399 matches
-
Giacomo Bresadola (1847-1929) l-a denumit după micologul, preparatorul și farmacistul francez Narcisse Théophile Patouillard (1854-1926) "Inocybe patouillardi", nume de specie folosit lider până la sfârșitul secolului al XX-lea. Apoi s-a ales altă denumire, anume "Inocybe erubescens", creată de către botanistul precum geologul norvegian Axel Gudbrand Blytt (1843-1989), după notițele găsite și editate postum în (1904) 1905. Astfel ciuperca a primit numele botanic după caracteristicile ei principale, ce se poate recunoaște ușor ținând cont de acestea: Inocybe însemnând pălărie fibroasă, pe când
Burete cărămiziu () [Corola-website/Science/335252_a_336581]
-
perioade. Împreună cu vărul său, Wiliam Darwin Fox, era pasionat de colecționarea insectelor, iar multe din descoperirile sale le-a publicat în "Illustrations of British Entomology" a entomologului James Francis Stephens (1792 - 1852). Darwin devine nu numai asistentul, dar și prietenul botanistului, geologului și reverendului John Stevens Henslow (1796 - 1861), față de cursurile căruia manifestă un deosebit entuziasm. La apropierea examenelor, Darwin studiază sârguincios, fiind îndrumat de către profesorul Henslow prin lecții private. La încheierea studiilor sale, în ianuarie 1831, trece cu succes examenele
Charles Darwin () [Corola-website/Science/297419_a_298748]
-
sunt înnoite și întreținute, atât în aliniamentele stradale, cât și în parcuri. Dezvoltarea sectorului dendrologic al Grădinii Botanice din Iași a presupus, de asemenea, înființarea a noi plantații de tei (precum "Tilia tomentosa", "Tilia platyphyllos" și hibrizi), proiect gestionat de botanistul ieșean Ionel Lupu. De asemenea, Mandache Leocov a reușit să atenueze efectele ecologice distructive ale procesului de sistematizare urbană comunistă, care în anii '80 presupunea tăierea a sute de tei pentru modernizarea căii de rulare a tramvaielor pe bulevardul Copou
Istoria teilor în Iași () [Corola-website/Science/336131_a_337460]
-
40 de ani, până în 1963. În acest an se hotărăște mutarea grădinii în spațiul actual, pe Dealul Copoului, sub supravegherea profesorului Emilian Țopa, pentru că aceasta să satisfacă cerințele de învățământ. În anul 1973, directoratul instituției a fost preluat, neremunerat, de botanistul ieșean Mandache Leocov: ""Mi-au spus că au nevoie de mine un an, un an și jumătate. Eram îndrăgostit de plante, făcusem doctoratul în botanica agricolă. Un an s-a transformat în 17 ani. Grădină avea atunci 43 de hectare
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
datorită formelor de relief existente în acest loc. Totodată, s-a încercat introducerea speciilor specifice României care sunt amenințate cu dispariția sau rare și păstrarea unei game variate de taxoni din floră țării. Sectorul dendrologic a luat ființă sub îndrumarea botaniștilor Mandache Leocov și Ionel Lupu, într-o perioadă în care instituția universitară ieșeana gestiona un teren în mare parte viran: ""avea un aspect de ... maidan. Erau vreo două mii de lăcașuri individuale de tragere, folosite de unitățile militare din Iași. A
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
Luchian", "Foc de Tabără" și "Roșa bunda". În grădina au fost expuse, în diferite locuri, busturile celor care au contribuit la înființarea ei și ale directorilor decedați: Pe aleea care duce din Parcul Expoziției în Grădina Botanica, sunt expuse busturile botaniștilor: Bancă Națională a României a pus în vânzare, în scop numismatic, prin ghișeele sucursalelor Cluj, Iași, Timiș și București, un set de monetărie dedicat aniversării a 150 de ani de la înființarea Grădinii Botanice din Iași. Setul de monetărie conține monedele
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
biologice, unele fiind evidente de la început, cum ar fi culoare ochilor, numărul membrelor, și altele nefiind evindente imediat, cum ar fi grupa sanguină, riscul crescut pentru anumite boli sau multitudinea proceselor biochimice din celule. Cuvântul "genă", inventat în 1909 de botanistul Danez Wilhelm Johannsen, vine din limba greacă, "genos", română: origine, și este folosit de mai multe discipline, inclusiv genetica clasică, genetica moleculară, biologia evoluționistă și genetica populațiilor. Deoarece fiecare disciplină modelează biologia vieții în mod diferit, și modul de utilizare
Genă () [Corola-website/Science/302179_a_303508]
-
legături cu Universitatea de Stat din Sankt Petersburg au fost Leonard Euler, Mihail Lomonosov, chimistul Dmitri Mendeleev, matematicienii Mihail Ostrogradski, Pafnuti Cebîșev, Vladimir Smirnov, Solomon Mihlin, Iuri Linnik și Aleksandr Aleksandrov, fizicienii Boris Rosing și Vladimir Fock, astrofizicianul Viktor Ambartsumian, botaniștii Vladimir Komarov și Vladimir Sukahev, fiziologii Ivan Secenov și Kliment Timiriazev, filosoful și sociologul Pitirim Sorokin, istoricii Mahapandit Rahul Sankrityayan, Evgheni Târle și Boris Grekov, filologii Ivan Turgheniev, Ilia Ceavceavadze, Aleksandr Blok, Lev Șcerba, Vladimir Propp, Viktor Jirmunski, orientaliștii Vasili
Universitatea de Stat din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/337643_a_338972]
-
var. "queletii", "Inocybe eutheles" var. queletii", "Hohenbuehelia (Geopetalum) geogenia" var. "queletii", "Lepiota gracilenta" var. "queletii", [[Boletus luridus|"Boletus luridus" var. "queletiformis"]]; [[Categorie:Nașteri în 1832]] [[Categorie:Nașteri pe 4 iulie]] [[Categorie:Decese în 1899]] [[Categorie:Decese pe 25 august]] [[Categorie:Botaniști cu abreviere de autor]] [[Categorie:Biologi ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Medici francezi]] [[Categorie:Botaniști francezi]] [[Categorie:Micologi]]
Lucien Quélet () [Corola-website/Science/335418_a_336747]
-
în 1832]] [[Categorie:Nașteri pe 4 iulie]] [[Categorie:Decese în 1899]] [[Categorie:Decese pe 25 august]] [[Categorie:Botaniști cu abreviere de autor]] [[Categorie:Biologi ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Medici francezi]] [[Categorie:Botaniști francezi]] [[Categorie:Micologi]]
Lucien Quélet () [Corola-website/Science/335418_a_336747]
-
se duce la Paris și, în saloanele aristocrației cunoaște pe Fanny de Villars, soția unui colonel ,careia ii va deveni amant. Tot aici cunoaște și are lungi discuții cu madame de Staël, madame de Recamier, fizicianul Gay-Lussac, geograful Alexander Humboldt, botanistul Aimé Bonpland. Este la Paris și primește invitația de a asista la încoronarea lui Napoleon, dar nefiind de acord cu transformarea acestuia din revoluționar în Cezar, refuză să ia parte. Modul de viață a lui Simón Bolívar în Paris îi
Simón Bolívar () [Corola-website/Science/304950_a_306279]
-
genul Boletus (între 44 și 34 milioane de ani). Această ciupercă a fost comentată de mulți micologi aproape mereu ca o formă respectiv variație a speciei Amanita phalloides. În anul 1780, buretele a fost descris oficial pentru prima dată de botanistul francez Pierre Bulliard în volumul I al operei sale "Herbier de la France ou, Collection complette des plantes indigenes de ce royaume" sub denumirea "Agaricus bulbosus" "f." (forma) "vernus". Aceasta a fost modificată de savantul francez Jean-Baptiste de Lamarck (1744-1829) în volumul
Burete primăvăratic () [Corola-website/Science/335568_a_336897]
-
sau a doua tratare cu succes a Teiului lui Eminescu. În timpul directoratului său, Grădina Botanică din Iași a devenit o instituție universitară importantă din România. s-a născut într-o familie extrem de modestă, în satul Prelipca, comuna Salcea, județul Suceava. Botanistul își aduce aminte că în casa părintească ""nu exista nicio carte"" . A absolvit, în ciuda greutăților financiare, liceul "Ștefan cel Mare" din Suceava. Studiază apoi la Iași, unde a absolvit Facultatea de Agricultură din cadrul Universității Agronomice.. Și-a început cariera universitară
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
povestesc toată istoria palatului. Cum s-au plantat arborii acolo încă de la 1833. La urmă le-am spus că «aveți dreptate, că nu s-au mai îngrijit plantele». Le-am promis că vin cu ai mei și rezolv problema"", explică botanistul. În jurul anului 1990, Leocov a primit sarcina de a încerca să reabiliteze Teiul lui Eminescu, la câteva decenii după primul tratament dendrologic al arborelui, efectuat în urma unei furtuni violente care a distrus axul principal al teiului. "„Am desfăcut plomba de
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
am mai întâlnit fenomenul ăsta. Este unic." [...] Lemnul era mort, arborele supraviețuiește numai printr-o minune a naturii: două rădăcini aditive, care au crescut și s-au strecurat pe lângă plombă, au ajuns, prin golul din trunchi, în pământ"", a precizat botanistul." " Leucov l-a criticat pe primarul Iașiului Gheorghe Nichita pentru ceea ce botanistul a descris ca o lungă tradiție de incompetență dendrologică și abuzuri ecologice săvârșite de administrația condusă de acesta. Reacționând la campaniile edilitare de retezare a coroanei arborilor din
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
numai printr-o minune a naturii: două rădăcini aditive, care au crescut și s-au strecurat pe lângă plombă, au ajuns, prin golul din trunchi, în pământ"", a precizat botanistul." " Leucov l-a criticat pe primarul Iașiului Gheorghe Nichita pentru ceea ce botanistul a descris ca o lungă tradiție de incompetență dendrologică și abuzuri ecologice săvârșite de administrația condusă de acesta. Reacționând la campaniile edilitare de retezare a coroanei arborilor din aliniamentele stradale și de tăiere rasă a sute de copaci din oraș
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
și să-și păstreze pâinea. Indicațiile sunt tot de sus. Teii din Copou au fost plantați de Gheorghe Asachi, la 1812-1813, după aceea au mai fost înlocuiți. Aceștia de astăzi nu respectă nicio normă de plantare și îngrijire"", a declarat botanistul. De asemenea, alături de numeroși intelectuali, specialiști și profesori universitari din Iași și din străinătate, inclusiv 19 ingineri silvici , Leocov a criticat vehement decizia primarului Gheorghe Nichita de a tăia, în februarie 2013, toți teii din centrul orașului (Bd. Ștefan cel
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
înlocui cu arbuști japonezi pitici ("<nowiki>Sophora japonica ' Pendula'</nowiki>"), sugerând că aceștia din urmă sunt plante utilizate în cimitire, dezlipite de tradiția și cultura orașului și lipsite de proprietăți ecologice benefice omului (umbră, filtrarea aerului, eliberare de fitoncide etc.). Botanistul a participat, de asemenea, la numeroase proteste civice împotriva tăierii arborilor din Iași, precum la cel organizat pe 11 mai 2014 în Parcul Expoziției, unde primăria a dispus marcarea silvică (marcaj de tăiere) a sute de arbori . Botanistul a explicat
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
fitoncide etc.). Botanistul a participat, de asemenea, la numeroase proteste civice împotriva tăierii arborilor din Iași, precum la cel organizat pe 11 mai 2014 în Parcul Expoziției, unde primăria a dispus marcarea silvică (marcaj de tăiere) a sute de arbori . Botanistul a explicat cum Parcul Expoziției a fost amenajat în secolul al XIX-lea și că a rezistat comunismului, dar a declarat că nu înțelege de ce acum, ""când protejarea mediului este foarte importantă, copacii sunt tăiați cu sutele"". Acțiunea de protest
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
dendrologic independent a confirmat ulterior declarațiile profesorului Leocov, și anume că majoritatea arborilor marcați nu prezentau un pericol public și nu ar fi trebuit tăiați. În anul 2008, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași a publicat un volum memorial dedicat botanistului, intitulat "In Honorem: Profesorul Mandache Leocov la 80 de ani (director al Gradinii Botanice in perioada 1973 - 1990)."
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
importantă a culturii Polineziene. Este posibil ca surfingul să fi fost observat pentru prima dată de europeni în Tahiti în 1767 de Samuel Wallis și echipajul navei care au fost primii europeni ce au vizitat insula. Un alt canditat este botanistul Joseph Banks făcând parte din expediția lui James Cook pe HMS Endeavour, ce a sosit pe 10 aprilie 1769 în Tahiti. James King este primul care a scris despre surfingul din Hawaii în timpul completării jurnalelor de călătorie ale lui James
Surfing () [Corola-website/Science/322804_a_324133]
-
1867, a publicat rezultatele cercetărilor sale în eseul "Taschen-Flora von Leipzig". Din 1863-1866 îl întâlnim că comerciant la Berlin. Și acolo a petrecut cea mai mare parte a timpului liber în excursii botanice din această zonă, deseori întovărășit de doi botaniștii stabiliți la Berlin, Alexander Braun (1805-1877) și Paul Ascherson (1834-1913), dar a călătorit și prin Europa Centrală precum Italia. În anul 1867, Kuntze a revenit la Leipzig, și numai un an mai târziu a deschis o fabrică pentru producere de
Otto Kuntze () [Corola-website/Science/336357_a_337686]
-
de revizie. Kuntze a fost descris ca un „reformator polemic de nomenclatura" și "petrelul furtunos al nomenclaturii", iar controversele care l-au înconjurat cauzate contemporanilor săi deghiza vederea corectă a lucrării sale. Trebuie recunoscut faptul, că el a obligat pe botaniști să abordeze și să rezolve multe probleme fără răspuns în nomenclatura. Contribuțiile semnificative ale marelui botanist privind taxonomia plantelor, bazate pe călătoriile de colectare la nivel mondial precum monografiile sale sunt bine cunoscute până în prezent. Savantul a denumit extrem de multe
Otto Kuntze () [Corola-website/Science/336357_a_337686]
-
din Lyon, ca fosile de pteridofite. Mai departe a recunoscut că amoniții aparțin faunei și nu florei și a scris despre folosirea de cremene prin triburi preistorice. În același an a fost ales membru străin al Royal Society la referința botanistului și medicului irlandez Sir Hans Sloane (n. 16 aprilie 1660 - d. 11 ianuarie 1753) și scurt timp mai târziu a fost numit membru al Academiei de Științe din Berlin. Dubla specializare a savantului a făcut posibil cercetări în aplicabilitatea diferitelor
Antoine de Jussieu () [Corola-website/Science/302386_a_303715]
-
1,2 mm și un colorit auriu. Larve eclozează după 2 săptămâni, ele sunt planctonice și se hrănesc cu zooplancton. Peștele ventuză Candolle nu prezintă importanță din punct de vedere economic. A fost numit în 1810 de Risso în onoarea botanistului elvețian Augustin Pyrame de Candolle (1778 -1841).
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]