444 matches
-
din fiii lui să fie, pre carele și-ar alege țara. Neamul lui să nu iasă din domnie; numai când s-ar haini, sau când și-ar lepăda legea, atuncea acela să lipsească și să puie din frații lui: ...Pre boieri să nu-i mazilească domnul până la moarte sau cu mare vină să-i scoată. ...Zece mii de oaste să fie tot gata în țară și Împărăția să le dee lefe din visteria Împărătească, din Stoliță. Din Moskali să nu se amestece
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și a-i chivernisi de cele ce le vor trebui, pre unii cu leafă, pre alții cu îmbrăcăminte, pre alții cu hrană ca să nu lase învățătura din acea pricină" (op. cit. p. 296). Pentru că banii pentru întreținerea școlilor se adunau greu, boierii epitropi uitând adesea să-i pună la dispoziția școlii, tot Constantin Mavrocordat, în cea de-a doua domnie (1741-1743) avea să trimită om domnesc la Iordache Cantacuzino, fost mare vornic, „să plinească de la dumnealui 21 lei și 6 patronici, bani
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pre Domnul căutăm Din seara ajunului Lerui ler. Până-ntr-a Crăciunului. Lerui ler Că s-a născut domn prea bun În sălașul lui Crăciun Că s-a născut domn frumos Lerui ler. Numel lui e Cristos. Lerui ler Sus, boieri nu mai dormiți! Sus, boieri, nu mai dormiți, Că nu-i vremea să dormiți, Colindăm, Doamne, colind*. Vremea e să vă sculați, Casa să vă măturați Și masa să vă-ncărcați Și ședeți de privegheați. C-așteptăm pe Domnul sfânt
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ales de trebuință este ca proprietarii moșiilor muntenoase să aibă adevărate idei despre însușirile minelor și despre folosul ce pot aceste aduce atât lăcuitorilor, cât și statului. Și fiind că proprietarii de moșii muntenoase sînt <s>au mănăstiri <s>au boieri întrebuințați în dregătorii și, prin urmare, au înrâurire asupra administrației și poporul țărei, apoi vederat este câtă daună și perdere aduc neștiința și pregiudețele minerale. Dacă proprietarul se va încredința că lucrarea minelor înlesnește îmbunătățirea stărei sătenilor și că el
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
istoric al țării comparându-l cu prezentul, Încercând astfel să descifreze cauza relelor timpului său. Într-un articol polemic „Trecutul și prezentul” (Timpul 10 ianuarie 1881) Eminescu pune În antiteză modul cum se gospodărea țara În timpul domniilor pământene În care boierii, deși aveau privilegii, prestau Îndatoriri administrativ obștești fără retribuție, prin urmare fără să afecteze bugetul țării. Așa se face că de exemplu În vremea lui Știrbei Vodă, excedentul bugetar era de aproape 5 milioane franci, iar excedentul din administrarea averii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
vremea lui Știrbei Vodă, excedentul bugetar era de aproape 5 milioane franci, iar excedentul din administrarea averii publice era de 28 milioane franci și conchide că așa cum se cuvine unui stat sărac, se administra eficient cu mijloace minime fără ca tagma boierească să-și asigure retribuții de la buget. De aici și concluzia că starea de sănătate a poporului era incomparabil mai bună pentru că; 1. populația era În creștere - astăzi descrește, 2. țăranul se hrănea mai bine și muncea mai puțin - astăzi muncește
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
prilejul unei alte petreceri situația boierimii basarabene este detaliată de unul dintre personaje, Ivan Nicolaevici Telega, „pe vremuri, singurul licențiat în drept din județ“ (1, 68), care contestă existența unei adevărate boierimi basarabene și chiar a unei societăți basarabene. „Care boieri? Cei bătrîni, care s-au născut pe vremurile Moldovei sau în curînd după anexare? Niște boi! Or fi și oameni de treabă printre ei, dar boi, fiindcă au rămas neatinși de rusificare apoi nu și-au însușit nici cultura românească
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Interpretări istorice, Timișoara, Editura Presa universitară română, 2001. Durandin, Catherine, Istoria Românilor, București, Institutul European, 1998. Filitti, Ion, C., Izvoarele constituției de la 1866 (originile democrației române), București, Tipografia ziarului "Universul'', 1934. Fotino, George, Din vremea renașterii naționale a țării românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934. Gane, C., P.P. Carp și locul său în istoria politică a țării, volumul I, București, Editura Ziarului "Universul'', 1936. Georgescu, Vlad, Istoria ideilor politice românești (1369-1878), Munchen, Colecția Jean Dumitru Verlag, 1978. Georgian, P., Întemeierea
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
partidului revoluționar. Vezi T.W. Riker, D. Litt, Cum s-a înfăptuit România. Studiul unei probleme internaționale 1856-1866, București, Editura Albatros, 2000, p. 280. 115 Gr. Chiriță, op. cit., p. 209. 116 George Fotino, Din vremea renașterii naționale a țării românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, p. 262. 117 Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu..., p. 90. 118 La 26 iunie 1861, P. Orbescu îl informa pe M. Kogălniceanu că "partea dreaptă" lucrează împotriva domnitorului pe față, iar marele boier Barbu Bellu
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Principatelor. Vezi Românii în relații internaționale 1699-1939, ed. cit., p. 92. 233 Grigore Chiriță, op. cit., p. 350; Silviu L. Damian, op. cit., p. 28; Românii în relații internaționale 1699-1939,... p. 99. 234 George Fotino, Din vremea renașterii naționale a Țării Românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, p. 256. 235 Vlad Georgescu, op. cit., p. 157. 236 Ion Ardelean, Vasile Irimia, Gheorghe Bondea, Mircea Mușat (coord.), Românii la 1859. Unirea Principatelor Române, vol. I, București, Editura Enciclopedică, 1984, p. 68. 237 N. Corivan
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
p. 120. 483 Gr. Chiriță, "România și Conferința de pace de la Paris februarie-iunie 1866 " (II), în Revista de Istorie, nr. 11, tom 38, XI, București, Editura Academiei, 1985, p. 1080. 484 G. Fotino, Din vremea renașterii naționale a țării românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, pp. 206-207. 485 Ibidem, p. 208. 486 Direcția Arhivelor Naționale Centrale, Iași, Fond personal D.R. Șuțu, dosar 73, fila 3, 4. 487 Idem, fila 2, 3; dosar 62, fila 87. 488 Idem, fila 2, 3
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
vii, 85 de imobile în oraș și în județ, cf. Memoriile Principelui Nicoale Suțu, București, Editura Fundației Culturale Române, 1997, p. 330. 501 Vocea Națională, 13 aprilie, 1866, p. 210. 502 George Fotino, Din vremea renașterii naționale a Țării Românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, p. 267. 503 Unul din ziarele românești care prezentau evenimentul din perspectiva amintită era Trompeta Carpaților, nr 417, 15 aprilie 1866, p. 85. 504 "La France", "L'Opinion National", "La Patrie", apud Românul, 17 aprilie
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
când vorbește despre "aristocrați"? Heliade Rădulescu nu are în vedere mobilizarea unei caste privilegiate pe care să o instaleze deasupra plebei. Cum subliniază adesea, nu vizează boieria istorică, ci mai degrabă o funcție socială, apropiată de condiția profesionalizată a funcționarului: "Boierii la dânșii era arhonți, după limba greacă, adică "capi" sau "principi", iar nu domnul, și boieria a fost o meserie, iar nu o nobilitate ereditară"62. Într-o piesă din 1861, Două hordii și națio, se vede mai bine care
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literatură română de clasa a VII-a de la programa din 1963 la cea din 1993, oglindind opțiunile ideologice dominante diferite în cele două momente. În 1963, textele reflectau o realitate conformă cu orientările ideologiei comuniste - personajele negative erau burghezi sau boieri, iar cele pozitive, muncitori și țărani -, în timp ce conflictul - mai puțin teoretizat, e drept - care constituie cadrul de interpretare a realității în 1993 este între români, nediferențiați pe clase, și străini. Prin urmare, relativ la funcția de transmitere a culturii, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Astăzi, ca totdeauna, ei ( adica “speculanții frumoaselor principii”, care în locul unei legi pentru întemeierea instrucției generale “au urzit o cabala”) striga: “răspândirea luminii și culturii în masa poporului”; în vremea aceasta însă poporul dacă ar fi întrebat, le-ar raspunde: “boieri dumneavoastră, lumina ca lumina, nu zicem că nu-i bună; dar, până una alta, dați-ne mijloace de hrană, scăpați-ne de briciul administrației”. Din perspectivă istorică, educația parinților - ca și educația (poporului) în general - apare necesară, atât pentru creșterea
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
pre Domnul căutăm Din seara ajunului Lerui ler. Până-ntr-a Crăciunului. Lerui ler Că s-a născut domn prea bun În sălașul lui Crăciun Că s-a născut domn frumos Lerui ler. Numel lui e Cristos. Lerui ler Sus, boieri nu mai dormiți! Sus, boieri, nu mai dormiți, Că nu-i vremea să dormiți, Colindăm, Doamne, colind*. Vremea e să vă sculați, Casa să vă măturați Și masa să vă-ncărcați Și ședeți de privegheați. C-așteptăm pe Domnul sfânt
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
S-a ajuns până acolo Încât după pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774) contele Panin a elaborat planul de a muta toată populația Moldovei În Rusia (N. Iorga- Acte și fragmente). În Ucraina Hanului au urmat colonizări masive. Proprietarii de moșii erau boieri din Moldova dar și nume de foști demnitari maziliți care au primit În total peste 377.445 de deseotine de pământ În noua oblaste rusească și care a cuprins În principal județele Ananiev, Tiraspol, Odesa și Nicolaiev. În 1792 s-
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
încredere în domniile pământene (vezi domnii pământene), în Moldova și în Țara Românească. Primul domnitor fanariot (venit din cartierul Fanar al Constantinopolului) a fost Nicolae Mavrocordat în Moldova (1711) și Ștefan Cantacuzino în Țara Românească. În majoritate, noi domnitori erau boieri greci sau grecizați, care, obținând tronul prin cumpărare, au instituit un regim fiscal foarte dur. Cu toate acestea, erau persoane instruite și au luat măsuri pentru dezvoltarea învățământului primar și superior (vezi Academia domnească din...), a sistemului sanitar, a sistemului
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
armata rusă ajunși în Principate. Posibilități de accedere la sursele ideilor noi existau de altfel și aici: bibliotecile particulare ale unor domnitori și boieri și cele publice, bisericești, mănăstirești dețineau cărți și reviste din Occident, unele de apariție recentă. Mari boieri ca, într-o perioadă anterioară, stolnicul Constantin Cantacuzino, iar mai târziu, Dinicu și Iordache Golescu, ierarhi învățați precum Iacob Putneanu, Iacob Stamati, Veniamin Costache au întreprins acțiuni culturale ce preludează și susțin ofensiva iluministă. În Transilvania unirea unei bune părți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
tărâmul învățământului local. La insistențele lui pe lângă organele în drept pentru acordare de fonduri și sub directa sa supraveghere, s-a ctitorit primul local propriu de școală primară din satul Stâncășeni, situat exact la contactul celor două vetre răzășească și boierească căci a militat spre a fi deopotrivă și în deplină egalitate for de iluminare în înfrățire a copiilor din cele două categorii sociale și etnice, distincte până atunci: răzeși și clăcași (români+țigani). Prezența lui în sat a fost benefică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
din care naționalii ruși alcătuiesc partea cea mai mică. Unul din articolele celui de pe urmă tratat a lăsat locuitorilor facultatea de a rămânea sub dominația rusească încă patrusprezece luni; prin această dispozițiune s-au atras raialele de oareșcare importanță și boierii mai de seamă. După expirarea unui termen așa de lung nu s-a renunțat încă să se dobândească supuși noi; ajunge ca raialele să facă o călătorie la fruntaria rusească, să posede ceva pământ și chiar să dea ceva bani
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
anului 1809, reprezintă o sumă de 30 milioane pe care Țara Românească a fost silită să le furnizeze rușilor, de la intrarea lor în țară, atât în bani, cât și în provizii deosebite. Trebuie să se adauge la aceasta tot ce boierii, în mâinile cărora rușii au vândut autoritatea administrativă, au putut să mai stoarcă pentru propria lor socoteală, care se poate ridica la alt total de aproape zece milioane, și atunci își va putea cineva face o idee de nevoia în
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
propunerea, făcută de viceconsulul rus de la Galați, a se aduce în acel oraș un detașament din garnizoana Ismailului spre a împiedica acțiunea bandelor bulgare: Îndată după sosirea d-lui Dașcov începu să se manifeste o rezistență generală împotriva Rusiei. Tinerii boieri, acest partid într-adevăr național, până atunci mut și atât de calm, au ridicat glasul împotriva acestor proiecte, adevărate sau presupuse. Au crezut că a sosit momentul să se pronunțe pe față și să proclame statornica lor hotărâre de a
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
dintre cei câțiva boieri care au fost profesori de medicină la Iași; paradoxal, a fost singurul boier care a lăsat amintirea unui comportament boieresc. Statutul social nu se suprapune totdeauna cu calitatea insului, dar Slătineanu s-a comportat toată viața "boierește" prin nobila alcătuire interioară. Toate mărturiile confirmă această fundamentală boierie sufletească. Născut la București, în 1873, a urmat liceul în orașul natal și cursurile universitare la Paris unde a absolvit medicina și științele naturale; dar și alte discipline l-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
decît peste trei zile și să-i stropești cu chinovar*, că ți-i deoache lumea. Bocet Femeia care bocește bine are, saraca, tot de morți parte. Bogăție Nici un bogat nu-i pe lumea cealaltă în rai, căci nu se poate boieri în amîndouă lumile. Cine are mai multe brazde-n palmă va fi bogat nevoie mare. Bold Bold dacă găsești, au să vie oaspeți. Bold dacă găsești e semn de sărăcie. Dacă se gătește cineva pentru o petrecere și se împunge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]