17,899 matches
-
respirăm. Locurile și lucrurile familiare capătă o lucire stranie, gesturile cotidiene se înscriu într-o mecanică absurdă, în timp ce distanța socială se micșorează până la anulare. În filele lui Cristian Popescu fojgăie cerșetorii, mutilații, estropiații, surdomuții și nebunii cu acte, o umanitate bolnavă pe creștetul căreia scriitorul așează nimbul sfințeniei. Lumea jurnalului este în primul rând lumea lor, contemplată și asimilată de ,subiectul cunoscător", bun conductor de suferință - a lui și a celorlalți: , Din mâna lipsă a cerșetorului de la Universitate, din sânul lipsă
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
a câte unui Psalm, în fiecare noapte. Deși în carte apar numeroase imagini ale degradării, cu toate că scenele tipice sunt acelea în care o boală fără leac roade carnea și sufletul, o lumină de sus mângâie, din când în când, țesuturile bolnave și răsfrânge imaginea Ierusalimului ceresc. Prin același efort de concentrare, diaristul caută - în dragoste, în credință, în milă - o ,sclipire a nelumii în lumesc". Și găsind-o, își privește moartea, dispariția fizică, așa cum niciodată nu-și poate percepe scrisul: cu
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
col. 1024-1036; a se vedea și Jean Boesse, Mistica creștinismului primitiv, Traducere de Beatrice Stanciu, în Marie-Madeleine Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 285. 8 murdărie, la fel precum se scoate albeața de pe un ochi bolnav incapabil să vadă lumina soarelui deoarece acesta e prea arzător. Tot astfel, slava Domnului e atât de puternică încât nu poate fi privită. „Iar dacă îmi spui: «Arată-mi pe Dumnezeul tău!», atunci îți voi spune și eu: «Arată-mi
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
și nu numai să renunțe la protestele sale, agresat și defăimat, Paul Goma se încăpățînează să creadă în dreptatea sa și își urmează calea, indiferent de consecințe. Gesturile sale sînt cele ale unui om normal care trăiește într-o lume bolnavă și care nu cere decît respectarea legilor aflate în vigoare la momentul respectiv. Așa cum sînt puse lucrurile, este evident faptul că între Paul Goma și Nicolae Ceaușescu, mai degrabă fostul șef al statului avea, în 1977, statut de disident. Cartea
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
Cu mine a fost foarte deschisă, deloc neîncrezătoare. Dar cred că există o reciprocitate: persoanele foarte sensibile percep și sensibilitatea celorlalți. Aceste mecanisme funcționează sau nu, fără a fi explicitate. Așa a fost și întîlnirea cu Jurek Becker: era deja bolnav, cînd am intrat la el în locuință l-am privit adînc în ochi și am știut: este OK. Suntem compatibili. Această privire intensă, această preștiință - ca și în cazul scriitorului Peter Handke, -oamenii hipersensibili o percep imediat.Unii scriitori au
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
col. 1024-1036; a se vedea și Jean Boesse, Mistica creștinismului primitiv, Traducere de Beatrice Stanciu, în Marie-Madeleine Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 285. 8 murdărie, la fel precum se scoate albeața de pe un ochi bolnav incapabil să vadă lumina soarelui deoarece acesta e prea arzător. Tot astfel, slava Domnului e atât de puternică încât nu poate fi privită. „Iar dacă îmi spui: «Arată-mi pe Dumnezeul tău!», atunci îți voi spune și eu: «Arată-mi
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
de jumătate de secol și din care ne bucurăm să credem că am ieșit definitiv. Cum au putut mai bine de douăzeci și două de milioane de oameni să accepte, atîta vreme, fără să crîcnească, toate fanteziile zămislite de mințile bolnave ale unor conducători cvasi-analfabeți? Cum a fost posibil ca o lume întreagă să privească neputincioasă - după ce ani în șir l-a cocoloșit cu cele mai înalte onoruri -, la megalomania agresivă a lui Nicolae Ceaușescu, un individ pe care bunul simț
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
uzina de la Seascale, care aparține Guvernului Britanic. Acolo se procesează combustibil nuclear, iar eu o cumpăr la mai puțin de un procent din costul ei de fabricație, spuse Melmont. - Pentru zece bucăți trebuie să dai mai mult. Nevastă-mea e bolnavă de inimă. O să ne coste 200.000 de dolari că să-i rezolvăm problema în America. - N-o să te coste atâta. Sunt bun prieten cu președintele Crucii Albastre, zise Melmont. Dar lauda de sine îi sună până și lui a
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
sau bestialitatea), poftele rele și toate patimile urâte și potrivnice firii 17. Caracterul patologic și patogen al desfrânării apare destul de evident, putând astfel să înțelegem de ce Sfinții Părinți o numesc adeseori boală și văd în ea o formă de nebunie. Bolnavă și rănită de săgeata poftei desfrânate este inima care vede pentru a se învăpăia de 8 Sorin Cosma, Cumpătarea în etica filozofică antică și morală creștină. O încercare de sofrologie creștină, Edit. Helicon, 1999, pp. 213, 218. 9 Dicționarul explicativ
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
mai lipsită de răbdare a momentului împlinirii ei; • un proces complex de elaborare a mijloacelor, circumstanțelor si persoanelor antrenate în săvârșirea ei, dublată de înlăturarea tuturor circumstanțelor care ar putea împiedica declanșarea ei; • o teamă și o adversitate, o gelozie bolnavă față de tot ceea ce i-ar putea periclita împlinirea patimii, fie că este vorba de persoane, fie că este vorba de obiecte; • o reducere progresivă a factorului rațional, în favoarea celui irațional, pătimaș; o stingere a discernământului, o întunecare a rațiunii, a
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
vine să recunosc că-i admir: nu pot scăpa de senzația de Ťcarte poștalăť, de déjŕ lu - dar, cum să fi citit o imagine? În loc să mă liniștească (știu eu poza cu Alpii, am văzut-o în cărți), îmi creează senzația (bolnavă) de Ťneacasăť: sunt într-un text, Alisă nătângă și minunată (adică, minunându-se)." Această "percepție mereu livrescă a cosmosului" trădează, de fapt, o criză a jurnalului de călătorie. De vreme ce clișeele identitare tind să devanseze realitatea, pitorescul - valuta forte a peregrinilor
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
Simona Vasilache Nu știu cum ar fi arătat capetele de copil ale lui Tonitza dacă le picta, bunăoară, cu tușa deformantă a unui Hieronymus Bosch. Ar fi avut, poate, ceva din juisarea paradoxală a corpurilor iremediabil bolnave și din grația înșelătoare a serviciului de porcelaine cu defect. Așa sînt personajele lui H.Bonciu: copii trecuți din "copt", care știu (și regretă...) totul, deși n-au apucat să trăiască mai nimic, părelnic rubiconzi și sangvinici, de fapt deșirați
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
lui Miriam-Lieba, iar ea îi mulțumi. Helena schiță o mișcare de parcă ar fi vrut să-l îmbrățișeze pe Lucian, dar se opri. - Da, îmi amintesc de tine, repetă ea, cu o voce solemnă. - Ce face mama noastră?, întrebă Lucian. - E bolnavă, foarte bolnavă. - Da, știu. Am citit în ziar o știre despre întoarcerea tatălui nostru. Ce boală are mama? - O slăbiciune... a nervilor... inima... - Dar Felicia? - E acasă. - Slavă Domnului! încă o dată: nimeni nu trebuie să știe că m-am întors
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
iar ea îi mulțumi. Helena schiță o mișcare de parcă ar fi vrut să-l îmbrățișeze pe Lucian, dar se opri. - Da, îmi amintesc de tine, repetă ea, cu o voce solemnă. - Ce face mama noastră?, întrebă Lucian. - E bolnavă, foarte bolnavă. - Da, știu. Am citit în ziar o știre despre întoarcerea tatălui nostru. Ce boală are mama? - O slăbiciune... a nervilor... inima... - Dar Felicia? - E acasă. - Slavă Domnului! încă o dată: nimeni nu trebuie să știe că m-am întors. Am făcut
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
ar fi de mirare ca El, Dumnezeu, să se apuce să vă plagieze, conștient fiind de faptul că, stilistic, stă prost la capitolul umor. Vă sărut mâna cu care scrieți și vă doresc sănătate, lucru de care, vorba unui poet bolnav, eu nu prea am parte. Cu venerație, Șerban Tomșa Credeți, cumva, că mi-a venit să roșesc?... Nicidecum. Depinde cum ești enorm... Artifex este artifex. Și-apoi, nu numai umorul te împiedică să te rușinezi în asemenea cazuri cu schepsis
O promisiune ținută by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11817_a_13142]
-
de celălalt și chiar de sine însuși, la ura greu reținută față de o iubire-carceră resimțită ca o formă ireversibilă de anulare a libertății ființei. În Nescafé, soția așteaptă cu nerăbdare, din chiar prima zi a mariajului, ziua morții bărbatului ei bolnav, care i-a fost "promisă" înainte de căsătorie, dar care întârzie cu încăpățânare să mai vină, căci, constată cu cinism naratorul, "domnul Rotaru tot nu renunțase la ticul acela agasant, la obiceiul acela puțin ridicol și evident desuet de a nu
Demonii dragostei by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12902_a_14227]
-
alte limbi, printre care cele pe care le folosesc frecvent prin Nord America. Cum au ajuns în România ? În plus, mă surprinde limbajul vulgar care este la modă : « Mă, ba, tu...» sunt cuvinte folosite cotidian. Oamenii pe străzi apar obosiți, bolnavi, nervoși și gata să-și arunce epitete jignitoare, măi din nimic. De ce atâta tensiune în aer ? De unde vine ? Nu cumva poluarea și contaminarea cu fel de fel de substanțe și metale grele din praf le schimbă comportamentul ? Am mai scris
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
trecut crește odată cu omul de la nașterea lui și merge pînă la moarte. Celălalt trecut se numește "Potecă" și merge de la om către nașterea lui. Cele două trecuturi nu au aceeași lungime. în funcție de lungimea fiecăruia din cele două trecuturi, omul cade bolnav de moartea sa sau nu cade bolnav de moartea sa. în cel de-al doilea caz înseamnă că omul își zidește trecutul și de cealaltă parte a mormîntului și acesta va crește și după moartea sa. Dar adevărul se află
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
trecut o jumătate de veac de când parcurg cu privirea, de la stânga la dreapta, rând după rând, texte tipărite, scrise de mână, dactilografiate sau desenate de fascicolul de electroni pe monitorul computerului. Și aceasta zilnic. Poate au existat și zile când, bolnav fiind, n-am citit nimic, dar nu mi le amintesc. În schimb, am clară în minte emoția pe care am trăit-o într-o zi din toamna lui 1954, într-o clasă cu ferestre mari a unei școli din Suceava
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
sperau nici în vis că vor ajunge vreodată să exercite puterea. Ei erau (iar demonstrația lui Vladimir Tismăneanu e implacabilă) niște dezaxați așezați de-a curmezișul istoriei, niște „îndrăciți” care vedeau în Moscova leagănul mitologic ce le putea rezolva aspirațiile bolnave. A glosa prea mult pe ideea de „romantism”, de „idealism”, de „curățenie morală și spirituală” e o pierdere de vreme. E vorba de-o sectă descreierată, născută din anarhismul belicos care deja făcuse un număr enorm de victime și se
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
explicase bizara situație într-o scrisoare către APLER. Se pare că nu se făcuse auzit. * Poate de data asta! * CONTEMPORANUL din februarie este dedicat lui Nicolae Breban, la 70 de ani. Adevărat, deși de necrezut: autorul Bunevestiri și al Animalelor bolnave a atins vîrsta patriarhilor. România literară îi urează “La mulți ani!”. Directorul revistei este, de altfel, prezent în numărul omagial cu o amintire. Iar “noua lectură” a d-lui Alex Ștefănescu din ultimele două numere (7 și 8) ale României
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
semn. nici în seara asta n-am să uit dar nici nu-mi amintesc destul de limpede ca să mă ridic. nici în noaptea asta n-am să dorm dar încă o dată nicăieri n-am să pornesc. în tâmple îmi zvâcnesc minutare bolnave pândind eliberarea exploziei sub umărul stâng carnea străină pulsează în silă. dus-întors el era puțin nord puțin sud puțin briză și uragan rouă soare în deșert ea îl întâlnea atât de rar încât aproape îi uitase chipul numele dogoarea privirii
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
Instinctul thanatic lucrează, acea aglutinare de motive suporta un filtru cultural, infernul conștiinței și starea virginala, ascultînd „sunetul original” și muzica genezica, alimentează o gîndire lirica aflînd În rod chiar coexistența contrariilor: „perfectul rod ce-i moartea”. La „ceasul cărnii bolnave”, poetul vrea să iasă din temnița sinelui și acest ecou baladesc, de o naturalețe rafinată, Întreține vraja orfica și, În același timp, obsesia lutului sexualizat, Împăcînd chiotul dionisiac cu puritatea liliala. LÎngă dulceața cîntecului de leagăn, Cezar Ivănescu Încheagă, cu
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
sănătoși George Cârțan” </citation>. În primăvară anului 1911, Gheorghe Cârțan este surprins de o avalanșă pe crestele munților, cu desagii Încărcați de cărți În spinare. Vreo două zile s-a chinuit până a putut să iasă de acolo. A rămas bolnav și slăbit mult după acea Întâmplare. N-a mai avut putere să ajungă acasă și a fost adăpostit de familia Lahovary, la Sinaia. Simținduși sfârșitul, le-a cerut celor care-l Îngrijeau să-l Îngroape acolo, În pământul liber al
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
Emil Brumaru Ne vom iubi atît de mult Vom fi atît de triști și singuri Tu portocală eu adult Poftim un crin bolnav de friguri Și-o trăsurică-ți va purta Trupul bătut mărunt cu flori De păducel o sora mea Deasupra căreia trec nori Cînd păpădii se sparg și cad De ce de ce vrei să mă-nvingi La tine între sîni e cald
Tamaretă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9375_a_10700]