1,565 matches
-
limba refuza să le articuleze. Cei douăzeci de ani, strigau în pieptul lui, împroșcându-l cu demnitatea unui surghiunit: lașule, lașule... -Nu pot să vin!, trebuie să mă întâlnesc cu ceilalți colegi. Poate, după... Mama Ilonei, își scoase pălăria cu borurile largi, peste care flutura două panglici, și se așeză, lângă el, pe un scaun. Îi luă mâinile noduroase, într-ale ei, și începu sfioasă, să le mângâie. Îl privi cu intensitatea unui cer, care ar fi vrut să certe o
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI, PRIMĂVARA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382520_a_383849]
-
colțuni, dar și cizmele, care aveau o croială specifică, adesea cu glezna strânsă în curea, iar capul și-l acopereau cu așa numită cușmă (căciulă) confecționată din blană de miel neagră ori brumărie, dar și/sau cu pălărie neagră cu borul lat și drept. Specific pentru această zonă, cojocul nu depășește nivelul taliei și, dacă bondița este confecționată din piei negre de miel, el va fi lucrat din piei albe de miel. Aceste două piese sunt cele mai scumpe ale costumului
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
dar prin negură nu zări nimic. - Ieși nițel până la poartă să-ți spun o vorbă! Pătru deschise ușa și din prag, la licărul stelelor, zări în drum un individ într-o mantie neagră, iar pe cap cu o pălărie cu boruri largi de aceeași culoare. - Ce dorești cumetre? - întreabă din prag bărbatul. - Vino mai aproape! Elena se strecură tiptil în spatele soțului tremurând ușor. - Iubito, tu stai în casă, zise bărbatul, și se apropie cu oarecare reținere. Cine ești de mă deranjezi
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
bărbierit cu atenție, nelăsând de data asta nici un loc pe față sau sub barbă, fără să fie bine ras. S-a îmbrăcat cu o cămașă având mâneca scurtă de culoare bleu-deschis, pantaloni gri-cenușiu, pantofi negri , pe cap nelipsita pălărie cu borurile potrivite; după ce a pulverizat puțină apă de colonie pe corp, a ieșit pe ușă, hotărât să meargă pe jos până în stația de taxi. În fața ușii de la intrare cu portiera deschisă la mașină, îl aștepta Victor: -Vă așteptam, bună dimineața! -Bună
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ VI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385341_a_386670]
-
bărbierit cu atenție, nelăsând de data asta nici un loc pe față sau sub barbă, fără să fie bine ras. S-a îmbrăcat cu o cămașă având mâneca scurtă de culoare bleu-deschis, pantaloni gri-cenușiu, pantofi negri , pe cap nelipsita pălărie cu borurile potrivite; după ce a pulverizat puțină apă de colonie pe corp, a ieșit pe ușă, hotărât să meargă pe jos până în stația de taxi. În fața ușii de la intrare cu portiera deschisă la mașină, îl aștepta Victor: -Vă așteptam, bună dimineața! -Bună
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
bărbierit cu atenție, nelăsând de data asta nici un loc pe față sau sub barbă, fără să fie bine ras.S-a îmbrăcat cu o cămașă având mâneca scurtă de culoare bleu-deschis, pantaloni gri-cenușiu, pantofi negri , pe cap nelipsita pălărie cu borurile potrivite; după ce a pulverizat puțină apă de colonie pe corp, a ieșit pe ușă, hotărât să meargă pe jos până în stația de taxi. În fața ușii de la intrare cu portiera deschisă la mașină, îl aștepta Victor:-Vă așteptam, bună dimineața!-Bună
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
Romeo Crâșmaru, președintele Asociației Forumm pentru Cultură și Identitate de la Dr.Tr Severin și nu în ultimul rând, cei mai activi lideri ai comunității românilor din Valea Timocului. Au pus punctul pe „I” Zavija Jurj, președintele Asociației Ariadnae Fillum de la Bor; Tihan Matasarevici, președintele Asociației pentru Tradiția și Cultură Rumânilor „Dunărea” din Kladovo și Bojan Jankovic, consilierul Mișcării Democratice a Românilor din Șerbia. Cea mai emoționantă intervenție a aparținut părintelui martir Boian Alexandrovici care a venit special de la Negotin pentru această
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
se adaugă alți peste 30 de mii care lucrează în străinătate“, ne explică domnul Jurj fenomenul. În Serbia de Răsărit există 154 de sate, în totalitate locuite de români, și 48 de localități mixte, precum sunt și orașele centre comunale: Bor, Zaiecear, Cladovo, Negotin, Maidanpec, Jagubița, Golubaț, Velico Gradiște, Bolievaț, Ciupria, Jabari, Svilainaț, Despotovaț, Petrovaț. „Pe lângă aceste orașe înconjurate de sate românești, românii/vlahii trăiesc și în alte orașe mai mari din jur. De aproape două secole, mare parte se mai
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
Boian, biserici noi, construite în ultimii zece ani, în satele Malainița (comuna Negotin), Isacovo (comuna Ciupria) și Busur (comuna Petrovaț), o a patra de curând construită în orașul Negotin, în curtea Protopopiatului Daciei Ripensis, două paraclise în satele Metovnița (comuna Bor) și Bobovo (comuna Svilainaț) și alte câteva biserici în construcție“, explică domnul Jurj. Aici, viii și morții sunt pomeniți în limba neamului strămoșesc, românii venind cu mic, cu mare să primească mângâiere și speranță. Ziarul Lumina
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
Cursurile de limbă română - o reușită deplină și cu ecouri promițătoare Pentru a treia oară consecutiv, la Bor, Zaječar și Negotin a fost continuat Proiectul pilot implementat de către Consiliul Național al Minorității Naționale Române și Ministerului Învățământului din Șerbia privind introducerea limbii române cu elemente ale culturii naționale ca obiect de studiu facultativ menit copiilor din Șerbia de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93288_a_94580]
-
ca după finalizarea acestuia, din toamnă, să fie introduse, în regim facultativ, cursurile de limbă română menite celor 1.617 de copii înscriși, într-un număr extins de școli și localități din Nord-Estul Șerbiei. După cum este firesc, deplasându-ne la Bor, una din cele trei destinații unde se desfasoara cursurile de limbă română, am ținut să aflăm păreriile copiilor și ale părinților lor legate de proiectul ce se deruleză din 5 aprile în Nord-Estul Șerbiei. Iată ce ne-au mărturisit o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93288_a_94580]
-
destinații unde se desfasoara cursurile de limbă română, am ținut să aflăm păreriile copiilor și ale părinților lor legate de proiectul ce se deruleză din 5 aprile în Nord-Estul Șerbiei. Iată ce ne-au mărturisit o parte dintre copiii din Bor care au urmat acest curs de limbă română, precum și părinții acestora: Kristijan Balašević, elev în clasa a IV-a la Școala Generală “Dušan Radović” din Bor: - Știu să vorbesc limba română, insă aș dori să învăț să scriu și să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93288_a_94580]
-
aprile în Nord-Estul Șerbiei. Iată ce ne-au mărturisit o parte dintre copiii din Bor care au urmat acest curs de limbă română, precum și părinții acestora: Kristijan Balašević, elev în clasa a IV-a la Școala Generală “Dušan Radović” din Bor: - Știu să vorbesc limba română, insă aș dori să învăț să scriu și să citesc în acestă limba. Acasă vorbesc și limba română și limba sârbă, iar acum mi-ar plăcea să citesc și să scriu. Propunătoarea noastră este foarte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93288_a_94580]
-
curs până la sfârșitul anului școlar. Eu vorbesc românește când o vizitez pe bunica mea, care trăiește în România, la fel și cu pritenii mei de acolo. Mihajlo Dimitrijević, elev în clasa a IV-a la Școala Generală “3 Octombrie” din Bor: - De mai mult timp am avut dorința să învăț limba română. Deja m-am familiazat cu unele noțiuni și îmi place să vin la orele de limbă română. Eu vorbesc puțin această limbă, mai ales când merg la bunici, dar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93288_a_94580]
-
urmărit desene animate în limba română, am înțeles unele cuvinte, dar acum doresc să înțeleg majoritatea cuvintelor și să pot conversa cu altii în limba română. Katarina Martinović, eleva în clasa a IV-a la Școala Generală “Sfanțul Sava” din Bor: - Cunosc limba valaha și română și doresc să o învăț mai bine, să vorbesc cursiv, să citesc și să scriu în limba română. Îmi place cum suntem instruiți de către profesoară noastră. Ea e bună, orele sunt interesante, învățăm multe lucruri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93288_a_94580]
-
mi-a spus că la București există destui ipochimeni fără cap care se lasă duși cu zăhărelul, era să scriu zăibărelul de Negotin, de musiu Nițu, care în naivitatea lor cred că tot ce face acesta, alături de niște cicade din jurul Borului, Zaicerului și ale ruinelor podului lui Apolodor din Damasc, este fundamental pentru identitatea românilor din Șerbia de Nord-Est, iar ce realizează cu forțe proprii entitățile culturale autentice, cu renume și cu priză la membrii comunității românilor din Timoc, Morava, sudul
,,Dalmaţienii” consulului român din Timoc [Corola-blog/BlogPost/93367_a_94659]
-
și simplu europenizați, evrei cu chipale albastre-semnul că sunt religioși dar moderați, femei evreice religioase se petrec cu arăboaice multe cu capul descoperit, turiști. Nu am văzut în schimb niciun ultra-ortodox din aceia cu perciuni haine negre și pălărie cu boruri largi. Orientul ! Miros de mirodenii, abundență de marfă diversă un spectacol de culori sunete mirosuri oameni și tarabe. Sharon se servește, gustă, îmi dă și mie să gust. Un pește în oceanul său. Ascultă, mă indemna: ascultă zgomotul aglomerației, corul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
Juan Goytisolo în romanul său Señas de identidad. Femeile țipă isteric, provocând taurul și ațâțând bărbații, mulțimea entuziasmată urlă în mod barbar, toată lumea combate, cu toate mijloacele. „E un public simplu, primitiv, fără turiști..., fără Señoritos cu pălării mari, cu boruri largi și țigări de foi, fără femei frumoase, cu piepteni în păr și mántile fistichii, instalate comod în rândul din față, fără anglosaxone frigide, avide de senzații autentice, în căutare de emoții tari.” Taurul este alergat și vânat cu metode
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
reluat răspândirea când nimeni nu se mai aștepta la așa ceva! L-am revăzut așadar, privea cu un aer de nedumerire apa aceea negricioasă, străduindu-se parcă să distingă ceva în adâncul ei. Mi-a atras atenția pălăria lui cadrilată, cu boruri foarte înguste, cum nu se prea purta pe la noi. „Uite, întinsese mâna, după ce ne-am bucurat de revedere, casa mea pe acolo era, cu porumbeii ei și cu...” Nu mai putuse continua ce voia să spună, căci i se pusese
ULTIMII ROLLERI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383136_a_384465]
-
În rotunjimile sticlei, relicvele unei existențe care se anunțase cîndva strălucitoare. Fotografiile Îngălbenite pe care le ținea Într-o cutie de pantofi, Înfățișau un bărbat frumos, În costum gri, Încheiat la două rînduri, purtînd o pălărie de fetru moale cu borul lăsat, alături de o femeie tînără, suplă, cu ochi foarte blînzi. Părea să nu le lipsească nimic pentru a fi fericiți. Absolvise dreptul, ajunsese directorul unei secții importante la telefoane, scotea și o revistă, scria el Însuși versuri. Într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ațipit, apoi i-am auzit pașii. Eram îngrozită, tremuram din tot corpul. Profesorul Amorel era mic de statură, îmbrăcat într-un costum negru demodat, care altădată fusese poate tot ce avea el mai elegant. Pe cap avea o pălărie cu boruri largi de aceeași culoare cu costumul. Purta cu grijă o trusă cu instrumente chirurgicale pentru ginecologie. Când și-a ridicat pălăria am văzut că avea un cap lunguieț fără păr, o față arsă de băutură și zâmbea exact ca moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
și subțire ca un sparanghel și capul ei blond semăna cu un nod. Oleg își neteza barba și-și sugea buzele roșii. Uneori mâna fină de evreu rus ce exersa muzica de generații cobora pe caftanul negru și apoi pe borurile pălăriei de catifea. Erau gesturi de om îngrijorat de faptul că Blanca, îmbrăcată în roșu, cu o blană de vizon pe umeri, băuse, ca să se încălzească, nepermis de mult și uneori tușea, înroșindu-se cu un roșu diferit de cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
în persoană, dându-le tuturor de mâncare. Nu erau numai găinile lui, ci și păsări venite dinspre mare și din pădurile din apropiere; toate se aflau sub protecția lui. El însuși avea aerul unei ființe extraterestre - pe pălăria lui cu boruri largi pusese diferite feluri de semințe, pe care ciocuri mici și mari se băteau să le înhațe. Signor Fumo purta pantaloni scurți, din care ieșeau picioarele lui subțiri ce împreună cu pălăria mare îi dădeau aerul unei meduze. Văzut mai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
în când mă uitam la petele mici și umede de funingine din colțul ochilor lui, ispitit să le scot de acolo cu degetul înfășurat în batistă. Dar Iag dădu privirii mele altă interpretare. Ridicând mâna și trăgându-și pe ochi borul pălăriei pe care vântul îl întorcea în sus, el îmi zâmbi cu buzele lui arse de vânt. - Ai rămas băiatul frumos pe care-l știu, strigă el în bătaia vântului, și văd - în acest moment vântul îi întoarse din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
pălăriei pe care vântul îl întorcea în sus, el îmi zâmbi cu buzele lui arse de vânt. - Ai rămas băiatul frumos pe care-l știu, strigă el în bătaia vântului, și văd - în acest moment vântul îi întoarse din nou borurile pălăriei -, văd în ochii tăi - striga el - dorul nemuritor al disperatului. Și, mormăind ceva, pare-se, nu căuta sau ceva de felul acesta, care se pierdu în vânt -, Iag se încruntă de efort și se lăsă pe spate ca să poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]