233 matches
-
din cărămidă veche cu următoarea structură: C1 - Turnul Chindiei, suprafață = 141 mp, C2 - Biserica Domnească «Adormirea Maicii Domnului», suprafață = 398 mp, C3 - Turnul porții cu corp de gardă, suprafață = 182 mp, C4 - WC, suprafață = 50 mp, C5 - Casa Doamnei Bălașa - Bolnița, suprafață = 113 mp, C6 -- Biserica «Sf. Vineri» - Domnească Mică, suprafață = 208 mp; suprafață totală teren = 28.004 mp; carte funciară nr. 77183/2016, număr cadastral 77183/2016", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "Construcții - 2.289.717,37 lei
HOTĂRÂRE nr. 823 din 2 noiembrie 2016 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276823_a_278152]
-
168. Biserica domnească Municipiul Vaslui Vaslui Sfântul Ioan Botezătorul k)169. Mănăstirea Arnota Comuna Costești, satul Bistrița Vâlcea k)170. Mănăstirea Bistrița Comuna Costești, satul Bistrița Vâlcea k)171. Ansamblul Mănăstirii Orașul Călimănești, Vâlcea Cozia localitatea Căciulata k)172. Biserica bolniței Orașul Călimănești, Vâlcea Mănăstirii Cozia localitatea Căciulata k)173. Biserica Nașterii Orașul Călimănești Vâlcea Maicii Domnului a schitului Ostrov k)174. Ansamblul Mănăstirii Comuna Frâncești, satul Dezrobiți Vâlcea Dintr-un Lemn k)175. Schitul Fedeleșoiu Comuna Dăești, satul Fedeleșoiu Vâlcea
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Poliamidice a devenit POLIROM S.A. și este în lichidare. S-au mai înființat de asemenea un "pension" de băieți, două pensioane de fete și o școală armenească. În secolul al XVII-lea, pe lângă mănăstirea „Sfinții Voievozi” s-a organiat o bolniță. Se mai construiește o policlinică stomatologică, un leagăn pentru copii, cinci dispensare urbane, un spital de boli contagioase. Rețeaua de asistență medicală este susținută și de o rețea de farmacii. De asemenea, asociația "Precista Mare" oferă servicii medicale și asistență
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
acestuia. Conform acestei destinații biserica adăpostește și mormântul domnitorului, nefolosit deoarece Brâncoveanu a fost înmormântat la biserica "Sfântul Gheorghe" din București. Biserica a fost reparată și restaurată în 1827, 1872, 1907-1912 și 1954-1964. O ctitorie a Doamnei Maria din 1696, bolnița a fost finisată în 1699 și conține picturi ale meșterilor români Preda, Nicolae și Ianache. Edificiul a fost construit în 1698 și pictat în 1700 de ierodiaconul Iosif și de Ion. Picturile schitului au fost executate de Ianache, Istrate și
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
într-un raport din 16 iunie 1916: „...piatra comemorativă cu inscripția de la marele voevod Mircea cel Bătrân, fondatorul acestui monument istoric, am găsit-o deteriorată cu desăvârșire, în biserici băgându-se cai...” În imediata apropiere a Mănăstirii Cozia se află Bolnița Sfinții Apostoli. Aceasta a fost ridicată de de Radu Paisie (cunoscut și sub numele de Petru de la Argeș), fiu al lui Radu cel Mare și domn al Țării Românești între 1535-1545. Pictura murală a bolniței a fost realizată în 1542-1543
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
a Mănăstirii Cozia se află Bolnița Sfinții Apostoli. Aceasta a fost ridicată de de Radu Paisie (cunoscut și sub numele de Petru de la Argeș), fiu al lui Radu cel Mare și domn al Țării Românești între 1535-1545. Pictura murală a bolniței a fost realizată în 1542-1543 de către meșterii zugravi David și fiul său Raduslav. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Vâlcea, având codul . Imagini
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
nu mai are dureri de spate, iar oile rănite s-au vindecat"". Călugării au verificat mărturia ciobanului și au găsit chiar în jurul mănăstirii izvoare de unde ""cură piatră pucioasă"". Meșteri în a vindeca diferite ""metehne ale trupului"" construiesc pe lângă mănăstire o ""bolniță"" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin să se trateze. Însuși ctitorul mănăstirii Cozia domnitorul Mircea cel Bătrân a venit și s-a tratat aici la bătrânețe. Mai târziu va veni spre vindecare și urmașul său Matei Basarab. Pe la
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
romanice de est, de exemplu "gol", "lupată", "deal", "drag". Cele ulterioare sunt din macedoneană, unele mai vechi, folosite în tot Meglenul, precum "tšitšă" „unchi”, "matšcă" „pisică”, "trăpiri" „a răbda, a suporta”, altele mai recente, folosite numai în actuala Republică Macedonia: "bolniță" „spital”, "doguvor" „acord, contract”, "voz" „tren”. Provin împrumuturi și din limba greacă, care sunt mai puține decât în aromână. Unele sunt mai vechi și generale, precum "acsen / ăcsen" „străin” și "piră" „flacără”, altele mai noi, folosite numai în Grecia: "fos
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
ornamentică deosebit de bogată și era considerat drept o sinteză a arhitecturii sacrale tradițional românești. Alte monumente ale acestei epoci sunt Biserica Krețulescu (1722) și Biserica Stavropoleos (1724-1730), cu un pridvor bogat ornamentat. Așa-numita "Biserică a lui Bucur Ciobanul", Biserica Bolniței Mănăstirii Radu Vodă, este, în pofida numelui care sugerează o ctitorie legendară, tot o construcție grațioasă din secolul al XVIII-lea. Din vremea lui Constantin Brâncoveanu datează și viitoarea Cale a Victoriei, stradă numită inițial Podul Mogoșoaiei, deoarece făcea legătura între
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
din județul Neamț din anul 2004, având codul . Biserica de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din Agapia a fost construită în anul 1780 în afara incintei Mănăstirii Agapia (aflată în județul Neamț). Mai este cunoscută și sub denumirea de biserica bolniței. Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" de la Mănăstirea Agapia a fost inclusă, sub denumirea de Bolnița de lemn "Adormirea Maicii Domnului", pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . Mănăstirea Agapia a fost descrisă în mai
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
din Agapia a fost construită în anul 1780 în afara incintei Mănăstirii Agapia (aflată în județul Neamț). Mai este cunoscută și sub denumirea de biserica bolniței. Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" de la Mănăstirea Agapia a fost inclusă, sub denumirea de Bolnița de lemn "Adormirea Maicii Domnului", pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . Mănăstirea Agapia a fost descrisă în mai multe opere literare care descriu zona munților Neamțului. Printre primii scriitori care au poposit aici s-
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
murală continuat de realizarea icoanelor (fie și numai a celor împărătești) nu reprezintă o sarcină pe care un zugrav ar fi putut-o îndeplini într-un răstimp foarte scurt. Zugravii etapei brâncovenești au fost Preda și Ianache, atestați anterior la bolnița Mănăstirii Hurezi și la biserica mare a Mănăstirii Cozia. Tabloul votiv pictat în pronaos, îi reprezintă pe Matei Basarab și Doamna Elina, pe străbunicii voievodului: Datco, mare armaș din Izvorani și Brânncoveni, înrudit cu Craioveștii, și soția sa, Calea din
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
fost demolate chiliile din dreapta turnului, iar în partea stângă a fost construit un corp de chilii cu parter și etaj, având un pridvor deschis, susținut pe coloane neoclasice de lemn. În această clădire a funcționat între anii 1881-1932 un spital (bolniță pentru bolnavi). De asemenea, a fost demolată o clădire cu trei încăperi spațioase, care era lipită de turnul de sud-vest și de zidul sudic. În 1830 s-au turnat două clopote, tot pe cheltuiala arhiereului. După ce s-a retras din
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
economică - preferații lor, de obicei rude din Fanar, fără minime cunoștințe de limbă și cultură română, fără un minim nivel de moralitate. Aceștia - domnitorii și rudele lor - au jefuit sistematic țara și Biserica, deturnând averile mânăstirești destinate sprijinirii Locurilor Sfinte, bolnițelor (spitalelor), școlilor sau altor instituții obștești în buzunarele proprii. Clericii și călugării care au încercat să limiteze jaful au fost înlăturați, torturați, uciși - după caz. În "Memorii istorice și geografice asupra Valahiei" F. G. Bauer menționează că numai în timpul domniei
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
sărit de pe acoperișul sfântului locaș, la temelia căruia se spune că-și zidise propria soție. În locul în care s-ar fi prăbușit, sufletul său s-ar fi preschimbat într-un izvor. De la „Fântâna lui Manole” se vede, spre apus, fosta bolniță a mănăstirii, monument istoric, despre care un document existent scrie că „se găsea alături de biserica lui Neagoe Basarab încă din 1524”. Mănăstirea Curtea de Argeș este și necropolă regală, începând cu anul 1914, aici fiind înmormântați regii și reginele României: Carol I
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
Călugărul, Vlad al VI-lea Înecatul, Vlad al VII-lea Vintilă și nu în ultimul rând Radu cel Mare și Neagoe Basarab. Acesta din urmă a ridicat aici Biserica Sf. Nicolae, chilii, trapeza (sala de mese), pivnița, brutăria, bucătăria, hambarul, bolnița, arhondaricul (pentru primirea oaspeților) și alte construcții, a acoperit biserica cu plumb și i-a pus geamuri, a construit port întărit cu zid și a numit Cutlumușul „Lavra cea Mare” a Țării Românești. Au contribuit, de asemenea, Elisabeta Movilă si
Mănăstirea Cutlumuș () [Corola-website/Science/303570_a_304899]
-
și al Mănăstirii Căpriana. Perioada de vârf a fost atinsă, însă, în timpul lui Ștefan cel Mare. Acesta a refăcut mănăstirea aproape integral, între anii 1466-1502. Între 1466-1471 Ștefan cel Mare dă mari fonduri de bani pentru înnoirea bisericii și a bolniței. În anul 1475 rezidește la malul de sud-vest al mării arsanaua (portul pentru corăbii). În anul 1495 reface din piatră corpul chiliilor, trapeza și zidul de incintă. În anul 1502 Ștefan cel Mare zidește din nou biserica mare și o
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
Ideea de a ctitori bolnița „Sf. Spiridon” aparține lui Ștefan Bosie în 1743, cu banii primilor donatori numiți epitropi: A.V. Kogălniceanu, Vasile Roset și Anastasie Lipscanul. În 1754 este ctitorită Biserica Sf. Spiridon din Iași și în jurul ei o bolniță pentru 30-40 bolnavi. În
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
Ideea de a ctitori bolnița „Sf. Spiridon” aparține lui Ștefan Bosie în 1743, cu banii primilor donatori numiți epitropi: A.V. Kogălniceanu, Vasile Roset și Anastasie Lipscanul. În 1754 este ctitorită Biserica Sf. Spiridon din Iași și în jurul ei o bolniță pentru 30-40 bolnavi. În 18 iulie 1755 Matei Ghica recunoaște Epitropia „Sf. Spiridon”, prima atestare documentară aparținând domnitorului Cehan Racoviță în 1 ianuarie 1757 "hrisovul" de înființare și organizare a ospiciului „Sf. Spiridon”. În acest document se recunoaște că la
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
Manual"" (DSM), care în momentul actual - împreună cu ICD-10 al Organizației Mondiale a Sănătății ("World Health Organization") - reprezintă cea mai răspândită tipologie și clasificare nosografică a patologiei psihiatrice. Nu există informații suficiente asupra dezvoltării psihiatriei în țările române. Primele așezăminte spitalicești (""bolnițe"") au apărut pe lângă biserici sau mănăstiri, unde uneori se găsea o icoană "făcătoare de minuni", ca la biserica "Sf. Spiridon" din Iași. În aceste bolnițe nu se putea vorbi de o îngrjire medicală propriu zisă, preoții sau călugării foloseau leacuri
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
patologiei psihiatrice. Nu există informații suficiente asupra dezvoltării psihiatriei în țările române. Primele așezăminte spitalicești (""bolnițe"") au apărut pe lângă biserici sau mănăstiri, unde uneori se găsea o icoană "făcătoare de minuni", ca la biserica "Sf. Spiridon" din Iași. În aceste bolnițe nu se putea vorbi de o îngrjire medicală propriu zisă, preoții sau călugării foloseau leacuri tradiționale ("băbești") făcute din plante, sub formă de fierturi și unsori, alături de rugăciuni, slujbe și arderea unor esențe mirositoare. În prima jumătate a secolului al
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
propriu zisă, preoții sau călugării foloseau leacuri tradiționale ("băbești") făcute din plante, sub formă de fierturi și unsori, alături de rugăciuni, slujbe și arderea unor esențe mirositoare. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, la Mănăstirea Neamț se înființează o "bolniță" pentru bătrâni. Probabil după incendiul din 1841, o dată cu construirea unei noi clădiri în 1843, se amenajează aici un ospiciu pentru bolnavi ""lipsiți de minte și chinuiți de duhuri rele"". În București, pe lângă biserica "Mărcuța", ctitorie veche din 1586, se înființează
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
în satele respectiv eponime. Ansamblul mănăstirii Agapia cuprinde biserica „Sfinții Voievozi” (1642-1647), paraclisul „Nașterea Maicii Domnului” (1864), construcții de incintă și locuințe monahale (secolele al XIX-lea-al XX-lea), biserica de lemn „Sfântul Ioan Bogoslov” (1821), turnul-clopotniță (1823) și bolnița de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1780). Ansamblul mănăstirii Văratec cuprinde biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1807-1808), turnul de poartă cu clopotniță (secolul al XIX-lea), biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1844, cu adăugiri în 1880), biserica „Schimbarea la Față” (1847) și case monahale (secolele
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
fost restaurată prin grija Patriarhului Iustinian. În atelierele mânăstirii funcționează ateliere de croitorie pentru veșminte preoțești, cruciulițe și icoane. Pictura a fost realizată de aceiași meșteri de la Cernica, Fotache și Nicolae Polovnicul. În 1990, în mănăstire a fost ctitorită o Bolniță - cămin, unde sunt îngrijiți la ora actuală cam 50 de bătrâni. Tot aici se află în construcție noua clădire a Seminarului monahal, care funcționează deocamdată într-o clădire din Brănești.
Mănăstirea Pasărea () [Corola-website/Science/306131_a_307460]
-
și de la domnitorii fanarioți cărora a știut să le întrețină iluzia revenirii în regiune. În 1747 a construit mănăstirea care îi poartă numele (Obedeanu). Anul 1754, tot Constantin Obedeanu a înființat primul spital modern al Craiovei , pînă atunci existînd doar bolnițe la unele mănăstiri. Iar în 1759 a instituit învățământul organizat, pînă la el educația se făcea în casele boierilor sau de către preoți. Școala Obedeanu este prima școală în adevăratul sens al cuvântului. În primăvara anului 1826 școala Obedeanu este transformată
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]