351 matches
-
artistic -1976 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Artă Naivă, realizat de Centru Național al Creației Populare, Ed. Top Print&Paper, București, 1997, pag. 35; Albumul L’art naive de Natalia Brodskaya, Ed. Parkstone, New York, 2000, pag. 166, 167. Tradiții culturale botoșănene - editat de Centrul Județean pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, Ed. Axa, Botoșani, 2008, pag. 74. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul George Apostol, Bacău. „În creația lui Calistrat Robu
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și introd. Ion Ardeleanu, 1975, 204; R. Marent, Scriitorul doctor Adrian Verea, „Era nouă”, 1946, 477; Ion Manolescu, Amintiri, București, 1962, 178; Encycl. jud., XIV, 420, 428; Corneliu Ionescu, Un medic scriitor aproape necunoscut, „Viața medicală”, 1989, 1; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 267; Lovinescu, Sburătorul, II-III, passim; Adrian Verea, DRI, V, 311-313. D. Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
Omul în fața morții (vol.I și ÎI), Ed.Meridiane, București, 1966, 2. Biberi, I., Thanatos, Ed.Curtea Veche , București, 2000 3. Bogdan, C., Elemente de geriatrie, Ed. Meridiane , București, 1988 4. Boia, L. Mitul longevității, Ed.Humanitas , București , 1999 5. Botoșăneanul, C. , Tanatologie și nemurire, Ed.Cantes , Iași, 1999 6. Celan E. , Viața după pragul morții, Ed. Teora, București, 1992 7. Cosnier, J., Introducere în psihologia emoțiilor și a sentimentelor, Ed. Polirom, Iași, 2002 8. Culianu, I.P., Călătorii în lumea de
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Ist. lit. (1982), 966; Alexandru Kirițescu, Petru Manoliu și confuziile mele, VAA, 1943, 630; Ivașcu, Confruntări, II, 463-465; Crohmălniceanu, Literatura, I, 534-535; Piru, Ist. lit., 439; Paul Cortez, Înainte de a uita, I, București, 1987, 136-140; Acterian, Privilegiați, 84-86; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 154-155; Valentin Chifor, Caleidoscop critic, Oradea, 1996, 173-177; Micu, Scurtă ist., II, 210; Petru Manoliu, DCS, 167, 190-191; Dicț. scriit. rom., III, 62-64; Cornelia Ștefănescu, Suflete jupuite, JL, 2002, 11-12; Dora Mezdrea, Arhiva Petru Manoliu, JL, 2002, 11-12; Marin Diaconu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
Apătăchioae, prof. Bostan Elena, educatoare Poraicu Ecaterina, înv. Grigoriu Valentin, înv. Popovici Gheorghe, înv. Sârghi Magdalena, prof. Apătăchioae Florica, prof. Păvălașcu Ștefania, educatoare Chiriac Eugenia, prof. Popolan Mihai, prof. Agoroae Constantin. Ziarul județean Clopotul în articole referitoare la Săptămâna culturii botoșănene remarca printre cei care și-au adus contribuția la interpretarea unor roluri dificile pe Maria Grigoriu, Maria și Costache Jacotă, Emilia și Dumitru Farcaș, Foca Cristian, înv. Gh. Apătăchioaie, care au prezentat pe scena teatrului M. Eminescu din Botoșani piesa
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
atletică, cu fața ovală și ochi negri, cu un mers măsurat și elegant, bogat sufletește, calm și talentat. Fiu al satului, a plecat de copil ca să se școlească la Normala domnului Iancu de la Șendriceni și s-a întors în localitatea botoșăneană Dorobanți pentru a-și înfăptui idealul profesional de învățător. Îndrăgostit de satul natal și de oamenii lui, Ioan Pavel nu l-a părăsit, deși ofertele nu au lipsit. Și-a consacrat viața educării copiilor consătenilor săi, activităților cultural artistice desfășurate
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
omul, în scurtimea existenței sale pământene, trebuie să se învrednicească și să se grăbească dacă vrea să realizeze cât mai multe din cele ce îi sunt hărăzite a le înfăptui. Și Vasile Fetescu, născut la 23 decembrie 1929 pe plaiuri botoșănene, într-o familie numeroasă, din părinții Mihai și Soltana Fetescu, avea de parcurs în viață un anevoios drum presărat cu dificultăți și încercări, unele chiar dramatice. Primii pași în dobândirea științei de carte, adică începutul începuturilor devenirii sale spirituale, i-
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Istoria literaturii române. Compendiu, București, 1945, 402; Lucian Dumbravă, George Mărgărit, CL, 1970, 1; Piru, Varia, I, 488-491; Florin Mugur, George Mărgărit, ST, 1980, 12; Lit. rom. cont., I, 382-383; J. Popper, Poetul George Mărgărit, ST, 1993, 10 ; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 159-160; Emil Manu, Un romantic hărtănit: George Mărgărit, VTRA, 1998, 8; Dicț. scriit.rom., III, 159-160. M.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
și pref. E. Ar. Zaharia, Cernăuți, 1943, 136-137; Ciopraga, Lit. rom., 261; Ist. teatr. Rom., II, 61; Grațian Jucan, Epigramistul George Voevidca, CRC, 1976, 5; Iordan Datcu, Autobiografia unui poet, CRC, 1979, 48; Lucia Olaru Nenati, Centenarul unui poet, „Caiete botoșănene”, 1993, 10-12; Grigore C. Bostan, Lora Bostan, Literatura română din Bucovina, Cernăuți, 1995, 71-74; Rachieru, Poeți Bucovina, 524-529; Lucia Olaru Nenati, George Voevidca - poet al Bucovinei, „Glasul Bucovinei”, 1999, 23; Lucia Olaru Nenati, Voevidca - un bucovinean original, „Bucovina literară”, 2002
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
în condiții, adesea, ostile, să edifice o instituție marcantă pentru cercetarea agricolă din România, al cărei rol devine tot mai pregnant în contextul accentuării procesului de schimbare climatică, unul dintre factorii majori ai intensificării fenomenului de eroziune genetică. Valorosul cercetător botoșănean, cu care personal mă mândresc, în anul 1989, a introdus în bancă primele colecții de resurse genetice vegetale care au constituit nucleul patrimoniului genetic actual, iar de atunci și până astăzi și-a făcut un scop nobil din a contribui
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
prisosință să ocupe unul dintre primele locuri ale podiumului consacrării se înscrie prin realizările sale dr. ing., octogenarul Mihai CRISTEA. A venit pe această lume la sfârșitul celui de-al treilea deceniu al secolului trecut (30 iulie 1929), pe meleaguri botoșănene, în satul Cucorăni din imediata vecinătate a locului natal al poetului național Mihail Eminescu. În anul 1949, după absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Agricultură din Iași, de unde, la sfârșitul celui de-al treilea an de studii s-
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
bibliografice: [Mihail Dragomirescu], „Mamă”, CVC, 1907, 12; Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1920, 222-223; [Mihail Dragomirescu], „Jertfă”, CVC, 1909, 4; Chendi, Pagini, 574-575; Dragomirescu, Scrieri, 194-195; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 219; Brădățeanu, Istoria, I, 65-66; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 162-163. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
și pripit. Aflat în pragul sfârșitului, Ion Luca merita o satisfacție târzie, chiar dacă opul urma să îngălbenească în vitrine. Regret decizia de atunci. Asta a fost. * A cum 37 de ani, Editura "Junimea" tipărea cartea de debut a tânărului medic botoșănean Dorel Schor. Pe copertă era fotografia unui prunc durduliu, zâmbitor și frumos în toate cele. Ca să vezi cum s-au scurs deceniile: țâncul cu fundulețul gol de pe copertă (Bogdan Nițescu) este, acum, doctor în geofizică la Universitatea Toronto, iar Dorel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
protestele: poetul ne-pereche n-a fost ctitor și, în consecință, chipul lui n-are ce căuta pe peretele Uspeniei! O fi ctitorit Eminescu limba română și poezia română modernă, dar n-a contribuit cu nici o carboavă la ridicarea bisericii botoșănene. Până la urmă, s-a recurs la o soluție de compromis: fresca n-a fost rasă, dar chipul Luceafărului s-a acoperit c-o perdeluță. Unde-i lege, nu-i tocmeală, iar erminia hotărăște că nu poate urca în frescă decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ai plecat să scrii pentru îngeri, acolo, în împărăția drepților, Colegul și prietenul tău, Vasile Fetescu, cu o lacrimă între pleoape, îți mărturisește că îi lipsești, Mult! Dispariția poetului Mihai Munteanu înseamnă o mare pierdere pentru cultura și creația literară botoșăneană. Poveri Mai sunt încă zile frumoase de miez de toamnă, cu lumina soarelui gălbuie și blândă, cu nopți răcoroase și zile calde, cu miros de mere, crizanteme și gutui, cu frunzele copacilor colorate într-o gamă mozaicată și tristă, care
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Șerban Eminovici, mort în etate de 31 de ani, a fost neîndoielnic, un melancolic, cel puțin în momentul morții, la Charité. Capacitatea intelectuală a acestui frate era extraordinară, lucru menționat în câteva documente și rezumat lapidar de Alex. Văsescu, boier botoșănean, când spune că în viața lui nu a întâlnit "un om cu o cultură mai vastă ca acest Șerban Eminovici". În privința antecedentelor personale ale poetului, numeroase documente atestă constituția psihică ciclotimică, premorbidă, a lui Eminescu. Fiind în general cunoscute, reamintim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
, Artur (10.XI.1869, Botoșani - 10.V.1928, București), poet. Provenea dintr-o familie de boieri botoșăneni, evocată și de N. Iorga, cu care S. a copilărit. Fratele său, Raoul Stavri, s-a făcut cunoscut prin publicistica și versurile din paginile „Vieții românești”. S. a fost elev la Liceul Național, apoi, din 1888, student la Facultatea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289890_a_291219]
-
Dostoievski, Nopți albe și alte microromane, București, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Despărțirea de trecut, RMB, 1981, 11312; Gheorghe Suciu, „A bătut în fundul lumii cineva”, LCF, 1981, 6; Tatiana Nicolescu, Matiora, RL, 1981, 14; Emil Iordache, Romanul unui poet, „Caiete botoșănene”, 1984, 5; Grigore Scarlat, Dulce ținut al poamelor, ST, 1984, 5; Raluca Tulbure, Poezia prozei sovietice, SPM, 1984, 22; Radu Ciobanu, Evtușenko romancier, T, 1984, 9; Victoria Luță, Realism neverosimil, OC, 2000, 12; Luminița Marcu, „Despărțirea de Matiora”, RL, 2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285921_a_287250]
-
din Moinești și din Bacău). Debutul în presă, în „Ateneu”, cu proză scurtă, are loc în 1983. Cea dintâi carte, Amintiri din provincie, apare în 1983. A colaborat cu proză și publicistică la „Ateneu”, „Tribuna”, „Familia”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Caiete botoșănene”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Contrapunct”, „Arc”, „Aurora”, „Tomis”, „Cronica” și la ziarele „Steagul roșu” (Bacău), „Deșteptarea” (Bacău), „Monitorul”, „România liberă”. Volumul de debut, Amintiri din provincie (Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), grupează mici nuvele și povestiri în care viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
ianuarie și februarie 1868, între 11 februarie și 13 iulie 1869. Fostul militant unionist I. V. Adrian, gazetar cu experiență și scriitor cu oarecare faimă în epocă, a editat, în calitate de proprietar, redactor și tipograf, această publicație, probabil primul periodic literar botoșănean. Adrian își publică în S. propriile compuneri, versuri, nuvele istorice, traduceri, dar obține și colaborarea poeților Gh. Tăutu, N. Nicoleanu, N. Roiu, V. Gr. Pop. El reproduce, de asemenea, din versurile lui Dimitrie Petrino, N. Pruncu, fabule de C. Stamati
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289919_a_291248]
-
10 oct. A.c. - titlul comunicării cu care veți participa, în vederea întocmirii programului simpozionului 553. Ne exprimăm speranța în participarea Dvs. la lucrările simpozionului, considerând prezența Dvs. o contribuție la reușita lucrărilor sale, la elucidarea unor probleme de istorie și cultură botoșăneană. Director, Maria Bucătaru 553 Am participat la simpozion cu lucrarea „Aurel George Stino - un harnic cercetător al culturii universale”. Aceasta, pentru a ne aminti că bunicul lui A. G. Stino, institutorul Ion Stino, părăsea locul de baștină din ținutul Botoșanilor, pentru
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
duhovnicești, cât și relatările științei medicale contemporane vorbesc despre o retrospectivă a vieții, pe care o trăiește sufletul în momentele premergătoare morții, în cadrul căreia suntrevăzute și retrăite, cu viteza gândului, secvențe și evenimente im portante din viață<footnote Vezi † Calinic Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Tanato logie și nemurire, Editura Cantes, Iași, 1999. footnote>. Medical, procesul acesta se numește hipermnezieși în cadrul lui „amintirile se succed cu o viteză amețitoare, în ordi-ne cronologică; după altele, amintirile se înfățișează toate deodatăși pot fi
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
socială, izbutesc să atingă un nivel onorabil. Asfințit de oameni constituie de fapt o versiune nouă a lui Vanghele Zioni Cațaonul, din care s-a eliminat atât șarjarea eroului principal, inițial un soi de apaș levantin, cât și a boierimii botoșănene intrate în declin (o variantă a titlului era Putrezi). Vanghele Zionea devine acum un personaj viu, iar tabloul mediului reține atenția prin varietate și culoare. Și O jumătate de om reprezintă un roman veritabil, deasupra mediei, deși debutează ca ilustrare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
din Iași, secția limba și literatura rusă - limba și literatura română. Din 1979 până în 1984 predă limba română și limba rusă la mai multe școli din județul Botoșani. Ulterior va fi, până în 1990, secretar general de redacție al publicației „Caiete botoșănene”, aceeași funcție deținând-o și la revista „Convorbiri literare” între 1995 și 2001. În anul 1990 este angajat asistent la Catedra de slavistică a Universității din Iași, ajungând profesor în 2001. Obține titlul de doctor în filologie în anul 1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
doctor în filologie în anul 1993, cu teza Semiotica traducerii poetice. I. debutează cu versuri în „Suplimentul literar artistic al «Scânteii tineretului»”, în anul 1982. Abandonează însă repede poezia și se dedică criticii, dar mai ales traducerilor, colaborând la „Caiete botoșănene”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, „Timpul”, „România literară”, „Observator cultural”, „Poesis”, „Convorbiri literare”, „Poezia”, „Kitej-grad” ș.a. Prima carte, Pașii poetului, îi apare în 1989, fiind scrisă în colaborare cu poetul Gellu Dorian. Critic literar cu un discurs elaborat, mizând pe un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]