pe pământ și în cer (savuram mirosul foii de dafin - semn de carte într-un poem de Apollinaire) Boemul meu înger păzitor mi-a transmis Ordinul de prezentare la Sinedriul Poetic. Mesajul angelic mi-a amintit de Chemarea primită de tatăl meu, în iulie 1943: Preotul Ștefan Vasiliu este detașat, cel puțin 6 luni, misionar în Transnistria (Ordin de
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
faimă te poate califica pe dată, cu deja faimoasa repeziciune postmodernă, în- tr-o slujbă Poe. Pentru biograf, Charles Baudelaire, geniul artistic dominant al jumătății secolului XIX, este opusul lui Salvador Dalí, geniul esențial al secolului XX. Baudelaire a fost un boem care s-a autointoxicat cu băutură, droguri și aventurile cărnii, care a suferit de plictiseală victoriană și de dezgust de sine, probleme specific burgheze diagnosticate de Sigmund Freud, analizate de Karl Marx și devenite atotprezente în presa populară sub diferite
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
pentru muritorii de rând, deși translațiile trupești ale acestor suferințe erau resimțite și împărtășite de mulți și chiar studiate îndeaproape de unii dintre ei. Pe scurt, geniul egala nemurirea conferită de artă. Scandalul era furia pe care o producea modul boem de viață în burgezul obișnuit care găsea inacceptabile asemenea pretenții. În secolul XX, cuvântul scandal a primit un nou set de conotații, dar, mai ales, a devenit intrinsec artistului, mai mult decât o beretă, o cravată sau o umbrelă, uneori
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
viața? Există viață adevărată dincolo de poveștile rămase din existența fiecăruia? Ce este mai important: ce scriem sau cum scriem? Iată cîteva întrebări cheie la care, în spirit ludic sau încrîncenat, cu ironie de belfer sau cu morgă academică, cu farmec boem sau cu ariditate conceptuală, se străduiesc să răspundă - explicit sau indirect, prin textele lor literare - toți scriitorii foarte mediatizatei generații optzeciste, pionierii autodeclarați ai postmodernismului românesc. Ioan Groșan nu face excepție, chiar dacă locul său în tabloul de elemente al literaturii
Textualismul planturos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10676_a_12001]