386 matches
-
două ori ca să-l recunoști. Fața-i era brăzdată de o suferință la care ochii lui nu luau parte. Era o suferință a celulelor lui și numai a lor. El Însuși - eul conștient, care privea prin ochii nepătrunși, calm-alerți, de borfaș - nu avea nimic de-a face cu această suferință a celuilalt sine al său respins, o suferință a sistemului nervos, a cărnii și viscerelor și celulelor. S-a strecurat la masa la care stăteam și a comandat un whisky. L-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Fericește presa bucovineană cu un nou ziar: cataplasma națională - Crainicul. Firmă nouă sub care se ascunde același reformator al ideilor politice - escrocul Pohoață”, „salută” Timpul apariția noului ziar din Bucovina. „Dobitocia dlui Costeanu” (nr.56/29 mai 1931); „Dl. Costeanu borfaș al presei”;”Dl. Costeanu e absolut dobitoc la primărie”; „Secătură universitară”, „Stupiditate. Reclamagiu de profesie. Secătură universitară!” „Primarul dr. Costeanu, lingușitorul și pupă mâna dlui Nicolae Iorga” sunt doar câteva titluri care arată cum nu trebuie să se ducă lupta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de la gardieni până la director), atent la toată această lume amestecată care, printre speranțe, deznădejdi și resemnări, își omoară timpul ce abia se târâie, D. portretizează cu ascuțime. Sunt aici minori dedați viciului și nelegiuiți care nu au uitat să plângă, borfași detestabili și țicniți ilar-înduioșători și mai sunt condamnații la pedeapsa capitală, despre care autorul scrie rânduri dense. În aceeași linie, de comentariu tăios, pătrunzător, străin de contrafaceri, se înscriu însemnările din ultima recluziune (Malmaison, Jilava, Văcărești), cuprinse în Rogojina (1945
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
o generalizare. La 25 septembrie 1942, printr-un Ordin Circular, I.G.J. a anunțat că „nu au fost și nu se vor evacua decât foștii condamnați pentru crime și orice fel de delicte, recidiviști, pungașii de buzunare și din trenuri, bâlciuri, borfașii, precum și toți acei pentru care există indicii serioase că trăiesc numai din furt și aceasta numai în cazul când sunt nemobilizați. De asemenea, se vor mai putea evacua țiganii nomazi ce s-ar fi sustras evacuării inițiale”. Generalul Vasiliu a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acasă și nu a dispărut absolut nimic cu excepția celor câteva sute de pagini de memorii. S-a creat, desigur, o imagine de devastare a apartamentului, dar când proprietarul s-a adresat Miliției, răspunsul a fost că probabil au intrat niște borfași mărunți și că nu este nimic de făcut. Mircea Mihăieș: Aceste lucruri se Întâmplă de obicei În regimurile totalitare ori pe front, În război, unde mor foarte mulți ziariști. Vladimir Tismăneanu: Se mai Întâmplă și În regimurile de așa-numită
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Nicolescu, dar Vasile Cristescu, dar cei uciși odată cu Căpitanul, dar cei împușcați de Argeșanu, dar....dar. Toți trebuiau uitați și să se acorde încredere unui Bengliu, care îl insultase pe Căpitan la închisoarea Doftana și-l umilise ca pe un borfaș, la adăpostul uniformei de general. Acestea erau gândurile care îi frământau pe cei doi, când coborau scările de la Jandarmerie, spre libertate. La hotel „împăratul Traian” (București) Comandantul l-a dus pe Nicolae Petrașcu la un hotel pe calea Griviței, numit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ci de te miri ce interese murdare, gesturi și persoane a căror existență întristătoare nu poate fi negată, în principiu. Așadar, domnul Eugen Barbu să-i sperie pe alții cu baubaul că, dacă te-ai adresat Europei Libere, ești un borfaș, un trădător, te afli angajat în lupta împotriva intereselor propriei țări, iar domnia sa, care, chipurile, polemizează cu acest post de radio, e pentru asta curat ca lacrima. Și-apoi, n-ar fi fost normal ca înainte de a se arăta atât
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu muncile comune, dacă nu va accepta un angajament de informare. În aceste condiții, luându-și numele conspirativ Vetrov, a acceptat doar să semnaleze ofițerului operativ planurile de evadare ale deținuților din lagăr, dar numai ale celor de drept comun ("borfașii", pe care îi ura). Deși nu a făcut până la urmă nici un denunț, mai târziu va spune despre numele său conspirativ: "aceste șase litere încrustează cu fierul roșu în memoria mea riduri rușinoase"93. Ulterior, Soljenițîn a mai trecut printr-o
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
condiții, este normal să aibă loc furturi, de care se fac vinovați deținuții de drept comun, așa cum există și diverse forme de negoț, adaptate mediului respectiv. În permanență au loc și confruntări între deținuții politici și deținuții de drept comun ("borfașii"), aceștia din urmă folosiți de administrația lagărului împotriva "cincizeci și opților". Totul se organizează în jurul nevoii de supraviețuire, întrucât acesta este scopul suprem aici. În lumea lagărului există și aspecte care pot să dea iluzia unei vieți normale, cum sunt
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
lui, o călăuză pentru cititorii neinițiați. Nu lipsește nici invocația solemnă specifică epopeii, chiar dacă la Soljenițîn aceasta ia o formă ironică, constituind introducerea prezentării unei categorii de deținuți pe care scriitorul îi disprețuiește profund, și anume deținuții de drept comun ("borfașii"), cei care erau folosiți adesea de către conducerea lagărului împotriva deținuților politici: Înscrie-te și tu, pana mea firavă, în corul ce preamărește acest trib! Au fost proslăviți ca pirați, ca flibustieri, ca vagabonzi, ca ocnași evadați. Au fost proslăviți ca
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fi fost stâncă, nu om. Tovarășul Cameniță folosise cele mai infailibile metode: și smulsul părului, și arderea cu țigara, și smulsul unghiilor. În zadar. O pusese să-și bea urina. Îi tăiase părul, o pocise, o dăduse pe mâna unui borfaș, deținut de drept comun, s-o batjocorească în fața lui. În zadar. Și când ajunsese o umbră, mama îl întâmpina cu aceeași privire în care sclipea neînduplecată o lamă de cuțit. Tovarășul Cameniță ajunsese să se îmbolnăvească de această femeie, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ale sale” Până ce comuniștii vor trece la deratizarea, dezinsecția și dzinfecția formațiunii lor politice, fuseseră nevoiți să primească În rândurile lor chiar și cele mai declasate elemente ale societății românești postbelice precum: hoți, tâlhari, asasini, violatori, mardeiași de mahala, șuți, borfași ș.a dar și ex-legionari, cuziști, etc. După ce aceștia le vor rezolva toate problemele murdare, inclusiv prin uciderea unui mare număr de oameni, pe la Începutul anilor ’50 ai secolului al XX-lea au fost Înlăturați fără fasoane, drumul lor oprindu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
numeroși ofițeri cu grade mari. În 1971, Îi venise rândul căpitanului Dumitru Nechita de a scrie rapoarte peste rapoarte În care evidențiase comportamentul clar anti-sistem al celui pe care Securitatea avea să-l bage În pușcărie ca cel mai josnic borfaș. Cine a citit materialele anterioare știe că totul n-a fost decât o lucrătură dibace În care, pe lângă „anonima” executată În unul din birourile din edificiul de pe strada Mihail Kogălniceanu din Vaslui, a fost „pus În pâine” și un căpitan
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
italieni, cu speranța că „frații” noștri ne vor acorda măcar trei, patru zile dacă nu chiar două săptămâni pentru a le cunoaște țara. Surpriza, nu atât pentru mine, cât pentru Liviu, a fost când a constatat că, tratat ca un borfaș ordinar, doar printr-o intervenție a unui prieten am reușit să obținem tranzitul prin Italia pe parcursul a numai 24 ore. Da. Dar asta puteam s-o facem timp de 6 luni. Mi se pare genial. După obținerea tuturor vizelor
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Tudor Arghezi Într-o zi, prin asfințit, Șoaricele a-ndrăznit Să se creadă în putere A prăda stupul de miere. El intrase pe furiș, Strecurat pe urdiniș, Se gandea că o albină-i Slabă, mică și puțină, Pe când el, hoț și borfaș, Lângă ea-i un uriaș. Nu știuse că nerodul Va da ochii cu norodul Și-și pusese-n cap minciuna Că da-n stup de câte una. Roiul, cum de l-a zărit C-a intrat, l-a copleșit. Socoteală
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
patriarhală, când gospodarul nu-și punea problema să încuie portița cu lăcate când pleca să lucre pe hotar, sau să tragă zăvorul la ușă atunci când își întindea pe salteaua de paie, oasele-i trudite. Era epoca în care nu bântuiau borfașii sau derbedeii. Preocuparea de bază a gospodarului era atunci, să aibă cele mai frumoase «drigane» din sat și să-i fie pruncii năzdrăvani, după cum a boresei era să scoată pe luncă la albit cele mai frumoase straie de mâinile ei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
jefui fără nici o restricție avuția națională. Instituțiile fundamentale ale statului, care ar fi trebuit să apere ordinea și legea în țară, au lucrat în slujba mafiei roșii. Parlamentul, poliția, justiția, serviciile secrete, administrația locală etc. au ajuns la cheremul marilor borfași. Bugetul a fost văduvit de miliarde de dolari, economia a fost distrusă, populația a fost furată, batjocorită și aruncată într-o mizerie tot mai adâncă. Guvernarea Stolojan a însemnat, atât în plan politic cât și în cel economic, o stagnare
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
m-a ușurat de câțiva gologani, taxa intrărei pentru un trăgător, mă întrebă cine a dat cele două focuri de pușcă ce s-au auzit în depărtare pe șosea. I-am răspuns că eu. Se vede că erau niște țigani borfași, adaose el, care te-au luat drept un jidan bun de jumulit. Așa se vede, dar s-au înșalat de trei ori: întăi, nu eram jidan, al doilea, nu aveam bani, și al treilea, aveam armă. Bine că ai avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
asortat cu falși disidenți, pușcăriași care-și dau aere de martiri, alte cinstite fețe uitate de Dumnezeu pe planetă, toți cei care au avut înainte de naționalizarea din 11 iunie 1948 câte o râșnită și cer acum o uzină electronizată, alți borfași politici și plevușcă clientelară, totul într-o componență pestriță, parșivă și reacționară. Pe rând, și cei de stânga și cei de dreapta „se dibuiesc la sânul țării/ca într-o bluză de femeie”, având ca deviză: „Hai la jaful cel
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ce vrea să vadă: săracul ă o masă încărcată, uitând că a lui e goală, fiindcă a lor e prea plină; flămândul ă un bufet suedez, pe gratis, fără să observe că prețul e inclus în cazare; șmecherul vede șmecherii, borfașul - ceasuri și portofele, actorul ă o scenă, parlamentarii văd Parlamentul european, noii îmbogățiți ă fondurile nerambursabile (plătim cotizație pe 2007 peste 2 miliarde euro și primim 10%!), iar noi, ceilalți, le vedem pe toate laolaltă, cu bune, cu rele, cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ton aproape fericit: Poate pescuim și peștișorul de aur! Oameni ne facem! Vocea lui Tică (Dobrescu M. Constantin, zis Costică Mână Iute sau Tică Talent, de meserie fugi de-aici, că mă jignești, pierde-vară cu acte în regulă, cazier de borfaș mărunt, lipsit de pretenții, fascinat de portofele șutite și de poșete săltate cu tupeu), îl face pe celălalt bărbat să se răsucească pe jumătate. Apucă sticla și, după ce îi șterge gura cu mâneca, înghite cu poftă. Înșurubează dopul, o așază
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
transportase pe de Gaulle peste Mediterana. În plus, În viața civilă fusese un notabil jucător de tenis. Învățase și dansurile de salon În Indochina. Avea picioare foarte sprintene, era un alergător de prima mână care, cândva, urmărise și prinsese un borfaș. L‑a bușit pe borfaș În vintre cu atâta putere, Încât polițiștii trebuiseră să cheme o ambulanță. Battle, unul dintre favoriții lui Ravelstein, ținea mult la bătrânul Abe. Dar era imposibil să‑ți dai seama cum Îl privea Battle pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Mediterana. În plus, În viața civilă fusese un notabil jucător de tenis. Învățase și dansurile de salon În Indochina. Avea picioare foarte sprintene, era un alergător de prima mână care, cândva, urmărise și prinsese un borfaș. L‑a bușit pe borfaș În vintre cu atâta putere, Încât polițiștii trebuiseră să cheme o ambulanță. Battle, unul dintre favoriții lui Ravelstein, ținea mult la bătrânul Abe. Dar era imposibil să‑ți dai seama cum Îl privea Battle pe Ravelstein. Nu exista nici un indiciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și la intervale neregulate? — Asta mă Întreb și eu... Trigaud se uită la chiorîș la Maigret, convins că-i ascundea ceva sau că rîdea de el. — Aș fi preferat să mă ocup de spargere, mormăi el. CÎnd e vorba de borfași, cam știi cum să-i dibuiești. Îmi cer scuze că v-am deranjat. Respectele mele, doamnă. Se ridică, stînjenit, neștiind cum să plece, și soarele Îi intra direct În ochi. — Acum e prea tîrziu să mă duc la bancă. Voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
lungul trotuarului, mai gros În dreptul casei. Mașina mortuară sosise deja. În spate staționa o mașină neagră, furnizată probabil de pompele funebre, apoi alta pe care Maigret nu o cunoștea. Lecoeur Îi ieși În Întâmpinare. — A trebuit să-mi las baltă borfașii, Îi spuse el. Spargeri au loc În fiecare zi. Publicul s-a obișnuit cu ele și nu mai e tulburat. În timp ce o femeie sugrumată la ea acasă, Într-un oraș așa de calm ca Vichy, fără un motiv aparent... Maigret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]