744 matches
-
pentru nevoile mănăstirii. Cum însă mănăstirea a sporit numărul mașinilor și silește pe călugări să lucreze peste necesități, aducând chiar meșteri nemți, se vede silit a cere chiriarchului închiderea fabricii. Fabrica folosea ca materie primă lâna oilor din proprietatea mănăstirii. „Boielele” (naturale sau vegetale) erau aduse de la Cernăuți. Se importau: lemn de India (galben și roșu), „boie cafenie” etc.. Unele din aceste materiale erau cumpărate din Cernăuți de la Ignath Schnirch, care, la 19 septembrie 1854, trimitea „für genau Wilhelm Stiber in
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
coloarăle ce s-ar aduce în țară pentru fabrica de postav, precum și productele acelei fabrici ce s-ar exporta, să nu fie supuse la plată de vamă”, Kogălniceanu a plătit vamă pentru cel mai mic cui și pentru dramul de boia”, deoarece arendașul vămilor a refuzat să se supună hotărârii domnești, care încălca condițiile de arendare a vămilor. În decembrie 1855, comisia însărcinată cu aplanarea conflictului dintre Kogălniceanu și Bühl descria amănunțit instalația mecanică aparținând celui dintâi. G. Apostoleanu aduce alte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
baronul Fava la București, îl va numi pe contele Tornielli două luni mai târziu, iar Franța va declina invitația lui Haymerle și a ambasadorului austriac la Paris de a recunoaște independența României, în Gh. Căzan, op. cit, p. 42. • Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința națională românească, București, Humanitas, 1996, p. 181. • K. Hitchins, op. cit., p. 148. • Apostol Stan, Mircea Iosa, Liberalismul politic în România, București, Editura Enciclopedică, 1996, p. 236. • Gh. Căzan, op. cit., p. 46. • Emil Diaconescu, România și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
constituantă, traducere de Bogdan Ghiu, București, Editura Univers, Budapesta, CEU Press, 1996, p. 21. • Ibidem. • Ibidem, p. 50. • Georges Gusdorf, Mit și metafizică. Introducere în filosofie, traducere de Lizuca PopescuCiobanu și Adina Tihu, Timișoara, Editura Amacord, 1996, p. 127. • Lucian Boia, Pentru o teorie a imaginarului, București, Editura Humanitas, 2000, p. 41. • Monique Segré (ed.), Mituri, rituri, simboluri în societatea contemporană, traducere de Beatrice Stanciu, Timișoara, Editura Amacord, 2000, p. 56. • Ibidem. • Ibidem, p. 13. • Paul Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, traducere
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
eul personal și cel auctorial 77. Scrisul este, întrucâtva, un exercițiu de depersonalizare, iar subiectul • Roland Barthes, op. cit. • Ibidem. • Paul Veyne, op. cit., p. 111. • Roland Barthes, op. cit., p. 292. • Ibidem. • Ibidem, p. 289. • Paul Veyne, op. cit., p. 81. 70 Lucian Boia, op. cit., p. 25. 71 Ibidem. • Daniel Dubuisson, op. cit., p. 151. • Ibidem. • Ibidem. • Mary Douglas, op. cit., p. 52. • Lucian Boia, op. cit., p. 15; vezi și Vasile Sebastian Dâncu, Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1999. • Mircea Martin, Un decolonizator
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Paul Veyne, op. cit., p. 111. • Roland Barthes, op. cit., p. 292. • Ibidem. • Ibidem, p. 289. • Paul Veyne, op. cit., p. 81. 70 Lucian Boia, op. cit., p. 25. 71 Ibidem. • Daniel Dubuisson, op. cit., p. 151. • Ibidem. • Ibidem. • Mary Douglas, op. cit., p. 52. • Lucian Boia, op. cit., p. 15; vezi și Vasile Sebastian Dâncu, Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1999. • Mircea Martin, Un decolonizator de spirite, în Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile..., p. 8. ne apare doar ca o funcție variabilă și complexă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
traducere de Alexandru Baciu, București, Editura Meridiane, 1995, p. 190. • Mircea Eliade, Sacrul și profanul, traducere de Brândușa Prelipceanu, București, Editura Humanitas, 1995, p. 178. • Ibidem, p. 180. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem. • Robert Darnton, op. cit., p. 202. • Ibidem, p. 212. • Lucian Boia, op. cit., p. 154. • Ibidem. • Sergio Givone, op. cit., p. 231. realitatea nu rezidă în sine ci trimite mereu către „altceva“ absolut, orizont incert al lucrurilor sensibile 135. Nostalgia marxistă a comunismului primitiv este, la rigoare, fetișizarea unei absențe, a unei Vârste
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
componentă onirică, inerentă epocii, în timp ce alteritatea „ordinară“ rămânea mai controlată, mai aproape de un anume „realism“144. Visul e vizionar și autonom în raport cu • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem. • Dim. Păcurariu, Teme, motive, mituri și metamorfoza lor, București, Editura Albatros, 1990, p. 24. • Lucian Boia, op. cit., p. 128. • Ibidem, p. 130. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem, p. 118. • Ibidem, p. 136. visătorul 145. Putea, așadar, să dea iluzia obiectivității de care Marx avea neapărată nevoie. Deși e sărac și e garanția unei absențe, visul corespundea foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
op. cit., p. 146. 147 Sergio Givone, op. cit., p. 254. 148 Ibidem, p. 255. • Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile..., p. 429. • Ibidem, p. 387. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem, p. 391. • Ibidem. • Ibidem, p. 432. • Ibidem. • Ibidem, p. 431. • Ibidem, p. 432. • Lucian Boia, Mitologia științifică a comunismului, București, Editura Humanitas, 1999, a programa un viitor deja trăit. Istoria revoluției proletare era introdusă în grafic, cu epoci diferite drept variabile și cu lupta de clasă a „celor mulți“ drept constantă. Proletarul era, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
proiecta această categorie mai întâi în trecut, până la comunismul primitiv, iar mai apoi în viitor, până la socialismul terminal 171. • Philippe Ariès Duby, op. cit., vol. IX, p. 97. • Jules Monnerot, op. cit., p. 22. • Ibidem. • Ibidem, p. 23. • Ibidem, p. 22. • Lucian Boia, Pentru o teorie a imaginarului, p. 34. • Ibidem. • Jules Monnerot, op. cit., p. 85. • Ibidem, p. 34, 35. • Ibidem, 58-59. • Ibidem, p. 66. • Ibidem, p. 52-53. PROLEGOMENE LA UN DISCURS (ROMÂNESC) ASUPRA REVOLUȚIEI Mihai Dorin La o lectură atentă și eliberată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Lucian 518. Bleyleben, conte 373. Bloom, William 215, 216. Blum, B. 219. Bocșan, N. 53. Bodescu, Vladimir 404. Bodnar-Bodnărescu, Mihai 360. Bodogae, Teodor 229. Boerescu, Vasile 172, 174, 177. Boétie, Etienne de la 515. Bogdan, Ioan 46. Bogopolschi, H. B. 402. Boia, Lucian 20, 169, 491, 496, 503-506. Boicu, L. 93, 282, 284. Boldur, Alexandru V. 386, 387, 397. Boldur-Lățescu, Gheorghe Iordache 439, 445. Bolesław I cel Viteaz 60. Bolesław al III-lea Gură-Strâmbă 60, 61. Bolintineanu, Dimitrie 360. Bonaparte, v. Napoleon
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o expresie de spaimă, că-mi vine să rîd. Hei, am o idee, se bagă și Suze. Fructele au fost luate la greu - Însă nu și ierburile. I-ați putea spune Tarragon! — Tarragon? pare mama Îngrozită. De ce nu-i spuneți Boia Iute, atunci? Hai mai bine s-o stropim pe creștet cu puțină șampanie... Nu e prea devreme, nu? și scoate o sticlă, Împreună cu o bucată de hîrtie. A da, și am notat un mesaj de la agentul vostru imobiliar. A sunat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
există această conștiință a crizei, nu mă refer la pamflet, la demolare, la denigrare, ci la cercetări serioase asupra crizei: ce fac Daniel Barbu, Alina Mungiu În Românii după ’89 ține de o autoexaminare riguroasă; la fel ceea ce face Lucian Boia, care investighează, la nivel de imaginar, conștiința românească, miturile românești etc. Prin urmare, consider că există, În mod evident și concret, o conștiință a crizei. Marius Jucan: Da, dar susțin că acest lucru a fost ilustrat la nivelul elitelor. Conștiința
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
literaturii SF. în spațiul comentariului politic radicalitatea sa intempestivă devine primejdioasă. Este ca și cum un spectacol de acrobație aviatică s-ar desfăsura loc într-o sală de ședințe a Parlamentului. Cristian Tudor Popescu, Omohom, ficțiuni speculative, cu o prefață de Lucian Boia, Iași, Ed. Polirom, 2000. 228 pag.
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
pp. 55-80; Ovid Sachelarie, Privilegiul masculinității în țara Românească până la jumătatea secolul al XVII-lea, în „Revista de istorie”, XXIII, 1970. 8. Vezi Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului, Iași, Editura Polirom, 2003, p. 500 și urm. 9. Vezi Lucian Boia, între înger și fiară, traducere din limba franceză de Brândușa Prelipceanu și Lucian Boia, Editura Humanitas, [2004], pp. 117-121. 10. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 343-344. 11. Nicolae Iorga, Viața femeilor..., pp. 27-29. 12. într-o carte mai veche ( Udriște
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mult lăudatul pui. Felurile de mâncare fuseseră condimentate și colorate cu toate prafurile din bucătăria primordială: ingrediente colorate din pudră de creveți și șofran, chili fărâmat grosolan și curry, felii de usturoi uscat În loc de usturoi proaspăt, legume conservate, dar și boia, sare și zahăr. Pe lângă pui, cel mai prețios fel de mâncare era talapaw, o supă de legume pregătită de bunica gemenilor care știa exact câte condimente și ardei să ia Între degete și să le amestece cu orezul pisat, sosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
material mototolite, cusute neglijent laolaltă. Sampath încremenise. Domnișoara Jyotsna își zvârli picioarele în aer. (Ce unghii roșii! Ce unghii roșii, frumoase, ca bijuteriile, ca scarabeii!Ă Se simțea de parcă urechile i-ar fi fost pudrate cu un strat subțire de boia iute. Domnul Gupta, neîmpărtășind capacitatea de a observa în liniște a lui Sampath, profită de această șansă ca să se implice activ. Oh, nu! Clătină degetul în direcția ei. Oh, nu, n-ar trebui să porți nuanța asta de verde sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
un fenomen social în sine, care se cere interpretat (și) ca atare, chiar și dincolo de intențiile explicite ale autorului. Să ne înțelegem deci : nu persoana este aici în cauză, căci, dincolo de această carte și orice va mai scrie vreodată domnul Boia, domnia sa a marcat indiscutabil procesul de igienizare spirituală de după căderea comunismului. De asemenea, nici despre ipocriziile patriotismului atribuit sau refuzat autorului nu poate fi vorba : e frumos din partea domnului Boia să spună atîtea lucruri rele despre români ? Să fim serioși
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Mergînd doar o pagină dincolo de titlu, găsim următoarea punere în perspectivă a problemei : „Ceva nu merge în România, și nu doar sus, în clasa politică, și nu doar de ieri, de alaltăieri. Să fie un blestem ?” - se întreabă retoric domnul Boia. Istoricul răspunde imediat și firesc : „Nu, e doar istorie”. În propoziția următoare revine însă într-un mod cu totul inexplicabil pentru un istoric : „Dar poate că înseamnă același lucru”. Iar peste cîteva pagini se întreabă : „Să fi fost un reflex
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
receptarea se va muta din istorie în mitologie : diferența românească este deci un dat, care nu poate fi astfel decît ab origine, din illo tempore și care constituie destinul nostru. Asta nu mai este treaba autorului ! - se poate justifica domnul Boia. Desigur, în principiu, așa este. Dar un specialist în ale imaginarului de talia domniei sale nu are cum să nu știe cărui imaginar colectiv i se adresează prin acest soi de Raport al Istoricului despre Starea Națiunii și ce soi de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
bună dreptate. Dar cu un astfel de titlu, asta este această carte. Cu sau fără voia autorului, ea a devenit un „fenomen social”. Iar din acest punct de vedere, în loc să sancționeze drastic hobby-ul național al altfelității mitologice, eseul domnului Boia se vede astfel asimilat unei lungi liste de interpretări superb mitologice, de la Eminescu la Blaga, Cioran sau Noica. Frumoasă companie, dar poate că era timpul să ieșim din „boicotul istoriei” și să ne instalăm responsabil în aceasta ; poate că ar
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
din stadiile următoare. Surse bibliografice recomandate 1. Aries, Ph., Omul în fața morții (vol.I și ÎI), Ed.Meridiane, București, 1966, 2. Biberi, I., Thanatos, Ed.Curtea Veche , București, 2000 3. Bogdan, C., Elemente de geriatrie, Ed. Meridiane , București, 1988 4. Boia, L. Mitul longevității, Ed.Humanitas , București , 1999 5. Botoșăneanul, C. , Tanatologie și nemurire, Ed.Cantes , Iași, 1999 6. Celan E. , Viața după pragul morții, Ed. Teora, București, 1992 7. Cosnier, J., Introducere în psihologia emoțiilor și a sentimentelor, Ed. Polirom
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
decembrie 1999 cădea Într-o vineri. La clinica din Verrières-le-Buisson, unde Bruno avea să-și petreacă restul zilelor, avu loc o mică petrecere - pentru bolnavi și personalul medical. S-a băut șampanie și s-au mâncat cartofi prăjiți condimentați cu boia. Mai târziu, noaptea, Bruno dansă cu o infirmieră. Nu era nefericit; medicamentele Își făceau efectul și orice dorință murise În el. Îi plăcea să mănânce, Îi plăceau jocurile televizate privite În comun, Înainte de cină. Nu mai aștepta nimic de la succesiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Editura Humanitas, București, 1999 Berindei, Mihnea; Combes, Ariadna; Planche, Anne, Roumanie le livre blanc. La realité d’un pouvoir néo-communiste, Éditions La Decouverte, Paris, 1990 Betea, Lavinia, Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceaușescu și Iliescu. Convorbiri, Editura Evenimentul Românesc, București, 1997 Boia, Lucian, Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr și ficțiune, Editura Humanitas, București, 1998 Boia, Lucian, România, țară de frontieră a Europei, Editura Humanitas, București, 2002 Brateș, Teodor, Explozia unei clipe. 22 decembrie 1989. O zi în studioul 4, Editura Scripta
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
La realité d’un pouvoir néo-communiste, Éditions La Decouverte, Paris, 1990 Betea, Lavinia, Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceaușescu și Iliescu. Convorbiri, Editura Evenimentul Românesc, București, 1997 Boia, Lucian, Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr și ficțiune, Editura Humanitas, București, 1998 Boia, Lucian, România, țară de frontieră a Europei, Editura Humanitas, București, 2002 Brateș, Teodor, Explozia unei clipe. 22 decembrie 1989. O zi în studioul 4, Editura Scripta, București, 1992 Brucan, Silviu, Generația irosită. Memorii, Editurile Univers și Calistrat Hogaș, București, 1992
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]