439 matches
-
pictate sau mozaicate cu imensa frescă numită Peripețiile Sfântului Mina. Năluci ale zidurilor demolate, care-și rânjeau danturile ori își tropăiau înveselite încălțările, ori de câte ori li se părea că 105 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - ...Au fost tipii ăștia așa boieri cu tine?!... Cotiza la tine cu gologani? - Nix... Cel care aduna cotizațiile era Popa Stîrlici, de peste drum, primul care-a introdus, în Valahia, vânzarea băuturii cu burta. Intra mușteriul la altar, plătea cinci pitaci și, de banii ăștia, putea să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
duci să-ți dai libertatea pentru un pumn de biștari. Nu te uiți la pârliții 161 ăia din mahalale?! îi stoarce până le iese și sufletu și ce pricopseală mare dă pe capul lor?... Abia au ce număra! Noi sîntem boieri, mă Floreo. Că mai iei câte o mardeală și-un an, doi, de pușcărie, fleac! Nu tu stăpân, nu tu nimic... - Da pe Bozoncea-l uiți? cârâi cu glasul lui dogit ăl bătrin. Paraschiv trăgea cu urechea și nu spunea nimic
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
boier, țăranul - fecior boieresc, boierul mic - boier mare, boierul mare - domn. Și boierii mici cum se formeaza? Prin meritele personale ce le au pentru stăpânii lor, nu prin slujbe făcute țărei. Camerdinerii, comișii de la grajduri, vechilii de moșii, vătajii, se boieresc toți și au o progenitură foarte bogată. Această progenitură umple cancelariile și aleargă la fiecare suplicant ca să-i toarne cenușă sau năsip pe hârtie. Mulți de acei care au început astfel cariera încarcă astăzi casa pensiunilor, care într-un rând
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se păzească fiștecare de a lua mită de pe la săraci cât de puțin; și, de va veni la urechiele Măriei Sale, să fie în știința tuturor că se va pedepsi cu mare pedeapsă, necăutându - i nici pic de hatâr, de va fi boieri mare ori și rudă; de vreme ce Dumnezeu l-a trămis într-acest pământ ca să păzească pre săraci și să-i fie milă de dânșii ". Satelor de pe la ținuturi încă le-au pus bani după putința lor, dându - le țidule de câți bani
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de pre la orașe și târguri sânt moldoveni adevărați și fac neguțătorii cu negoață de mînule lor. Boierii sânt curați moldoveni și socotesc începerea lor de la râmleni că se trage. Ei sânt împărțiți în trei stări: în cea dentîi sânt boierii acei pe carii îi rânduiește domnul în trebile țării, într-al doilea curtenii sau oamenii cari au de moștenire case și sate, întru al treilea sânt călărimea slujitorilor, care pentru veniturile moșiilor ce li s-au dăruit lor de la Domni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
boier, țăranul - fecior boieresc, boierul mic - boier mare, boierul mare - domn. Și boierii mici cum se formează? Prin meritele personale ce le au pentru stăpânii lor, nu prin slujbe făcute țărei. Camardinerii, comișii de la grajdiuri, vechilii de moșii, vătajii, se boieresc toți și au o progenitură foarte bogată. Această progenitură împle {EminescuOpIX 464} cancelariile și aleargă la fiecare suplicant, ca să-i toarne cenușă sau năsip pe hârtie. Mulți din acei cari au început astfel cariera încarcă astăzi casa pensiunilor, care 'ntr-un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trebuit să cerșească de lucru de la proprietari, pentru-a și ținea sufletul; deci au fost colonizați din nou de cătră proprietari. Pentru uzul unui ogor dat din nou, de pe care pot fi alungați în orice moment, țăranul face azi un boieresc mult mai greu decât înainte vreme. Deci s-au găsit și aici un modus vivendi, care nimicea toate bunurile câștigate. Așadar nu-i minune dacă 16 milioane de țărani ruși caută azi a câștiga cu puterea libertatea ce au fost
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mult înainte de decesul tatălui său. De această situație ne dăm seama dintr-o anafora din martie 1835, în care găsim indicate acte și stări de lucruri mai vechi. Acum, în 1835, era în litigiu hotarul dintre partea răzeșească și aceea boierească „pentru care răzășii stăruiesc a să mărgini postelniceasa (Manu, n. n.) în linia îngiumătățirii statornicită din vechi”. Aceasta ca urmare că postelniceasa Elenco Manu, stăpâna părții boierești din acest timp, voia și cerea strămutarea hotarului în detrimentul răzeșilor, pe considerentul încălcării hotarului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și cunoașterii documentelor, ce implică abordarea aspectului respectiv, este greu de formulat și dat un răspuns sigur și definitiv. Pentru că documente scrise din care să rezulte clar și explicit modul cum, de când și în ce împrejurări au ajuns acești mari boieri să stăpânească jumătate din obștea Umbrăreștilor de la vest de Bârlad, apoi și de la est, nu am putut afla. Nici măcar actele ce existau la vedere în timpul procesului din 1835 nu s-au păstrat. În astfel de condiții ne vedem siliți să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costache-Venin va deveni „cap” al boierilor nemulțumiți de domnie, nu numai pentru înlăturarea lor din dregătorii, ci și pentru că domnitorul „vrând să să arate și strașnic, ca să-i ia boierii de frică [...] au început pe o samă ce nu-i boierească, a-i înfrunta și a le grăi cuvinte proaste, vrând ca să nu-i știe cine sunt, arătându-le și o mândrie nespusă, care nu mai stătusă la alt domn, făcând și mare nedreptate țării și săracilor”. Într-o asemenea situație
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lupta care s-a încins cu turcii, a dovedit o vitejie ca și cel mai viteaz soldat român. Pe atunci era obiceiul ca pe cei mai viteji domnul țării să-i dăruiască cu câte o moșie și să-i facă boieri, dacă erau țărani. Tot așa a vrut să facă și cu Fata de la Cozia. Ea îi spuse atunci că nu e bărbat, ci fată. Toți rămaseră uimiți, când aflară că o fată a putut să fie atât de vitează. Iar
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Dumnezeu, era oprit. Matei Corvinul nu-și uitase că și strămoșii lui au fost țărani români, de aceea simțea mare durere pentru năcazurile celor săraci. El a dat poruncă să fie lăsat fiecare țăran să plece din satul unde erau boieri fără inimă. Regele era odată la masă, cu mai mulți boieri. Între altele, veni vorba și despre munca grea a țăranilor. Unul dintre boieri zise: Mă mir că se tot vorbește despre muncă grea la țărani! Ce muncă fac ei
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
mijlocul. Seara s-au adunat iară la masă cu regele și atunci i-a întrebat Matei: Ei, ce ziceți, e ușoară munca țăranului? Ba e tare grea, maiestate, răspunseră toți boierii. Atunci fiți cu mai multă milă față de ei! Dar boierii totuși urau pe Matei, pentru că avea milă de țăran și pentru că era român de viță. Pe ascuns îl batjocoreau zicându-i crăișor valah. După moartea lui, poporul zicea: A murit Matei, a pierit și dreptatea! Frații Buzești au salvat viața
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
statornică. - în pădurile Amazoniei trăiește o junglă fioroasă. - Capitala Olandei este jumătate la Haga, jumătate la Amsterdam. - Toate răscoalele au cerut pământ care era ținut sub talpă de boieri. - Optica se ocupă cu studiul ochelarilor. - Coșbuc ne spune liric că boierii să nu mai lovească în cei dezbrăcați și goi, mai bine să le dea pământ arabil. - In multe poezii O. Goga a scos în evidență natura și treieratul pe căldură. - Călinescu ne-a lăsat o carte foarte groasă, în care
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
85. Printre ei, găsești arătați nominal: un fecior boieresc, făcut paharnic, un fecior de țăran făcut căminar, un cojocar și un casap făcuți stolnici, iar alt casap, făcut medelnicer! Pahar nicul Costandin Sion, care, cu multă fantezie, își pretindea originea boierească mai veche și decît întemeierea Moldovei, fiind foarte cătrănit de această inflație de titluri, i-a urmărit ca un detectiv pe toți acei boieriți, în timpul său, și, după ce și-a aruncat tot focul și toată scîrba asupra lor, i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sărdar, paharnic, căminar, comis, ban, spătar, agă, postelnic, hatman, vornic, vistier și logofăt 87. Sion ne dă o mulțime de exemple de oameni (de jos), chiar simpli țărani, slujitori pe la curțile marilor boieri sau pe moșiile lor, care au fost boieriți. "Aceștia sunt boierii țării Moldovei zice cu năduf Costandin Sion răsăriți ca ciupercile, după puhoiul nesațiului de argint a domnilor și miniștrilor țării, carii întru nimica au și pe țigani, ba chiar și un măgar l-ar face logofăt mare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nimica au și pe țigani, ba chiar și un măgar l-ar face logofăt mare, numai bani să dea". (p. 320) Despre neamul lui Iurașcu, paharnicul Sion n-are cuvinte de ocară, pentru că zice el "sunt moldoveni și vechi neam boieresc". Ca dovadă, el amintește cîteva nume de boieri, Iurașcu, de pe la 1700 și de alți Iurașcu, căftăniți în vremea domnilor lacomi de arginți, dar nici un cuvînt nu amintește despre Vasile Iurașcu, stolnicul, pe care nu l-a cunoscut și de care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
decît peste trei zile și să-i stropești cu chinovar*, că ți-i deoache lumea. Bocet Femeia care bocește bine are, saraca, tot de morți parte. Bogăție Nici un bogat nu-i pe lumea cealaltă în rai, căci nu se poate boieri în amîndouă lumile. Cine are mai multe brazde-n palmă va fi bogat nevoie mare. Bold Bold dacă găsești, au să vie oaspeți. Bold dacă găsești e semn de sărăcie. Dacă se gătește cineva pentru o petrecere și se împunge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lui Milco, Încuvințează zidirea bisericii, și primește a fi ctitor, dînd dispoziții administrației locale județului pentru ajutoarele necesare. Ceva mai mult, sentimentele lui Milco de adîncă supușenie, precum și importanța propunerilor sînt răsplătite de către domn, cu un act de danie domnească, ,,boierind” pe fiul său, tot Milco, cu o parte din moșia Lupoaia. Această moșie era Între coama dealului de apus și matca satelor Lupoița și Lupoaia, de la ,,Groapa lupilor” și pînă În rîul Motru și cu niște crivini În Zegujani
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
apus și matca satelor Lupoița și Lupoaia, de la ,,Groapa lupilor” și pînă În rîul Motru și cu niște crivini În Zegujani.Tot cu această ocazie, printr- un hrisov domnesc ,,pentru dreptate și credincioasă slujbă la vreme de rezbel” a boierit Constantin Vodă Brîncoveanu pe Jarco Căpitanul, moșul lui İoniță Răduțoiu din Steic. Ceea ce știm din tradiție și din pisania bisericii de la Baia de Aramă, că Milco Băiașul era nepot de frate lui Poznan Căpitanul ( căpetenie de băieș i) care lucrau Împreună cu Stoian
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lor plac. Aici se fixau dijmele. Dacă cineva nu putea să satisfacă obligațiile Învoielii, i se luau vitele de la pășune, se Încideau la curtea boierească, plătind apoi datoriile cu vîrf și Îndesat.Dijmele erau În favoarea proprietarului : din 3 grămezi, curtea boierească lua 2 și țăranul una. VÎntul nemulțumirilor care ducea uneori la revolte, au făcut ca treptat dijmele să ajungă la Învoială, țăranii luînd 2 părți iar proprietarul, una. Toate bucățile de pămînt virane, din sat, matca apei ce se scurge
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
nașterea lui Hristos Să vă fie dumneavoastră de-un folos Și sfîntul botez ce vine Să vă fie dumneavoastră de mult bine Și de-acum pînă-n vecie Amin Doamne, Slavă ție. ” -// Cei cu vicleimul cîntă : ,, În orașul Veflaim Scula-ți boieri să-l vedem Că nouă ni s-a născut Domnul cel făr-de-nceput C-astea toate de demult Oamenii le-au proorocit Că se va naște Mesia Din fecioara sa Maria Din sămînța lui İsac Și din rodul lui Adam. Adam
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
plasarea faptelor, „în ziua de Sfântul Ilie“, „marți după Sfântul Nicolae“ etc. Programul soborului poate fi cu greu deslușit din analiza documentelor. Reforma domnului Alexandru Ipsilanti prevede un orar stabil pentru fiecare departament de judeca tă, cu zilele săptămânii când boierii judecători trebuie să se întâlnească pentru a judeca pricinile norodului. În paralel, el hotărăște și perioada în care nu au loc judecăți, și anume: „pe vremea arăturilor, adică primăvara în toată luna lui aprilie, nici pe vremea secerișului în toată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
plăcută lui Dumnezeu și, prin sprijinul dat, puterea participă la menținerea ordinii, la în făptuirea operei divine - sfânta familie și procrearea -, la salvarea fetelor de la o viață imorală, în speță drumul spre prostituție, deseori inevitabil în Cazul fetelor sărace. b) Boierii și fetele sărace. O altă practică importantă o constituie miluirea fetelor sărace cu sume de bani necesare înzestrării și măritării lor. Fetele de pe moșiile boierești sunt înzestrate de către boieri, fie în timpul vieții acestora și pe mă su ră ce fetele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
stăpân preia întru totul atribuțiile tată lui din momentul în care își însușește munca tinerei. Perioada de timp contractată este destul de lungă, între șapte și opt ani. Munca prestată depinde de casa în care fata slujește. Într-o mare casă boierească ea se ocupă, împreună cu celelalte slugi, de un anumit domeniu al gospodăriei, dar în casa unui negustor sau mic meșteșugar se îngrijește de toate, de la adu ce rea apei până la pregătirea hra nei și la asigurarea lenjeriei curate. De plasa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]