293 matches
-
comuna Valea Rea (acum, VăleniVaslui), au fost condamnați la câte un an de închisoare. La comuna Muntenii de Jos, toți cei șapte săteni trimiși în judecată au fost achitați considerându-se, probabil, că vinile lor fuseseră minore: Iancu Polcovnicu, Vasile Bortă, Ștefan Vasiliu, Ștefan Boțu, Vasile Tunariu, Gheorghe Gh. C. Popa și Mardare N. a Gafiței. Conform procesului verbal nr.496/12 iunie 1907 întocmit de Tribunalul Vaslui, un număr de 13 inculpați din Plasa Pungești au fost amânați la pronunțarea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
elevii părinților mei, terminând ca vai de lume cele patru clase primare, au fost puși de noua putere în fruntea satului, unul în calitate de președinte al Sfatului Popular iar celălalt în calitate de secretar al organizației de bază a partidului muncitoresc român”. Ce „bortă-n cer” au făcut acești netrebnici, ne spune tot Busuioc în continuarea scrisorii sale: „...cei doi au început să taie și să spânzure-n sat, conducând (<<massele>>, n.n.) după bunul plac, jignind pe toată lumea, dar mai ales pe cei ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
însă că atingeri a mai avut: în conferința Gaște și gâște literare, se referă la o societate literară de peste ocean în care erau vreo șase oameni de litere "dintre care unul a murit nebun iar altul a murit într-o bortă de mizerie"; referirea e la Eminescu și Creangă. Înainte de stabilirea la Berlin, comunică hotărît lui Missir că "Voi "Junimea" politică mi-ați făcut mult rău". Războiul cu Maiorescu va fi însă mult mai îndelungat. Încă de la începuturile sale literare (Ghimpele
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
30 31 : „Are să urmeze cum știm noi, nu cum vrea el, că doar nu-i de capul său” autoritatea părinților este de necontestat, iar deciziile lor trebuie respectate, indiferent de părerea copilului; p. 222, r. 9 : „iă sama bine de borta ceea!” indicație dată soției de a se îngriji de problemele gospodăriei în absența soțului; anumite interpretări ar putea întrezări aluzii deocheate; p. 223, r. 5 7 : „Pentru fiecare fântână, părău, vâlcică, dumbravă și alte locuri drăgălașe ce lăsam în urmă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și fetele strînse în cortegiu funerar să îngroape păpușa de lut: „În tot timpul cît se duce Caloianul la groapă, fetele îl plîng și-l bocesc cu amar, apoi, ajungînd la locul hotărît spre a fi îngropat, îi fac o bortă în pămînt, îl pun acolo, dînd țărînă peste el și, văicărindu-se, spun versurile următoare: „Iene, Iene,/Caloiene...”. Informația lui Teodor T. Burada trebuie primită cu mare încredere. Autorul mărturisește, printre altele, că a urmărit ritualul Caloianului în mai multe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de Georges Dumézil și un cuvânt înainte al autorului, București, Ed. Humanitas, 1992. ELIADE, Mircea, Imagini și simboluri, traducere de Alexandra Beldescu, prefață de Georges Dumézil, București, Ed. Humanitas, 1994. ELIADE, Mircea, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, traducere de Elena Bortă, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, traducere de Brîndușa Prelipceanu și Cezar Baltag, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Făurari și alchimiști, traducere de Maria și Cezar Ivănescu, București, Ed. Humanitas, 1996. ELIAS, Norbert
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Datinele și credințele poporului român, vol. I, Cernăuți, 1903 etc. 50 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, op. cit., p. 257. 51 Georges Balandier, Le Détour. Pouvoir et modernité, Paris, Fayard, 1985. 52 Ibidem. 53 Mircea Eliade, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, traducere de Elena Bortă, București, Ed. Humanitas, 1997, p. 79. 54 Edgar Morin, apud Mircea Eliade, op. cit., p. 81. 55 Mihaela Paraschiv, "Studiu introductiv" la Marcus Tullius Cicero, op. cit., pp. 17-18. 56 O seamă de lucrări de referință în domeniul antropologiei au recunoscut și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
într-un rând, pe când ieșea, pe brânci, în hohotele găzarilor, de sub cabina de scânduri. Miroase tot așa de rău, ca la WC-ul batalionului de săpători! echivală el, pe dată, incomoda situație. Da' bine măcar că n-am stat într-o bortă de aia, perdeluită cu stuf, cum mai vezi în Cotonoaga, la neamurile lui tovarășul secretar de partid al nostru, de la Goldana... La astfel de soluționări de caz, să te ții, ce chicoteli porneau în rândurile muncitorilor petroliști, mobilizați de Partid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lui, la aceia spectacolul pe care și-l dădeau lor înșile și vecinilor era o comedie cu care poate se distrau, în timp ce peste noi, dincolo de cuvintele care se spuneau, oricât de grele, se deschidea tot mai mult, ca în basme, borta vânturilor negre ale nenorocirii. Dacă n-ași fi iubit copilul, totul ar fi fost chiar firesc, nu eram nici primii și nici ultimii care nu se înțelegeau și trebuiau să se despartă. "Văd, îi spusei Matildei, că nu iubești acest
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
văzusem luîndu-și viteză împingînd schiurile lateral. O strigai. "Ei!", îmi răspunse. "Ne întoarcem, a început să bată vîntul." "Ei și? E plăcut, nu-ți fie frică, ne întoarcem..." Coborând însă în vale, avui net senzația că am dat amândoi peste borta vântului. Sufla foarte tare și acele de gheată se transformară în fulgi mari, care mă orbeau. Se făcu întuneric de seară și la doi pași silueta iubitei mele îmi părea fantomatică. Auzii un chicotit pe care furtuna mi-l aduse
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
copil de șapte ani care nici nu umbla, nici nu vorbea, sta În leagăn. Mama copilului recurge la următoarea soluție, Învățată de la alte femei, pentru a ieși din impas: să puie șapte goaci de ouă În vatră, să facă o bortă În pod, să se uite ce va face el În casă. Da el s-a Întins din leagăn până la vatră și mânca din carmoajele de ouă. Când a intrat femeia În casă, el iute s-a pus Înapoi cum a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
copil de șapte ani, numai cât mâna de mare, subțire ca degetul, ce sta În covată, cât și a Învățăturii primite (să fiarbă broasca cu smântână și pui cu smântână și să puie pe poliță, și ea să facă o bortă În ușă și să se uite.) Femeia vede cum s-a Întins și se uita În oale, zicând: Oare broasca s-o mănânc, oare puiul? Și-a mâncat puiul. De această dată, antidotul pregătit, este fierberea unei broaște cu smântână
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Însoțit de o broască care se declară a fi partea lui. De aici, schema basmului se complică. Împăratul le cere nurorilor sale să-i prepare câte o pâine. Soțiile fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face o bortă În cuptor, pune covata și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-o lasă acolo, și se face o pâne ca aurul. Celelalte soții copiază, fără izbândă, tehnica broaștei. Împăratul le spune că prima pâine e bună pentru
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
acasă, Îl pune Într-un ciubăraș ca să crească. Prinde apoi atâta pește, Încât se sperie. Se schimbase și casa feciorului, cum venea acasă, găsea mâncarea caldă, rachiu tot ce-i trebuia. Se ascunde Într-o zi și se uită pe borta cheii, aude un vuiet ca și cum ar fierbe apa la foc, apoi vede că sare peștișorul jos și se transformă Într-o doamnă frumoasă care face curat și pregătește de mâncare. El o prinde pe fată, iar ea Îi reproșează că
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
copil de șapte ani care "nici nu umbla, nici nu vorbea, sta în leagăn". Mama copilului recurge la următoarea soluție, învățată de la alte femei, pentru a ieși din impas: "să puie șapte goaci de ouă în vatră, să facă o bortă în pod, să se uite ce va face el în casă. Da el s-a întins din leagăn până la vatră și mânca din carmoajele de ouă. Când a intrat femeia în casă, el iute s-a pus înapoi cum a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
copil de șapte ani, "numai cât mâna de mare", "subțire ca degetul", ce "sta în covată", cât și a învățăturii primite ("să fiarbă broasca cu smântână și pui cu smântână și să puie pe poliță, și ea să facă o bortă în ușă și să se uite.") Femeia vede "cum s-a întins și se uita în oale, zicând: Oare broasca s-o mănânc, oare puiul? Și-a mâncat puiul". De această dată, antidotul pregătit, este fierberea unei broaște cu smântână
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
însoțit de o broască care se declară a fi "partea lui". De aici, schema basmului se complică. Împăratul le cere nurorilor sale să-i prepare câte o pâine. Soțiile fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face o bortă în cuptor, pune covata și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-o lasă acolo, și se face o pâne ca aurul." Celelalte soții copiază, fără izbândă, tehnica broaștei. Împăratul le spune că prima pâine e bună pentru
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
acasă, îl pune într-un ciubăraș ca să crească. Prinde apoi atâta pește, încât se sperie. Se schimbase și casa feciorului, "cum venea acasă, găsea mâncarea caldă, rachiu tot ce-i trebuia". Se ascunde într-o zi și se uită pe borta cheii, aude un vuiet ca și cum ar fierbe apa la foc, apoi vede că sare peștișorul jos și "se transformă într-o doamnă frumoasă care face curat și pregătește de mâncare". El o prinde pe fată, iar ea îi reproșează că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
redacție. Din 1873 până în 1876 e prezent cu versuri, figurând și în redacție, la „Revista contimporană”. Nu a fost lipsit de o anumită popularitate, mai ales după ce în 1873 compune, la îndemnul confraților de la această publicație, revista teatrală Muza de la Borta Rece, în care îi ridiculiza pe membrii Junimii. Mai scrie, împreună cu Petru Grădișteanu, Ciru Oeconomu, Nicolae Țincu, Al. Lara și Oscar Eliot, revista umoristică Cer cuvântul! (1874). I s-au atribuit și o serie de satire politice versificate din ziarul
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
strofe și ritmuri. El nu se sfiește să introducă vocabule și versuri străine în refren sau în rimă. Alături de Al. Depărățeanu, a consolidat versul scurt. Dar nici exercițiile metrice, nici aspirația romantică nu pot birui platitudinea imaginii. Satira Muza de la Borta Rece, subintitulată „bufonerie literară” (atribuită imaginar comediografilor francezi Henri Meilhac și Ludovic Halévy), în care Titu Maiorescu este Minorescu, Eminescu - Minunescu, G. Panu - Pan-Pan, Samson Bodnărescu - Butnărescu, se dovedește lipsită de spirit. Eminescu e acuzat, cu îngustime, de a
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
neînțelegere totală, fragmente din Mortua est și din Sărmanul Dionis, pe care Z. le găsea „grotești”. Scrierea a fost destul de cunoscută în epocă, servind adversitățile, de diferite origini, pe care și le crease Junimea. SCRIERI: Aurora, București, 1858; Muza de la Borta Rece, București, 1873; Cântece și plângeri, București, 1874; ed. București, 1881; ed. București, I-II, [1895-1896]; ed. pref. Ludovic Dauș, Craiova, 1907. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 160-163; Demetrescu, Profile, 149-158; Panu, Junimea, II, 222-268; Apostolescu, Infl. romant., 266-277; Călinescu
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
Salajan ioan , născut la 29 septembrie 1964 în comuna Chiesd, județul Sălaj, România, fiul lui Gavril și Floare, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems-Donau, Langenloiserstr. 53, cu ultimul domiciliu din România, Arad, str. Pașcani nr. 30, județul Arad. 287. Borto Cristina, născută la 3 mai 1971 în București, România, fiica lui Gusaila Ion și Nicolina, cu domiciliul actual în Austria, 2340 Modling, Gumpoldskirchenstr. 26/3/13, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Moldovita nr. 23, bl. 15, ap. 47
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
3 mai 1971 în București, România, fiica lui Gusaila Ion și Nicolina, cu domiciliul actual în Austria, 2340 Modling, Gumpoldskirchenstr. 26/3/13, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Moldovita nr. 23, bl. 15, ap. 47, sectorul 4. 288. Borto Mircea, născut la 3 martie 1971 în București, România, fiul lui Dumitru și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 2340 Modling, Gumpoldskirchenstr. 26/3/13, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Moldovita nr. 23, bl. 15, ap. 47, sectorul
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
În el. Și-apoi, nimeni nu dă nimic pe degeaba (care o fi prețul?). Între două rele, se alege acela mai puțin rău, iar noi asta am fost nevoiți să facem toată istoria. Și mă simt ca un șoarece cu borta din perete, NATO adică, hăt-hăt, dar la o zvârlitură de gheară de motanul rusesc. Dar, ca să nu mi se pară visul prea frumos, nu vom căpăta Întreaga Basarabie. Sudul va rămâne În continuare (Ucrainei) Rusiei. Căci Îi dă accesul la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să-ncerce să-și recapete steagul ce i l-au luat... gazetele. Maiorul Pruncu (conservator) va declara, în plină ședință a Camerei (1892): "Cât despre meritele domnului maior Candiano, ele sunt egale cu meritele lui Grigore Ioan, care avea o bortă de gloanțe în pălărie adică parodia colosală și a lui Candiano, și a lui Grigore Ioan" (aplauze). Cam același lucru îl va susține și deputatul de tristă amintire A.C. Cuza, în broșura " O pagină din istoria războiului independenței", unde, sprijinindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]