233 matches
-
masivului Buila-Vânturița, la intrarea în Cheile Bistriței, la o altitudine de 560 m, mănăstirea, ctitorie a boierilor craiovești, este atestată documentar de la 1494. Timpul n-a fost prea îngăduitor cu această construcție, care a fost adesea „risipită“ (adică arsă, dărâmată). Bolnița este singura clădire rămasă de la început în picioare și care conservă picturi din 1513-1514. Construcția actuală a Mănăstirii Bistrița reprezintă mai ales opera domnitorilor Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. Picturile murale din interiorul mănăstirii au fost executate de către Gheorghe Tătărăscu
Agenda2003-44-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281669_a_282998]
-
a amintirilor celor întorși din moarte. Imagini despre care s-ar putea vorbi, poate, cu focul și cu apa, cu dorința de mișcare a corpurilor subjugate de criza de spațiu a carcerei, cu strigătele cavernoșilor fără voce. Cu mirosurile de bolniță, cu fricile teribile și neștiute, frica peretelui de igrasie, frica trupului de prăbușire. Cu inconștiența celor morți și cu luciditatea neputincioasă a celor vii. "Eterna insomnie a vieții"... Jurnalul de Berck, un nume iscînd complicități cu presupus, ridicînd spectre, în
Ape grele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7673_a_8998]
-
zidurilor uitate, Constantin Blendea nu contenea să-și reprime orice aplecare spre paradă. Rămînea sever, fără emfază, deși îmbogățit din comuniunea cu vocile din frescele străvechi răsunînd acum, prin el, sagace emergente, din taina peretelui care le conținea, - în paraclisul bolniței de la Cozia, bunăoară. Asemenea izbînzi, de ordinul restaurării, omologate la nivelul celei mai riguroase calificări internaționale, Constantin Blendea le-a înscris firesc între achizițiile care aparțineau unui context european. În propriul său atelier, pictorul înțelegea să parcurgă, la șevalet, itinerare
Dor de înalt și zbatere spre eter, CONSTATIN BLENDEA by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4872_a_6197]
-
în câteva spitale în care personalul medical era completat și ajutat de voluntari care, de cele mai multe ori, erau cei mai simpli membri ai clerului: călugări și călugărițe. Documentele istorice atestă de altfel că, în România, primele spitale - numite în epocă bolnițe - s-au creat în mănăstiri. Dacă organizarea era sumară și insuficientă în timp de pace, la vreme de război ea putea fi considerată ca fiind inexistentă. Rata de vindecare a celor răniți sau îmbolnăviți în timpul conflagrațiilor se situa la un
Agenda2003-28-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281238_a_282567]
-
1387) n-a fost întâmplător ales. În 1517, Gavril Preotul din Athos vizitează Cozia, relatând ulterior că „acolo cură piatră puccioasă... și am văzut cu ochii noștri acel loc și i-am zis pământ făgăduit“. Există documente potrivit cărora la Bolnița mănăstirii își alinau suferințele negustori, bei și pașale turcești, dar și domnitori ai Țării Românești. La începutul secolului al XIX-lea, „apele de pucioasă“ din vecinătatea Coziei nu mai făceau față afluxului de vizitatori, fiind necesară punerea în valoare a
Agenda2003-40-03-turstic () [Corola-journal/Journalistic/281555_a_282884]
-
familiei, la Ungheni, lângă Iași. Aici, la Ungheni, a primit vestea că soțul ei este pe moarte. Casa din Târgu Neamț, apoi, o va ceda Mânăstirii Văratic la 16 octombrie 1886 (câteva săptămâni Înainte ca Eminescu să fie adus la bolnița mânăstirească din același târg). Ca tânără boieroaică moldavă soția Rectorului Universității, probabil cea mai importantă funcție științifică și culturală din fosta capitală a Moldovei! Veronica petrecea multe zile În plimbări, fie pe la rude și cunoscuți, fie pe la mânăstiri fie pe la
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
-și află leacul de monotonie. Despre ele, boli ale ființei, privite nu doar ca dat, ci, deopotrivă, ca necesitate, scrie Noica Spiritul românesc în cumpătul vremii, cu subtitlul Șase maladii ale spiritului contemporan, eseul apărut, în '78, la Univers. Antreul bolniței filosoficești e-o poetică luare la cunoștință a morbus universalis, boala care mișcă (sic!) soarele și celelalte stele: "luneta lui Galilei a venit să arate imperfecțiunile lumii, pe care contemporanul său Cremonini nu vroia să le vadă; iar astăzi se
Bolile din veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8618_a_9943]
-
lor, o nouă autoritate prinde gustul semeției: rațiunea. Ofrandele închinate acestei facultăți mirabile de la care gînditorii așteaptă tot mai mult seamănă cu oficierea unui cult ce va culmina într-un nou gen de idolatrie: sfinți și îngeri se retrag în bolnițele mînăstirilor, iar noul idol, rațiunea, devine singura temelie pe baza căreia oamenii vor să clădească lumea. Și astfel, lupta care pînă atunci se dusese între catolici și protestanți, și între taberele Reformei și ale Contrareformei, lasă locul războiului dintre credință
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
masivului Buila-Vânturița, la intrarea în Cheile Bistriței, la o altitudine de 560 m, mănăstirea, ctitorie a boierilor craiovești, este atestată documentar de la 1494. Timpul n-a fost prea îngăduitor cu această construcție, care a fost adesea „risipită“ (adică arsă, dărâmată). Bolnița este singura clădire rămasă de la început în picioare și care conservă picturi din 1513-1514. Construcția actuală a Mănăstirii Bistrița reprezintă mai ales opera domnitorilor Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. Picturile murale din interiorul mănăstirii au fost executate de către Gheorghe Tătărăscu
Agenda2003-46-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281726_a_283055]
-
Cîntecelor de sănătate, sau de însănătoșire prin pilde, în nădejdea că un om dăscălit apucă, măcar din cînd în cînd, cărările înfrînării, le stă bine, ca la Arghezi, mai pe urmă, pereche cu cîntecele de boală, "de foame de scrum". Bolnița lui se numește Spitalul amorului, culegere de stihuri de epocă ale minților rătăcite pe destul de ocolite drumeaguri. E, în ele, o pedagogie superficială, a scufundării în viață și în tabieturile timpului, a mahalalei ascultate în momentele ei de lamento, ca
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
trei fântâni, vie, livadă și pădure. Din preajma Școlii Normale a decolat Aurel Vlaicu în octombrie 1911, realizând primul zbor aviatic la Iași. Biserica Moara de Vânt, Str. Moara de Vânt, Nr. 24 Inițial a fost capelă pentru prohodirea morților din bolnițele Epitropiei Sfântul Spiridon. Edificarea bisericii se întinde între anii 1803-1840. Printre ctitorii bisericii întâlnim pe: Mihail Sturza, Cantacuzino-Pașcanu, Constantin Ipsilanti, Alexandru Moruzi și Mitropolitul Veniamin Costachi. Biserica este restaurată de Epitropia Spiridoniei ̀între anii 1924-1925. Biserica din Șorogari În
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
pomenea într-un document despre vindecătoarea locală Vârlăneasa, din Corni (Sirețel), care l-a îngrijit pe hatmanul Leonte Balica, comandantul oștilor moldovenești, rănit în luptele cu cazacii. Un rol important în tratarea călugărilor, călătorilor și a credincioșilor l-au avut bolnițile și spitalele mănăstirești. Dimitrie Cantemir (1673, 1710-1711), în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”, sublinia faptul că în mănăstirile moldovenești era primit orice călător, fie ortodox, fie armean, având întreținere gratuită. În secolul al XVIII-lea, iau ființă noi spitale mănăstirești, dar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Când i s-au măritat fetele, poruncise pentru zestrea lor tocmai la Brașov tacâmuri de argint aurite cu furculițe cum nu aveau nici la curtea regelui Ludovic. Toți ai săi, adunați împreună, au dus-o și au îngropat-o în bolnița mânăstirii de la Mărgineni, alături de soțul domniei sale, marele postelnic Constantin Cantacuzino. La panihidă a fost și nepotul Constantin Știrbei. Vodă îl iertase. Marele logofăt — A fost odată ca niciodată... — Tată, fără căpcăuni, îl întrerupse Ilinca, fără căpcăuni, destul că a fost
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
între noi, aducător de tihnă. Frumoasă viață ai dus, măria ta, câți ani aveai când ai ctitorit schitul Sfântului Ștefan de la Hurezi? — Știu eu, nici douăzeci cred. Îl găsești frumos? — La Hurezi totul este frumos, și biserica lui vodă, și bolnița doamnei Marica, și schitul domniei tale, și casele mânăstirești cu paraclisul și casele domnești... Totul! Îl fericesc pe vodă că l-a lăsat inima să aducă meșteri din toată lumea și să zidească asemenea lăcaș de desfătare duhovnicească. — Cum adică, l-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ca într-o plutire albă din Istanbulul minaretelor spre Constantinopolul turlelor aurite de biserici. Un țipăt prelung, sfâșietor, trezi toată lumea aflată între zidurile mânăstirii, și era mult popor adunat din toate satele oltenești de prim prejur, căci era hram la bolnița cea zidită de către domnița Ancuța, fiica doamnei Chiajna și a lui Mircea Vodă Ciobanul, pe locul pe care fusese stejarul cel păstrător al icoanei. De fapt nu sosiseră la hram, veniseră să se închine la icoana care dăduse numele mânăstirii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mănăstirea Bârnova au fost îngrijiți și bolnavi de ciumă. Asta îi o noutate pentru mine, părinte. Eu știam doar de „Schitul Sihăstriei deasupra Socolii în codrii Iașului” (Schitul lui Tărâță), că a fost destinat de Ioan Theodor Calimah voievod ca bolniță pentru ciumați, pus sub epitropia mănăstirii Sfântul Spiridon. Asta ar fi ca o lecție pentru tine, care te învață să citești fiecare hrisov domnesc sau zapis cu multă băgare de seamă Am să fiu mai atent, sfințite. Numai că n-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la rangul de stavropighie (mănăstire de sine stătătoare cu egumen arhiereu). Odată cu statutul de mănăstire primește însărcinarea de a îndeplini și rolul de spital pentru obștea târgului Iași. De la început se poate spune că Spiridonia a ajuns cea mai însemnată „bolniță” din Moldova. Mănăstirea avea în subordine zece biserici, două schituri și șase paraclise... cu toate proprietățile lor. Averea agonisită în timp trecea cu mult peste așteptări. Primea veniturile târgurilor Vaslui, Galați, Tecuci și Târgul Ocna cu exploatarea de sare. Apoi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și de hrisovul lui Ioan Theodor Calimah voievod din „Vălet 7269”, în care spune: „S-au afierosit câteva vinituri la mănăstirea Svântului ierarh Spiridon... pentru întemeiarea și bunăstarea acestui locaș... dar fiindcă am făcut și spitalii la mănăstirea aceasta, adică bolniță pentru căutarea grijii și hrana a ticăloșilor bolnavi... dar deosebit ... este trebuință și un doftor, om de ispravă și iscusit ispitit la meșterșugul doftoriilor... pentru căutarea și cercetarea bolnavilor ce să vor întâmpla la spitalii, dar și pentru boierime... și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am găsit domnie mea cu cale și cu mare dreptate și i-am dat venitul... pârcălăbiii Sorocii să fie în sama lui”. Nu te bucura însă, fiule, înainte de a afla că din acest venit jitnicerul trebuia să dea pentru cheltuiala bolniții câte 120 de lei, pe care îi va da „în toți anii, la ziua Sfântului Spiridon”. După moartea lui Ștefan Bosie însă, venitul pârcălăbiei Sorocii a fost dat „la trebuincioasele cheltuiele ale bolniții”. Dacă tot am aflat noi de ici
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
venit jitnicerul trebuia să dea pentru cheltuiala bolniții câte 120 de lei, pe care îi va da „în toți anii, la ziua Sfântului Spiridon”. După moartea lui Ștefan Bosie însă, venitul pârcălăbiei Sorocii a fost dat „la trebuincioasele cheltuiele ale bolniții”. Dacă tot am aflat noi de ici de colo de sursele de venit ale mănăstirii și bolniții Spiridoniei, ia să vedem cât a fost venitul pe anul 1760 și cine l-a adunat. Banii „ce s-au strâns prin mâna
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în toți anii, la ziua Sfântului Spiridon”. După moartea lui Ștefan Bosie însă, venitul pârcălăbiei Sorocii a fost dat „la trebuincioasele cheltuiele ale bolniții”. Dacă tot am aflat noi de ici de colo de sursele de venit ale mănăstirii și bolniții Spiridoniei, ia să vedem cât a fost venitul pe anul 1760 și cine l-a adunat. Banii „ce s-au strâns prin mâna lui Anastasă lipscanul” de la Ocnă și din alte datorii au fost 3269 lei și 76 bani, la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și „spitalia” Sfântul Spiridon. Atunci să coborâm mai afund în cele hrisoave și să luăm aminte la cele ce se mai spune în ele. Sunt gata să te ascult. Aici la Spiridonie, cum spuneam, a luat ființă - odată cu mănăstirea - și bolnița târgului. Apoi, prin vrere domnească, bolnița a fost prefăcută în „spitalie”. Iaca ce spune hrisovul lui Constantin Mihail Cehan Racoviță din 1 ianuarie 1757 (7265), dat în vederea înființării spitalului Sfântul Spiridon pe lângă mănăstirea cu același nume: „Am socotit de lipsa
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
coborâm mai afund în cele hrisoave și să luăm aminte la cele ce se mai spune în ele. Sunt gata să te ascult. Aici la Spiridonie, cum spuneam, a luat ființă - odată cu mănăstirea - și bolnița târgului. Apoi, prin vrere domnească, bolnița a fost prefăcută în „spitalie”. Iaca ce spune hrisovul lui Constantin Mihail Cehan Racoviță din 1 ianuarie 1757 (7265), dat în vederea înființării spitalului Sfântul Spiridon pe lângă mănăstirea cu același nume: „Am socotit de lipsa unui lucru prea trebuincios al țării
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce din nou s-au zidit aici în orașul Iașilor, a sfântului ierarh Spiridon... Și acest lucru bun și de mare folos aceștii patrii s-au socotit ca să fie în epitropiia breslei negustorilor din Iași”. Fiindcă ne-am amintit de bolnița Spiridoniei, nu cred că este nepotrivit să-ți amintesc și de așezământul lui Grigorie Alexandru Ghica voievod din decembrie 1776, în care spune că a luat aminte la faptul că „Sfântul lăcașu... făcătorului de minuni Spiridon început de alții pentru ca să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cred că este nepotrivit să-ți amintesc și de așezământul lui Grigorie Alexandru Ghica voievod din decembrie 1776, în care spune că a luat aminte la faptul că „Sfântul lăcașu... făcătorului de minuni Spiridon început de alții pentru ca să se facă bolniță spre priimire și tămăduire bolnavilor... însă nesăvârșit fiind... am săvârșit toate celi trebunicioase ce lipsiia... prin a noastre domnești cheltuieli cu odăi rânduite pentru bolnavi... Așijdere și cu spițerie deosebită”. În acest așezământ, vodă mai spune: „Precum și pentru spital ce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]