181 matches
-
sat ce a luat numele acestei moși. Bătrânii spun că, la început, sătul se găsea în punctul denumit Valea Oanii.Pe moșia Segarcea s-a află un schit care, mai tarziu s-a transformat în mănăstire. Legenda spune că o boieroaica pe nume Sultănica ar fi construit pe locul de azi al mănăstirii o bisericuța de lemn pentru a atrage pe moșia să locuitorii din împrejurimi. Se presupune că și populația care-și ducea existența în punctul Valea Oanii s-a
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
o au zugrăvit gazdele satului az pisan (am scris eu) Radu Munteanu zugravu”. Ioan Bârlea și Anca Pop Bratu au transcris greșit un cuvânt foarte important, care desemnează comanditarii acestei picturi. În loc de gazde (stăpânii, proprietarii satului) cercetătorii au transcris jupânese (boieroaice, stăpâne) . Pe iconostas, deasupra registrului ce conține icoanele împărătești, se desfășoară o altă inscripție: „Ani[i] Domnului 1780, acest sf[ânt] fruntar l-au plătit Pop Eanoș Părșinar și cu jupâneasa dumisale Marica, fecioru[ul] lor Ștefan și cu părinții
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
pășind către ei, și-a imprimat urma piciorului pe o piatră, care a devenit apoi obiect de cult sub numele de “Sfanțul Picioruș”. În secolul 16, mănăstirea a devenit suficient de bogată ca să fie extinsă și reconstruită din piatră. O boieroaica din partea locului, Ana Hojska, a contribuit prin numeroase danii la prosperitatea Lavrei; una din donațiile cele mai importante fiind o icoană ce va deveni unul din simbolurile locului, “Maica Domnului de la Poceav”, pe care se spune că ar fi primit
Lavra Poceaiv () [Corola-website/Science/316787_a_318116]
-
Răducăneni la rangul de parohie. Ca urmare a faptului că biserica de lemn devenise neîncăpătoare pe măsura dezvoltării comunității, în anul 1903 se ia inițiativa construirii unei biserici noi, din piatră, mult mai mare și se începe strângerea de fonduri. Boieroaica Ana Catargi a donat comunității catolice terenul pentru construirea bisericii, precum și locul de cimitir. Noua biserică urma a fi construită lângă cea veche. Abia în anul 1914 preotul Iosif Tălmăcel a întocmit planurile de execuție a bisericii, în stil romanic
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
interpretate de Gina Patrichi, Gheorghe Dinică, George Constantin, Stela Popescu, Valeriu Paraschiv, Mimi Enăceanu și Fory Etterle. Subiectul filmului îl reprezintă căutarea în preajma evenimentelor de la 23 august 1944 a unei liste cu spioni naziști ce fusese ascunsă în casa unei boieroaice văduve. Spre sfârșitul celui de-al doilea război mondial, fosta artistă Zaza (Gina Patrichi) trăiește într-un conac mare din Bărăgan moștenit de la defunctul ei soț, boierul Alexandru Bengescu, alături de fiica ei vitregă, Leonora (Dana Felicia Simion), care o urăște
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
roman "Ion Sântu", având deosebiri minore față de primele pagini ale versiunii definitive cu excepția faptului că acțiunea romanului începea în toamna anului 1892 (când se năștea Ion Sântu) și nu în toamna anului 1893. Fragmentul se termina cu momentul în care boieroaica Vatica Varnali îl anunța pe Urmatecu că va veni cu Osvald la București. "Ion Sântu" a fost scris și publicat în "Obsedantul deceniu", o perioadă în care autoritățile comuniste militau pentru o proză realist-socialistă inspirată din scrierile autorilor sovietici și
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]