1,120 matches
-
asemănătoare că bogăție cu cea din Ajunul Crăciunului. Tradiția spune că sub față de masă să se așeze fan sau otava, iar pe masa să se pună 12 feluri de mâncare anume alese: bob fiert, fiertura de prune, coliva, sarmale, borș, borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post cu varză acra. Alimentele nu se consumă până nu au fost sfințite de preot. În calendarul romano-catolic, data de 6 ianuarie marchează Epifania, ziua în care regii magi au fost anunțați de nașterea
Botezul domnului – sarbatoarea de Boboteaza 2017 [Corola-blog/BlogPost/93041_a_94333]
-
-și păstra pozițiile, a se apăra de miliție și „Berkut”, oamenii s-au mobilizat, construiesc baricade din gheață. Kyivenii stau la rând, ca la mausoleu să le dea bani, produse, îmbrăcăminte și încălțăminte tinerilor revoluționari, pregătesc pentru ei mâncare caldă, borș în oale de 50 de litri, îi hrănește chiar și un antreprenor tătar din Crimeea. „EUROMAIDAN”-UL A UIMIT EUROPA Acțiunile brutale și violențele celor de la putere, asaltul de noapte a „Euromaidan”-ului din 11 decembrie curent, când „Berkut”-ul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93322_a_94614]
-
trăiesc!? În consecință, ratez marea oportunitate de a-i stâlci mecla Marcelei fără riscuri, ba chiar mă gândesc, de-a dreptul înduioșat, că dacă stau eu să cuget mai bine, dă ea, dar cu milă și tot ea îmi pune borș rece dimineața să mă dreg. Băi, dă-o-n-colo de treabă, nu-mi las eu credința mea strămoșească pentru niște chestii care dacă stau să mă gândesc s-ar putea nici să nu se petreacă. Pentru că dacă nenorocita de Marcela pune mâna
URAAA! TREC LA ISLAM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383165_a_384494]
-
la ora 5. Pe vremea aceea mesele domnești nu aveau încă opulența pe care o vor atinge chefurile fanariote, prelungite mult după dispariția fanariotismului ca sistem socio-politic de tristă amintire. Se consuma deci cu măsură, la început un fel de borș grecesc acrișor, fiert împreună cu oase de vițel, apoi urmau fripturi simple de potârnichi sau berbece, iar spre sfârșit, înaintea vinului, sosuri turcești cu carne de vită tocată mărunt și vârâtă-n niște cornulețe de pâine în formă de semilună. Muzica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
înapoi, povârnindu-se deasupra mesei mai-mai să se răstoarne și alte și alte mișcări convulsive de care e cuprins îndeobște un om de peste 70 de ani ce tușește din copilărie. Oaspeții plecară privirile jenați, pironindu-și ochii în farfurii, unde borșul grecesc începea să capete o patină maronie. — Termină, dragă! - șopti nervoasă, din dreapta, Ruxăndrița. Ca prin minune Sima-Vodă se opri, reveni la verticală și-și mângâie barba. Cei din față, în frunte cu Husain Ramza-pașa, avură impresia ciudată că Vodă arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se mai auzi nimic. Trecătorul dădu din umeri și plecă mai departe, fluierând. Episodul 86 MICI DISCUȚII LA MASĂ După toastul lui Vodă, cinstitele fețe boierești se lăsară asupra blidelor de Lipsca și începură a gusta cu mișcări stăpânite obișnuitul borș grecesc. Un sunet plăcut, un zvon ușor de linguri căutând bucățile de carne se înălța spre uriașul tavan boltit sprijinindu-se pe pilaștri de marmură construiți cu sudoarea poporului. Cu glas scăzut, cuviincios, invitații schimbau între ei impresii, informații, solnițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
doar puțină pâine cu sare. Toți știau că suferă cu stomacul, dar se fereau să observe că turcul nu se-atinge de mâncare, menajându-i susceptibilitatea, și-l întrebau din când în când, pentru a salva aparențele: „Cum a fost borșul?” „Excelent”, răspundea țeapăn păgânul. „Ei, ce ziceți de tocană?” „O minunăție”, mințea fără să clipească otomanul, simțind că urăște tot mai mult acest popor vag aliat care nu se gândea decât la mâncare. Rotofeiul vel-comis Agache Natriul, cel pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Ce pot să-i fac eu?! — Măcar să stați acolo, vă rog. CÎnd e mai mulți e mai ușor. — Bine, Îmi pun ceva pe mine și cobor. — Vă rog nu ne lăsați, știți unde e, la parter, acolo unde se vinde borș. Cum să nu știu, am să vin. Închid ușa. Se-nvîrtește casa cu mine. Mă las să cad pe canapea. N-am cui să-i spun, cu cine să mă sfătuiesc. Nino nu e acasă. Parcă o am Înaintea ochilor, trîntită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
că nu mai poci, am gîndit că-mi iese sufletu... Cu sacoșele doamnei Oprișan intru pentru prima dată de la moartea lui nea Dumitru În garsoniera de la parter. Un vestibul Înțesat de obiecte, o masă pe care se află găleata cu borș, o tavă de aragaz și o pîlnie. Pe peretele lateral un cuier plin cu jachete vechi și pantofi scîlciați. La cotul tavanului o pată mare de condens. — Intră-n casă c-acuș pui de cafea. Două canapele acoperite cu pături cazone
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cuviincioși erau acești bejenari și femeile lor. Toamna accea (1784) dase târziu, cutreierau câmpii și pădurile, și strângeau pădurețe (mere sălbatice) care roduri și adunături le-au pus în chivnițele (beciuri) gazdelor de-au avut ei a face din ele borș aproape toată iarna, chiuau (băteau în piuă!) produsele și din zeama lor făceau și mâncare.” Importanța însemnărilor lui Ion Dumitru Corniță constă în aceea că ne spune că bejenarii așezați în lunca Dunavățului sunt veniți în grupuri, în perioade de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cei răi putregăiți, cei răi mucegăiți Ieșiți din mățeșugul-mățeșugului. Cu mătura te-oi mătura, în Marea Neagră te-oi arunca, Acolo să cheie, să se răscheie ... Curat, luminat, ca Maica Precistă lăsat. Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu.” Se descântă în borș sau în rachiu! Pentru copii cu dureri la pânătece și pentru vite, datorate „celor răi” se spune: „A făcut Maica Precista o masă mare și a chemat pe toți răii, răii prin deochi, răii prin strigare, răii prin spaimă, răii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
facă cu precădere atunci când se pișcă luna, nu la lună nouă, ci când se gătește. De asemenea, ne-a lăsat niște leacuri din buruiene (așa se zise la țară, toată vegetația mică este denumită cu acest termen. Nu se zice „borș de zarzavat”, ci borș de buruiene), cu care lecuim suferinzii de „cel pierit” - bube mărunte pe piele care mănâncă și ustură. La Slobozia, mama Boghioaia, mătușa Vasilca a lui Costănoiu (cea care spunea bărbatului ei „românul meu”, „omul meu”), mătușa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se pișcă luna, nu la lună nouă, ci când se gătește. De asemenea, ne-a lăsat niște leacuri din buruiene (așa se zise la țară, toată vegetația mică este denumită cu acest termen. Nu se zice „borș de zarzavat”, ci borș de buruiene), cu care lecuim suferinzii de „cel pierit” - bube mărunte pe piele care mănâncă și ustură. La Slobozia, mama Boghioaia, mătușa Vasilca a lui Costănoiu (cea care spunea bărbatului ei „românul meu”, „omul meu”), mătușa Paraschiva (moașa) știau că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se luau știuleții de porumb porniți spre copt, se uscau în cuptor, iar boabele erau date la râșniță; făina nouă era spornică și avea gust bun. Mămăliga se mânca cu lapte, cu brânză cu o fiertură din zarzavaturi acrită cu borș de putină sau cu zeamă de fructe acre (corcodușe și boabe de struguri, necoapte), mai rar cu carne. O parte din alimentația zilnică era dată de fructe și bureți (ciuperci). Să ne amintim că primii bucovineni veniți în 1784, ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
colinară, cu o climă uscată și călduroasă vara, nu se consuma pe căldură carnea de porc și nici nu se tăiau porci în anotimpul cald. Vara se consuma carne de pasăre, fiartă în zeamă de zarzavaturi, la care se adăuga borș sau asociat altor alimente: cartofi, fasole, mazăre, orez. Se consumau ouă proaspete, fierte sau coapte în spuză, bătute - omletă, căreia, la noi, și se spune scrob. La marile sărbători de peste ani se pregăteau mâncăruri mai deosebite, care nu se găseau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
uscate sau afumate și se obține un compot neîndulcit. Se mănâncă cu mămăligă prăjită pe plită. Zer cu buruiene. Mai facem odată precizarea că prin buruiene, în satele comunei Filipeni, se înțelege zarzavaturi. Se pun la fiert ca pentru un borș obișnuit și, în loc de borșul acrit, se adaugă zer scursă de la caș, nu de la urdă. Se adaugă la fiert, cartofi. Mâncare rece. Este de fapt o friptură de pasăre sau de vânat (iepure) în care se adaugă un sosă cu multă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se obține un compot neîndulcit. Se mănâncă cu mămăligă prăjită pe plită. Zer cu buruiene. Mai facem odată precizarea că prin buruiene, în satele comunei Filipeni, se înțelege zarzavaturi. Se pun la fiert ca pentru un borș obișnuit și, în loc de borșul acrit, se adaugă zer scursă de la caș, nu de la urdă. Se adaugă la fiert, cartofi. Mâncare rece. Este de fapt o friptură de pasăre sau de vânat (iepure) în care se adaugă un sosă cu multă ceapă, cu mult ulei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de duh se ajungea la casa mirelui unde începea jocul pentru cei veniți cu „jocul”, iar gazda continua pregătirile pentru masa nuntașilor cei mari. Bucatele erau cele cunoscute, tradiționale, cu sarmale, friptură cu garnitură de orez sau cartofi, cozonac, un borș acru „de potroace”, dat spre dimineață, să se trezească lumea, fiindcă toată petrecerea era apreciată după câtă băutură dădea gazda. Mesenii dădeau daruri mirilor: obiecte de gospodărie, cereale, vite, apoi totul sau aproape totul, s-a convertit în bani. Se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se întindea și aici, peste raiul de după gard, o slujbă întreagă... Cei trei de la masă, Maestrul, Cezarina și Laszlo, mai vârstnicul ei regizor, discută zgomotos, vesel, Loredana se pregătește să treacă din bucătărie spre masa din living, aducând castronul de borș de miel, leușteanul plutind deasupra își amestecă mirosul cu tăriile deja degustate, pe blatul din bucătărie, e pregătit cuptorul electric, rotund și rapid, stăpâna casei trebuia să pună la copt antricoatele de miel, împachetate în fân, apoi închise în folie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
am zis să începem casa, eu i-am asigurat o pensie privată la ANB, că din pensia de actori nu vom putea trăi, eu mă zbat pentru toate, eu, nu el. Îi gătesc, pentru el am învățat toate astea, supe, borșuri, fripturi, că mănâncă precum haplea, ați văzut și dumneavoastră, cică faci dragoste așa cum mănânci, la Maestru se potrivește de minune afirmația asta, mă îngrijesc de grădină, de solar, de casă, de livadă, de cățea, mai zice el câteodată: o hrănim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
aia are cutare și cutare avantaj, această rochie s‑ar putea să vă dezavantajeze din punctul ăsta de vedere, iar rochia aceea de acolo din alt punct de vedere. Afară, tata spune că lui fiu‑său o să‑i dea acuși borșul pe nas, cum i s‑a mai întâmplat de atâtea ori, când o să primească un pumn în mutră. Vă rog, imploră Rainer fără să‑i pese de durerea care‑l paște, nu intrați în magazin, vă rog, vă rog. Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
apropiară de masa M 4 și văzură într-adevăr cum o elevă pământeană vioaie, drăguță, le explică unor jupiteriene durdulii, roșcate cum se face ciorba de potroace. Avea la dispoziție tot ce era necesar: gheare de găină, capete, gâturi, pipote, borș etc. — Aici ce se studiază? întrebă pedagogul, apropiindu-se de masa C 3, unde o ochelaristă saturniană arăta ceva pe o foaie de hârtie unui grup de pământence. — Ecuațiile teoriei sistemului binar Herculis, răspunse profesorul robot. — Am constatat - spuse pedagogul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ploua continuu și drept adăpost de ploaie avea un sac rupt și vechi de la baba Leana. Aproape de amiază a venit moș Lică și l-a adus acasă împreună cu turma de oi și cârlani. I-au dat să mănânce pe săturate, borș de fasole, brânză de oi cu mămăligă, căci așa era obiceiul locului. Pâine nu prea era, mămăliga era baza! L-au lăsat să doarmă cam o oră, moș Lică l-a luat și l-a dus cu el în altă
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
de bună dispoziție. Emanuela era înnebunită după mâncarea gătită de mama ei. Întotdeauna, fără să ceară ori doar să exprime vag ce-și dorește, mama o aștepta cu felurile ei preferate... Au început cu o ciorbă de păsăre acrită cu borș de putină, acru, dres cu smântână și ou. Mâncau cu poftă și voie bună, dar nu conteneau să vorbească, fiecare căutând să afle cât mai mult din cele ce ce a mai făcut fiecare. Emanuela, despre părinți, iar părinții despre
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
simt în stare să mai mănânc nimic. Tu? -Nici eu și e vina ta că ai lăsat platoul aci, ca să ne stricăm foamea cu prostii. Haidem la mine! La prânz ești invitată la mine. Am făcut ciorbă de perișoare cu borș, am sarmale și pun friptura în cuptor mai încolo. Fac și mămăliguță, deși nu-mi iese bună ca a ta. - Nu aș vrea să te deranjezi pentru mine, Diana! - Nu-i nici un deranj și nu mă enerva cu obiecții! Știi
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE(CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362762_a_364091]