1,700 matches
-
intrarea sa și rezultatul a fost retragerea armatei Franței din Rusia, lucru care a contribuit mult la căderea lui Napoleon. După revoluția din octombrie 1917 Moscova a devenit capitala Rusiei. O mare parte din oraș a fost modernizată după victoria bolșevică. A fost capitala Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice până la sfârșitul acesteia în 1991. În decembrie 1941, în perioada celui de al doilea război mondial, puternicele armate germane au fost decisiv învinse în apropierea Moscovei. În 1991 orașul a fost centrul discuțiilor
Moscova () [Corola-website/Science/297431_a_298760]
-
decidă. 16 Februarie este astăzi una dintre cele două zile ale independenței sărbătorite în Lituania. Germanii nu au fost mulțumiți de noua declarație și au cerut consiliului să revină la decizia din 11 decembrie. La 3 martie, Germania și Rusia Bolșevică au semnat tratatul de la Brest-Litovsk. Acesta stabilea ca națiunile baltice să intre în zona de interes germană și ca Rusia să renunțe la orice pretenție asupra lor. La 23 martie, Germania a recunoscut independența Lituaniei în baza declarației din 11
Consiliul Lituaniei () [Corola-website/Science/320080_a_321409]
-
care Germania a semnat armistițiul de la Compiègne. Consiliul a început să organizeze o armată, poliție, administrație locală, și alte instituții. S-a extins și pentru a include minoritățile etnice (evreii și bielorușii). Pe măsură ce forțele germane s-au retras, iar cele bolșevice s-au apropiat de Vilnius, la 2 ianuarie 1919 consiliul s-a mutat la Kaunas. Au început Războaiele de Independență. La 4 aprilie, s-a adoptat a doua constituție provizorie, care a înființat postul de președinte al Lituaniei. Antanas Smetona
Consiliul Lituaniei () [Corola-website/Science/320080_a_321409]
-
perioadă au sosit valuri uriașe de imigranți din Europa Centrală, Răsăriteană și de Sud și din Orientul Mijlociu. Dar, indiferent de naționalitatea acestora, toți erau cuprinși într-o singură episcopie sau jurisdicție, aflată sub ascultarea Bisericii Ortodoxe Ruse. În 1917, revoluția bolșevică a tăiat aproape complet legăturile dintre bisericile din America de Nord și Rusia. La începutul anilor 20, Patriarhul Tihon al Moscovei a cerut tuturor Bisericilor Ortodoxe ruse din afara țării să se guverneze autonom până când vor putea fi restabilite comunicațiile obișnuite. (El a
Biserica Ortodoxă Americană () [Corola-website/Science/333930_a_335259]
-
inclusiv cea mai mare parte a busturilor din ipsos ale oficialilor comuniști din aparatul de partid apparatcik. Colecția de sculpturi socrealist poloneze este expusă la Palatul Kozłówka, aproape de Lubartów. Doctrina realismului socialist în cinematografia sovietică își avea originea în jurul Revoluției bolșevice (Eisenstein, Dovzhenko, Pudovkin),a atins apogeul în anii 1930, dar nu a avut timp suficient să se dezvolte în Polonia postbelică. Ca urmare, cultul partidului comunist a rămas străin de industria locală de film. Printre cele mai creative filmele poloneze
Realismul socialist în Polonia () [Corola-website/Science/329194_a_330523]
-
institutului și a fost preluată de autoritățile revoluționare sovietice. În data de 7 noiembrie 1917 (această dată corespunde cu data de 25 octombrie din calendarul Iulian, care era încă în uz în Rusia), Vladimir Lenin a anunțat aici că facțiunea bolșevică a Partidului Social-Democrat al Muncii din Rusia a uzurpat puterea în Rusia de la Guvernul Provizoriu (care preluase puterea după abdicarea țarului Nicolae al II-lea la începutul aceluiași an). Lenin și guvernul său au lucrat în această clădire, iar liderul
Smolnîi () [Corola-website/Science/337597_a_338926]
-
înființat propria poliție politică, mai mare și acționând mai brutal decât defuncta Ohrană. Până în 1920, ultimele elemente albe au fost zdrobite, armatele străine au fost evacuate din tară, în Belarus, Ucraina și în Caucaz au fost impuse la conducere guverne bolșevice, care nu au făcut decât să perpetueze în forme noi conducerea autocrată rusă. Cât timp Rusia a fost implicată în războiul civil, frontiera dintre Rusia și Polonia a rămas nedesenată de tratatele de pace. În 1919 a izbucnit războiul polono-sovietic
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
ieftină a uzinelor și la creșterea explozivă a numărului de orășeni în numai câțiva ani. Planurile cincinale au dus la obținerea unor rezultate remarcabile în ramurile neagricole. Rusia, care era una dintre cele mai sărace națiuni în momentul izbucnirii revoluției bolșevice, se dezvolta printr-o rată a industrializării fenomenală, depăsind rata industrializării Germaniei din secolul al XIX-lea și cea a Japoniei de la începutul secolului al XX-lea. Conform cifrelor oficiale, producția industrială a crescut în 1932 cu 334% fața de
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
aceea că Germania avea să folosească Finlanda pe post de cap de pod pentru a ataca Leningradul și de aceea au cerut guvernului finlandez să accepte cedarea unei zone care să asigure o apărare mai eficientă a orașului-leagăn al revoluției bolșevice. Cea mai mare parte a anului a trecut cu discuții sterile. În același timp, situația politică din Europa s-a înrăutățit. Germania Nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, pe 23 august 1939, Pactul Molotov-Ribbentrop. Pactul de neagresiune sovieto-german conținea și
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
familiei imperiale, printre care Marele Duce Cyril Vladimirovich de Rusia, care a reușit să stabilească relații bune cu guvernul interimar și în cele din urmă a fugit din țară în timpul Revoluției din Octombrie. La data de 17 iulie 1918, autoritățile bolșevice care acționau la ordinele lui Iakov Sverdlov de la Moscova și condus la nivel local de către Filip Goloschekin și Iakov Zurovskz, l-au împușcat pe Nicolae al II-lea, pe rudele sale apropiate, și pe alți patru funcționari în pivnița Casei
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
celui de-al doilea război mondial în noiembrie 1944, sub liderul rezistenței, Enver Hoxha. Din 1945 până în 1990 Albania a avut unul din cele mai represive guverne din Europa. Partidul comunist a fost creat în 1941 susținut de către Uniunea Partidelor Bolșevice. Toți care s-au opus partidului au fost eliminați. Enver Hoxha a devenit liderul acestui partid. Pe cursul mai multor decenii, Hoxha a creat și a distrus relații cu Belgrad, Moscova, și China, mereu în intersul său propriu. Țara a
Istoria Albaniei () [Corola-website/Science/328128_a_329457]
-
a conducătorului acesteia a crescut, în perioada interbelică, mai cu seamă odată cu punerea în adormire sau cu interzicerea reuniunilor masonice în unele state europene, care au abandonat democrația și au început să experimenteze regimuri politice dictatoriale sau totalitare, precum Rusia bolșevică, Italia fascistă, Germania nazistă, Spania franchistă sau Portugalia salazaristă. Fruntaș al Uniunii Agrare (Argetoianu) din 1932, Pangal a fost adeptul unei guvernări dictatoriale. El a pus în adormire, în februarie 1937, Francmasoneria Regulară din România. A revenit în România pentru
Jean Pangal () [Corola-website/Science/308856_a_310185]
-
K. Gordienko (participant la revolta de pe crucișătorul Potemkin), E.N. Karpenko (care a participat la asaltul asupra Palatului de Iarnă), P.E. Ciumacienko și A.I. Dolbin (care au luptat în Războiul Civil din Rusia). Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. K.A. Orlovski a organizat trupele sovietice care au luptat în ianuarie 1918 împotriva armatei române. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Zolocari a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar
Zolocari, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318484_a_319813]
-
să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Muravleanca a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși-lipoveni, existând și o comunitate
Muravleanca, Ismail () [Corola-website/Science/318373_a_319702]
-
1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. A fost înființat un Soviet Țărănesc de Deputați care a distribuit 600 ha de teren al statului către țăranii săraci și cu puțin pământ. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Șichirlichitai a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de români, ruși și
Șichirlichitai () [Corola-website/Science/318358_a_319687]
-
cauză bolșevicilor la votarea redacției Iskrăi. Martov a devenit unul dintre liderii importanți ai menșevicilor, alături de Gheorghi Plehanov, Fiodor Dan și Irakli Țereteli. Lev Troțki a fost pentru scurt timp membru al facțiunii menșevice, după care a aderat la tabăra bolșevică. După reformele aduse de Revoluția din 1905, Martov a considerat că rolul revoluționarilor este acela de a asigura o opoziție militantă noului guvern burghez. El a văzut soluția în infiltrarea diferitelor organizați precum: sindicatele, cooperativele, consiliile comunale și sovietele, pentru
Iulius Martov () [Corola-website/Science/298471_a_299800]
-
care s-a inspirat din muzca lui Debussy. În timpul războiului a stat în satul părintesc Tymoszówka, lucrând intensiv. A compus atunci, printre altele, Simfonia a 3-a, Concertul pentru vioară nr. 2 și Cvartetul de coarde nr. 1. În timpul Revoluției Bolșevice, familia Szymanowski și-a pierdut proprietățile pământești. În 1920, Ștefan Bartoszewicz, cumnatul lui Szymanowski, care lucra că funcționar la Ministerul Comerțului din Varșovia, a cumpărat pentru familia Szymanowski o vilă abandonată în orașul Bydgoszcz de germani (în urma unei emigrări în
Karol Szymanowski () [Corola-website/Science/328116_a_329445]
-
studii de doctorat în Franța. Era primul călugăr român ortodox trimis la studii după Revoluția română din 1989. A ajuns la Institutul „Saint Sèrge” din Paris, singurul așezământ universitar ortodox din Occident, organizat de marii teologi ruși, expulzați la Revoluția bolșevică din 1917-1918. Facultatea era integrată Universității de la Sorbona, de aceea a intervenit pe lângă Guvernul francez care i-a acordat o bursă guvernamentală, ce i-a înlesnit aprofundarea studiilor. S-a înscris la Sorbona pentru a-și perfecționa limba franceză. A
Ioachim Giosanu () [Corola-website/Science/308637_a_309966]
-
sau grupuri de interese, măsurile economice vor afecta această împărțire și balanța polilor de putere, fiind automat politice. Pe de altă parte, minimalizarea rolului comitetelor de fabrică ignoră istoria revoluționară a acestora în Rusia țaristă, și apoi dizidentă în Rusia bolșevică, și dimensiunea lor profund democratică - bazată pe autoorganizarea muncitorilor în afara patronatului și sindicatelor controlate de social-democrați. Posibilitatea că Partidul Comunist, sau muncitori afiliați, ar fi dorit să își impună controlul asupra acestor comitete trebuie luată în calcul, dar atunci apare
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
în NKVD, unde a avut un rol major în timpul perioadei Marii Epurări din Uniunea Sovietică. Cuvântul rusesc troika se poate traduce prin "compus din trei elemente", "triumvirat" sau "treime". Comisiile formate din trei persoane erau foarte des utilizate în cadrul organizațiilor bolșevice. Se considera că trei era numărul minim de persoane necesare pentru luarea unei hotărâri oficiale și aceasta datorită faptului că era numărul minim necesar pentru luarea unei decizii democratice prin vot. De exemplu, numărul minim de membri ai unei celule
Troica NKVD () [Corola-website/Science/299668_a_300997]
-
fost de acord, el credea că era mai bine să ai un partid mare format din activiști. Majoritatea membrilor de partid a fost de acord cu Martov și au format facțiunea menșevică, în timp ce facțiunea lui Lenin a devenit cunoscută ca bolșevică. Deși majoritatea membrilor de partid a fost de partea lui Martov, ei au format o minoritate printre conducători și astfel se explica, cel puțin în parte, numele de menșevic - de la cuvântul rusesc меншинство minoritate în timp ce bolșevicii erau majoritari - din rusă
Menșevic () [Corola-website/Science/298416_a_299745]
-
din 1905 și s-au alăturat organizațiilor de opoziție care funcționau legal. După ceva vreme, Lenin nu a mai răbdat acțiunile menșevice numite "lichidaționiste" (1908) și acest fapt a dus la desprinderea în 1912, cu ajutorul a câțiva menșevici, a facțiunii bolșevice și formarea unui nou partid. Facțiunea menșevicilor s-a scindat mai apoi în 1914, odată cu începerea războiului. Cei mai mulți menșevici s-au opus războiului, dar aripa minoritară de dreapta l-a sprijinit din rațiuni de "apărare națională". După revoluția din 1917
Menșevic () [Corola-website/Science/298416_a_299745]
-
în timpul răscoalelor conduse de Stenka Razin (1670) și Emelian Pugaciov (1774). Țarițîn a devenit un important port fluvial și centru comercial în secolul al XIX-lea. Orașul a fost scena unor lupte foarte grele în timpul războiului civil din Rusia. Forțele bolșevice "roșii" care apărau orașul, aflate sub conducerea lui I. V. Stalin, Kliment Voroșilov și Semion Budionnîi, au fost înfrânte de "albii" conduși de Anton Ivanovici Denikin, care au controlat orașul până în 1919. După recucerirea de bolșevici, Țarițin a fost denumit
Volgograd () [Corola-website/Science/304027_a_305356]
-
unui partid foarte strict organizat, extrem de disciplinat, care să ducă la îndeplinire un asemenea obiectiv. La al doilea Congres al PSDMR din 1903, a forțat organizația evreiască Bund să părăsească partidul și a produs o ruptură între facțiunea lui "majoritară" bolșevică și facțiunea "minoritară" menșevică, care credea mai mult în spontaneitatea muncitorească decât în tacticile revoluționare stricte. Concepția lui Lenin despre partidul revoluționar al muncitorilor și țăranilor era mai apropiată de mișcarea "Voința Poporului" și de gândirea revoluționară a lui Tkacev
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]
-
sa actoricească era diametral opusă metodei lui Constantin Stanislavski. Un exemplu al stilului său actoricesc poate fi văzut în filmele lui Eisenstein, în care a distribuit actori ținând seama de înfățișare. În filmul "Lovește!", în care sunt înfățișate începuturile revoluției bolșevice, burghezii exploatatori sunt întotdeauna reprezentați de obezi care beau, mănâncă și fumează, iar muncitorii sunt atletici și bine proporționați. Meyerhold s-a opus cu hotărâre realismului socialist. La începutul deceniului al patrulea, când Stalin a luat poziție împotriva artei de
Vsevolod Meyerhold () [Corola-website/Science/301059_a_302388]