1,819 matches
-
pe o întindere de 1,5 ha, s-a găsit o așezare prefeudală, încadrată cronologic între sfârșitul secolului al VIII-lea și întreg secol al IX-lea, aparținând culturii Dridu. în această așezare a fost descoperită o locuin de tip bordei, de formă rectangulară, cu colțurile puțin rotunjite. Atât în locuința bordei, cât și în restul stratului de cultură prefeudală sau găsit următoarele materiale: ceramică, fusaiole de lut, un inel de bronz, un fragment dintr-o verigă de fier și două
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așezare prefeudală, încadrată cronologic între sfârșitul secolului al VIII-lea și întreg secol al IX-lea, aparținând culturii Dridu. în această așezare a fost descoperită o locuin de tip bordei, de formă rectangulară, cu colțurile puțin rotunjite. Atât în locuința bordei, cât și în restul stratului de cultură prefeudală sau găsit următoarele materiale: ceramică, fusaiole de lut, un inel de bronz, un fragment dintr-o verigă de fier și două pietre de râșniță. De asemenea, s-a descoperit un vas tipsie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unor săpături ar da un răspuns timpul când a fost construită, precum și scopul pentru care a fost construită într-un loc izolat față de așezările din prezent. Locuințele din perioada secolelor VII-IX, dar și din perioada următoare, erau de trei tipuri: bordeiul, semibordeiul și locuințele de suprafață, de form rectangulară, cu colțurile rotunjite. Sunt construite din lemn și lut, cu suprafețe locuite modeste, conținând și „instalații de încălzire”, vetre de foc și cuptoare. Mai rare și mai puțin cercetate sunt mormintele descoperite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în legătură cu marea invazie mongolo-tătară de la 1241-1242. De asemenea, populația locală este atestată de un mare număr de așezări și necropole „situate îndeosebi în partea centrală și septentrională a Moldovei, cercetate prin săpături arheologice, confirm continuitatea tipului de locuință (de suprafață, bordei și semibordei), iar din necropolele cercetate rezultă generalizarea ritului de înhumare cu înmormântați depuși în poziție întinsă, cu brațele de-a lungul corpului și mâinile așezate pe piept sau abdomen, având orientarea conform ritualului creștin, adică V-E. I. 3
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
existat și pe teritoriul comunei Filipeni. Pe lângă formele de locuire menționate deja, mai amintim că, în decursul timpului, s-ar fi putut întâlni chiar în arealul geografic al fostei moșii a pisarului Oțel, forme de locuire desemnate cu următorii termeni: bordei, argea, casă „ca locuințe permanente și cu funcționalitate bine conturată”, precum și cei de stână, târlă, cramă, colibă, odaie, conac, sălaș, prisacă care desemnau folosințe, de regulă, sezoniere. Dintre locuințele cu caracter permanent care au avut o lungă perioadă de folosire
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
funcționalitate bine conturată”, precum și cei de stână, târlă, cramă, colibă, odaie, conac, sălaș, prisacă care desemnau folosințe, de regulă, sezoniere. Dintre locuințele cu caracter permanent care au avut o lungă perioadă de folosire, din neolitic până în epoca modernă, a fost bordeiul. Acest tip de locuință a fost folosit de țiganii robi și după ce au fost eliberați din robie, deoarece putea fi construit cu resursele materiale aflate pe loc. Pe un teren în pantă se detașa prin săpătură la suprafață de 2
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se acoperea cu pământ (argilă galbenă), se bătătorea ca să devină impermeabil. O improvizație de pat și o vatră de lut și piatră, un inventar simplu (vase de lut, o cofă etc.) acopereau necesitățile unui trai modest. Până foarte târziu, tot bordei se numea o locuință de suprafață, monocelular (cu o singură încăpere, eventual o tindă) acoperită cu stuf, paie, fân, alte resturi vegetale, care a constituit locuința țăranului român. Cât privește termenul argea care a început a desemna o clădire anexă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Argeluța) și ca toponime - județul Argeș, Curtea de Argeș etc.). Dintre locuințele sau amenajările gospodărești folosite sezonier, ne vom opri asupra stânei, cea mai veche locuință sezonieră, care cuprinde întreg locul pe care e instalată stâna și dependințele ei (strunga, celariul, terenurile, bordeiele). Termenul „stână” este folosit de toți românii, atât din dreapta, cât și din stânga Dunării, dar și de vecinii noștri, fără să-i știm cu precizie originea, însă este posibil să fie autohton, preroman sau preslav. Stâna, ca mod de organizare a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de moșie de la Bucovina din hotarul Runcului, de la Dorog Ungureanul, de la Șipotul Boțului în gios spre Dunavățî(text imprecis)ÎFruntești, unde se numește Sălașele, cu un vad de moară...” Documentul nu spune nimic despre locul numit Sălașele (probabil acolo erau bordeiele țiganilor robi, adăposturi pentru animale și pentru argații văcari), dar precizează că, după ce au primit plata, 37 taleri, „au dat și ispisocul cel domnesc pe această moșie” (Bucovina Runcului, în partea nordică a moșiei Filipeni, în hotar cu Lecca-Ungureni - n.a.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșiei Filipeni, în hotar cu satul Ungureni, acolo unde cele dintâi documente îl situează pe Coste Călugărul încă din prima jumătate a secolului al XV-lea, demonstrează că în hotarul aceleași moșii așezările omenești constând din grupuri de case (locuințe bordeie și colibe) și-au schimbat locul în funcție de mai mulți factori, între care cei de ordin economic și social au ocupat locul principal. Prelungirea existenței acestor cătune (Știubiana, Buduioasa, Runcu, Sălașele) până târziu, în pragul secolului al XX-lea, nu le-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
libertății. ranii români din Bucovina își părăseau locurile de așezare și din cauza situației economice: lipsa pământului care aparținea proprietarilor boieri (nobili), mănăstirilor sau domeniului imperial; lipsa unor gospodării întemeiate cu case, acareturi (în locul acestora aveau niște locuințe monocelulare, de tip bordei, făr uri și grajduri în jur) și din această cauză, în fugă, țăranul își lua familia și vitele și într-o noapte trecea granița, fără părere de rău. Au fost cazuri când se întorceau, se adăugau celor care plecau din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ciută și la mine; au stat toată iarna, iar în primăvară au mers la curtea boierului Tescanu de le-au dat lor loc de ocină în lunca Dunavăț. Și au tăbărât ei în lunca Dunăvăț primăvara (1785) și au făcut bordeie, parte din ei cu pământ, iar parte din ei le-au făcut din bârne de salcie și le-au acoperit cu coarja ei, adică cu coarja sălciilor pe care le tăiaseră ca să facă bordeie. și tot după trecere de 5
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dunăvăț primăvara (1785) și au făcut bordeie, parte din ei cu pământ, iar parte din ei le-au făcut din bârne de salcie și le-au acoperit cu coarja ei, adică cu coarja sălciilor pe care le tăiaseră ca să facă bordeie. și tot după trecere de 5 ani (1789) au venit din Bucovina încă alte familii: familia Boca din Cașvana (primii Boca veniți în 1784 erau din Botoșana), familia Bârgănaru din satul Bârgăoani (probabil Bârgău, Prundu Bârgăului din Ardeal), familia Gurău
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prețul pentru acestea era cuprins în situația de dependență și în munca de clacă. Primele înjghebări făcute cu ce aveau la îndemână - lemnul de salcie și coaja - cu greu pot fi numite case, locuințe, erau mai mult adăposturi, colibe și bordeie răspândite prin pădure, deoarece plana frica de a nu fi descoperiți și trimiși înapoi în Bucovina. Fiind oameni harnici și destoinici, pe măsură ce numărul de familii sporea, și-au făcut case mai arătoase, au defrișat lunca în care s-au așezat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după război, 4253 animale: cai, boi, vaci, oi și capre, ceea ce ar însemna că fiecare familie deținea 6,35 capete de animale, în timp ce, așa cum s-a arătat pe baza actelor doveditoare, multe familii nu aveau deloc pământ; cel mult, casa (bordeiul) și grădina. Înafara Virginiei Lambrino, ceilalți moștenitori ai Eufrosinei Rosetti nu au fost supuși exproprierii, deoarece avem mai puțin de 100 ha pământ arabil. Locuitorii din Lunca ajunseseră în 60 de ani de la reforma lui Cuza, la reforma din 1921
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în forme modeste sunt caracteristici ale procesului de formare a poporului român și a limbii române, autohtonii integrându-se definitiv romanității orientale. Formele modeste de existență a societății protoromânești, supus stăpânitorilor migratori europeni și asiatici, atestate de locuințele de tip bordei și semibordei pentru secolele V-XI d.Hr., pe teritoriul Moldovei, au evoluat treptat spre uniuni de obști, cnezate și voievodate, capabili să asigure, prin forța lor economică și militară, trăsături distincte pentru individualizarea poporului român. Inventarul așezărilor din perioada
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de altă parte, descoperirile arheologice din așezările de tip Dridu, brăzdare de tip simetric, săpăligă, securi, oticuri de fier, râșnițe de piatră, atest practicarea agriculturii de către comunitățile locale din Moldova și din Colinele Tutovei. De asemenea, lângă locuințele de tip bordei sau descoperit gropi de depozitare a cerealelor, în care s-au păstrat resturi de semințe carbonizate. Cultivarea grâului, secarei, orzului, meiului, sorgului în tot teritoriul viitorului stat țara Românească Moldova, poate fi dovedită și prin situația de dependență a populației locale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
constituit averea românului, mai mult decât recoltele obținute cu multă trudă, fără să fie sigur că va apuca să culeagă ce-a semănat. Nici locuința nu era părăsită cu regret, fiind, de cele mai multe ori, o construcție provizorie, o colibă, un bordei semiîngropat. Practica mutării țăranului român din Moldova s-a menținut în tot evul mediu, iar pentru țăranii români din nord-vestul Moldovei, Bucovina habsburgică, plecarea peste „codun” s-a făcut cu luarea vitelor, pământ propriu nu aveau, iar locuința, casa, nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin fierbere în ceaun își sporește volumul, devine un terci și apoi se întărește, amestecul fiind numit tot mămăligă, la fel ca fiertura de mei. Tocmai această cereală, constituind hrana de bază în marea majoritate a familiilor țărănești, lipsea în bordeiele celor care munceau pentru producerea ei. Avem numeroase mărturii despre starea de sărăcie lucie a unor familii de țărani din Lunca, Slobozia și Valea Boțului, când, pentru a ieși din iarnă, își angajau munca pentru anul viitor la boier, pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Colinele Tutovei sau văile Berheciului și Dunavățului, apăreau, dacă le-am fi privit de sus, ca niște decupaje din covorul verde al pădurii. Am văzut că, pentru perioada secolelor VXI d.Hr., forma principală a locuinței a constituit-o bordeiul semiîngropat și coliba sezonieră, mai mult adăposturi decât locuințe, care presupun un anumit grad de confort. Locuința adăpost nu presupune nici cunoștințe, nici efort prea mare, putea fi abandonată fără regret, nu era o pierdere prea mare și trebuie să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Până la a se ajunge la locuința elaborată căreia îi spunem casă, cu funcții multiple, a trecut o lungă perioada de timp, când s-au schimbat și condițiile social-politice și, odată cu acestea s-au schimbat și cerințele și nevoile oamenilor. Atât bordeiul și coliba, cât și casa ca întocmiri artificiale, supraterane, păstrează credința străveche că spațiul închis, detașat de univers, dar păstrând legătura cu acesta, cu cerul, printr-un stâlp central sau prin deschizătura din acoperiș prin care să iasă fumul, devenită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost penetrat de forțele ostile, avea loc purificarea prin funigații, practică păgână preluată de credința ortodoxă de sfințire a casei și de prezența lunară a preotului „cu zi’ntâi”. Din punct de vedere arhitectural, casa monocelulară a purtat numele de bordei, așa cum se mai numește în zona de munte, apoi în funcție de condițiile social-politice, de nevoile culturale, bordeiului și s-a anexat un loc de trecere, o încăpere rece care a devenit tinda și pentru a feri intrarea de intemperii și s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de sfințire a casei și de prezența lunară a preotului „cu zi’ntâi”. Din punct de vedere arhitectural, casa monocelulară a purtat numele de bordei, așa cum se mai numește în zona de munte, apoi în funcție de condițiile social-politice, de nevoile culturale, bordeiului și s-a anexat un loc de trecere, o încăpere rece care a devenit tinda și pentru a feri intrarea de intemperii și s-a adăugat în față un pridvor numit în zona noastră și cerdac. În funcție de zonă, acoperișul a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vreo 3 metri, de ajungea la pământ pe două părți, la nord și la apus. Aici ținea tata ovăzul și orzul de sămânță, în știubeie mari (butucă găurit de mână sau cu scorbură naturală - n.a.). Mai era în curte un bordei cu un cuptor unde mama făcea mâncarea vara. ura boilor care era lipită pe trei părți - sudul era deschisă și se depozita gunoiul care se căra primăvara în grădină. Mai era un coteț pentru porcă și o poiat pentru găini
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bacău, de la Costică Luca Bârgăoanu (a doua casă la nord de magazinul mixt de astăzi - este și acum) unde era și poarta rnii și până la Berza, la Mărăști, nu era nicio casă. De la Secuieni și până la Bacău era un singur bordei la locul numit „Movilă”, unde dejugau oamenii vitele pe marginea drumului .... Satul Traian nu exista ...Cum am arătat încă mai sus, mai aproape toate casele din sat erau acoperite mai mult cu paie, singur dascălul Vasile Bârgăoanu avea casa acoperită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]