341 matches
-
romanic. În partea ei apuseană se află o tribună, adosată după 1447, așezată pe stâlpi de zid octogonali și separată de corpul clopotnișei. Spre răsărit, compoziția arhitectonică a monumentului cuprinde și un altar rectangular (6,24 x 6,40 m), boltit în cruce pe ogive, cu nervuri masive care se reazemă pe console cu un decor înflorat. Turnul pătrat, cu cinci niveluri, este prevăzut la parter cu un portal de tip romanic, cu o bogată decorație sculptată. La primul etaj, prezența
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
și dintr-o piramidă prelungită. Privită în ansamblu, biserica prezintă caracteristicile fazei de trecere de la romanic la gotic, fază care, în arhitectura transilvăneană, s-a consumat în cea de-a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Prin altarul dreptunghiular boltit în cruce pe ogive și prin fereastra circulară polilobă de pe latura sudică a altarului, ctitoria se înscrie în numeroasa familie a monumentelor derivate stilistic din formele goticului timpuriu (așa-numitul „gotic burgund”), răspândit în întreaga Europă de călugării ordinului cistercian
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
constă într-un singur volum masiv și compact, cu un acoperiș tipic baroc, înalt și în două pante. Subsolul palatului, acoperit cu bolți de factură renascentistă, sugerează existența unei etape de construcție datând din secolul XVII. Parterul este baroc, cu bolti la interior, arce in leagăn la partea superioară a golurilor și două ferestre de formă ovoidală pe fațada principală. Portalul din piatră sculptată de la intrare este și el tratat în manieră barocă, cu forme curbe și motive specifice (cochilia de
Castelul Teleki din Comlod () [Corola-website/Science/327240_a_328569]
-
de la sfârșitul secolului al XVII-lea, numită generic "perioada Cantacuzinilor". Dimensiunile exterioare ale edificiului sunt de 18,50x7,50m cu pereți de cărămidă arsă având grosimea de 1m. Naosul și pronaosul au acoperișul sub formă de calote sferice. Absida este boltită tradițional, cu un mic cilindru urmat de o semi-calotă, ca noutate arhitectonică remarcându-se sprijinirea acesteia pe o consolă continuă. Tot ca inovație, sau ca element innoitor, îl reprezintă zidul interior plin ce desparte naosul de pronaos la bisericile tradiționale
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
1516, a fost construită pe locul alteia mai vechi, probabil de lemn. Biserica este atribuită ca fiind ctitorie a lui Ștefan cel Mare, atribuire contestată de medievistul Adrian Andrei Rusu. Monument de arhitectură gotică de tip biserică-sală cu 2 travee boltite în cruce pe ogive și absidă poligonală decrosată cu boltă pe nervuri, posedă picturi murale și icoane din secolul al XVIII-lea. Biserica a fost restaurată în anul 1925, sub patronajul regelui Ferdinand al României, după planurile arhitectului Károly Kós
Biserica ortodoxă din Feleacu () [Corola-website/Science/307541_a_308870]
-
altar, iar mai târziu s-au adăugat tinda cu doua coloane simple și două ferestre laterale. Pronaosul bisericii este foarte mic și nu este despărțit de naos prin zid, ca la alte biserici. La fel ca și pridvorul, pronaosul este boltit cu o calotă susținută lateral de arce puternice semicilindrice longitudinale. Decorațiunea exterioară este extrem de simplă. Pe fondul alb se detașează un brâu median la partea superioară, care încingea perimetral monumentul cât și ancadramentele de piatră ale ușii de intrare și
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
faptul că aspectul actual al lăcașului de cult este rezultatul a cel puțin patru etape constructive distincte. Astfel, în faza originară, corespunzătoare secolelor X - XI, s-ar fi ridicat un edificiu cvadrilob, alungit pe direcția est-vest, cu absidele laterale semicirculare, boltite prin semicalote. Acest nucleu, luminat de patru ferestre, este supraînălțat printr-un turn central în formă de tambur prismatic. Intrarea inițială fusese proiectată pe latura de vest. Ca materiale de construcție s-au folosit piatra de râu și piatra brută
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
s-au consemnat până acum numai trei compartimente de plan, plus altarul (la Egorov), ele sunt în total patru compartimente de plan. Care sunt ele? Dacă reluăm descrierea bolților, realizată încă de preotul Ioan Egorov, remarcăm următoarele: "Tavanul bisericii este boltit (în semicilindru) și dacă în primul compartiment (începând cu ușă) și în al treilea semicilindru este pe lungime, într-al doilea este pe transversala edificiului. Caracteristicile relatate se păstrează și după ultima reparație. Comparând-o cu bisericile moldovenești, bolta în
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
de 6-7 m, coridoare și alte camere mai mici. În partea de nord-vest este o fântână interioară cu diametrul de 1,5-2 m. Zidurile sunt mai înalte înspre est, aici aflându-se și două pivnițe din piatră și cărămidă, cu bolti sub formă de ogiva gotica. În partea de sud-est se află ruinele mai bine conservate ale feredeului domnesc construit din piatră și cărămidă și având plan octogonal. Din palatul de odinioară se mai văd porțiuni de ziduri, o serie de
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
Russes et les Turcs"", publicată la Amsterdam în anul 1783. De asemenea, în anul 1820, este menționat într-o altă lucrare ca fiind "Schitul lui Atanasie" în 1820. Biserica (cu hramul "Vovidenia") avea o arhitectură în plan simplu, cu pronaosul boltit în semicilindru și naos cu o turlă, existând și o turlă și deasupra pronaosului, începutul scării de acces spre acesta fiind și acum vizibil. Intrarea în biserică se făcea prin partea de nord a pronaosului. Naosul și pronaosul erau separate
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
și are o formă dreptunghiulară. A fost numit și Turnul Siegfried, iar grosimea zidurilor lui ajunge la un metru. La început avea numai 14 m înălțime, dar a fost ridicat ulterior la 20 m. La parter se afla o pivniță boltită în semicilindru. Aceeași boltă semicilindrică o întâlnim și la primul etaj, iar celelalte niveluri nu mai au boltă, ci tavan. Tot la primul etaj, pe peretele de vest, exista și un șemineu, iar în săpătură au fost descoperite și fragmente
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
lui Poe care se referă la moarte și o prezintă într-un mod neconvențional. Ea este văzută ca un zeu care domnește peste o cetate glorioasa și pașnică din Apus. Există „"turnuri și palate regești,/ Temple ce dau babilonice vești,/ Bolti de piatră demult părăsite..."” Situarea orașului în Apus este adecvată, deoarece vestul, în care apune soarele, a fost în mod tradițional asociat cu moartea. La sfarsitul poemului o „"părere în aer"” sau un val muta turnurile astfel încât acestea creează „"vidul
Cetatea din mare () [Corola-website/Science/334212_a_335541]
-
pe care se afla o icoană pictată pe sticlă ce o înfățișa pe Maica Domnului. În naosul bisericii se ajungea din pronaos de care era despărțit printr-o ușă tot din lemn de plop cu închizătoare de lemn. Naosul era boltit iar fruntariul și pereții fiind zugrăviți. Nici naosul bisericii nu avea podea. Strana cantorului, cu patru picioare, era acoperită cu pânză albă. Pentru închinare exista un tetrapod, acoperit cu o față de masă de hârtie pe care se afla icoana Învierii
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
aeriană în care toate picioarele se află deasupra solului (deși există și excepții ). Acest lucru este în contrast cu mersul, în care un picior este mereu în contact cu solul, picioarele sunt ținute cel mai adesea drepte, iar Centrul de masă este boltit peste piciorul în repaus sau ale picioarelor animalelor în modul de pendul inversat. O trăsătură specifică a unui corp în alergare din punct de vedere al mecanicii masă-resort este faptul că schimbările în energia cinetică și potențială în cadrul unui pas
Alergare () [Corola-website/Science/320219_a_321548]
-
corului o unitate conceptuală. Cristelnița (Bronz, 1472): Unul dintre puținele obiecte rămase din perioada de dinainte de incendiu și în același timp un exemplu valoros al artei de turnătorie medievală. Scrierea gotică minusculă destăinuie numele dănuitorului: Parohul Johannes Reudel. În protuberanța boltită din piciorul cristelniței se pune mangal pentru încălzirea apei de botez. Amvonul (1696): Predecesorul acestuia s-a pierdut în marele incendiu. Maistrul măcelar Laurenz Bömches a susținut ridicarea celui nou, iar monograma lui se află pe coroana ornamentală, pe una
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
descoperit la Romă și în călătoriile sale prin Italia anilor de început de mileniu trei istoria, trecutul mai mult anonim decât pe cel glorificat de cărți, acela al mormintelor antice, al ruinelor unor epoci faimoase. Lucrările sale expuse în sălile boltite de la Cotroceni rețin imaginea morții strecurata că printr-un praf fin, al timpului să zicem, în culori întunecate, dar deloc sumbre. Combinația de lumină și exultanta solară, specifică Italiei, si nostalgie a unor vieți și întâmplări încheiate și uitate de
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
două turnuri principale. Pentru construirea acestora s-au impus modificări de structură cum ar fi la nava centrală care inițial era acoperită cu un tavan, ulterior devenind boltită în leagăn și micșorată prin ridicarea turnului clopotniță. Traveele laterale au fost boltite asemenea navei centrale și arcadele rămase au fost transformate în arc frânt. Traveele laterale aveau fiecare câte un portal, cel sudic având elemente romanice originale. Aspectul inițial al bisericii în portalul vestic nu s-a mai păstrat din cauza ridicării clopotniței
Biserica fortificată din Dealu Frumos () [Corola-website/Science/326438_a_327767]
-
deasupra corului fiind mai scund și cu aspect mai greoi. Cele două turnuri comunică prin intermediul podului bisericii. În secolul al XVI-lea de peretele nordic al corului s-a alipit o sacristie, care în secolul al XVIII-lea a fost boltită în stil baroc. Corul a fost pictat de trei ori înainte de Reforma religioasă iar la degajarea din 1911 nu a fost recuperată nicio scenă completă. Decorul spațiului este întregit de un tabernacul încastrat. La fel ca majoritatea bisericilor fortificate din
Biserica fortificată din Dealu Frumos () [Corola-website/Science/326438_a_327767]
-
pe care îl poartă în cadrul tabloului votiv din pronaos. Monumentul, neobișnuit de modest pentru o necropolă domnească, este un triconc sârbesc încununat de o zveltă turlă octogonală atât la exterior, cât și la interior, prelungit de un pronaos dreptunghiular îngust, boltit cu două calote sprijinite la mijloc pe un arc transversal. La origine, biserica nu avea largul pridvor cu turlă scundă octogonală, adaos care astăzi constituie cea mai distinctivă structură a siluetei generale; apariția lui Preda Brâncoveanu în tabloul votiv, boier
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
de asemenea, înconjurat de îngeri. Invocația ca intercesori și protectori în lupte a sfinților militari pictați în friză era accentuată și de reprezentarea Sfântului Eustație cu fiii Agapie și Theoctistos, ținând discul cu imaginea lui Hristos. Pe arcul lat care boltea trecerea dintre naos și pronaos, reprezentarea celor 7 Maccabei și a Celor trei evrei în cuptor - scene biblice prefigurând martiriile creștine, sublinia credința în nemurirea sufletului. În pronaos, reprezentarea pe una dintre calote a lui Hristos Emanuel, adică a Logosului
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
la celalaltă, pe când ocnițele mici se prelungesc până în dreptul pridvorului. Acoperișul bisericii este din șindrilă și a avut două boltituri mici la capete. Ulterior, acoperișul a fost înălțat, boltiturile au fost suprimate, acoperișul turlei a fost făcut țuguiat (anterior era boltit), iar deasupra altarului a fost înălțat tot un acoperiș țuguiat. Deasupra naosului se află o turlă octogonală zveltă cu patru ferestre dreptunghiulare în cele patru puncte cardinale, așezată pe două rânduri de baze stelate suprapuse și sprijinită de patru contraforturi
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
acesta s-a prăbușit împreună cu zidul de pe latura vestică și nu a mai fost reconstruit) și un bastion în mijlocul laturii de nord. Turnurile de colț aveau rol de apărare, având la parter metereze pentru tunuri, iar la etaj o sală boltită pentru pușcași. Lipsa turelelor în celelalte colțuri se explică prin faptul că acele laturi erau mai puțin expuse unui atac, din cauza accesului mai dificil. Cetățuia a fost gândită de la început și ca loc de refugiu și rezistență armată în caz
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
-se și astăzi pe pereții sudic și estic. Sala gotică a îndeplinit inițial rolul de trapeză, iar în anii '90 ai secolului al XX-lea s-a amenajat aici un paraclis.. În aripa stângă a clădirii se află trei încăperi boltite cilindric și o săliță, la capătul căreia este o scară secretă care duce direct la etajul inferior al pivniței. La începutul secolului al XX-lea, după cum reiese din unele fotografii, această clădire mai avea ziduri exterioare și interioare, sala gotică
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
lungime de 10,50 m și trei ferestre spre curte; ea se află în extremitatea de vest) și o cameră boltită. Încăperile din partea stângă au două camere mai mici, una dintre acestea fiind odaia domnitorului. Toate camerele de la etaj sunt boltite en berceau. O scară amplasată în grosimea zidului sudic al odăii domnitorului coboară în spirală către o încăpere cu rol de iatac al doamnei. Aceasta are o înălțime de 2,20 m și are o ferestruică mică pe fațada estică
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
cazul monumentelor din secolul al XVII-lea. Piatră pentru construcția biserici a fost adusă cu robi așezați în șir indian din dealurile Budeștilor. Zidurile au o grosime de 1,5m, lungimea de 28m, lata de 9m, susținută de contraforturi, două bolti de cărămidă, ușa de la intrare este cea originală, fiind împodobita cu sculptură în piață că la bisericile moldovene. La început biserică a fost fără turla. Neculai Stratulat - Hatman în anul 1716, îi adaugă turn înalt de 24m, lungind biserică cu
Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din Miron Costin () [Corola-website/Science/333792_a_335121]