734 matches
-
sunt vizibile o ușă și o fereastră dreptunghiulare și o fereastră boltită. Din corpul central, în zona altarului, ies două abside laterale, cu ferestre dreptunghiulare, surmontate de două cruci. În partea inferioară, în câmp roșu, se află un cap de bour, văzut din față, care are o stea cu cinci colțuri între coarne și este însoțit, dreapta, de o floare de trandafir, stânga, de o semilună. Totul de aur. Stema este timbrată cu o coroană murală cu un singur turn. Semnificațiile
HOTĂRÂRE nr. 1.187 din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289215]
-
de o semilună. Totul de aur. Stema este timbrată cu o coroană murală cu un singur turn. Semnificațiile elementelor însumate Biserica de argint reprezintă biserica mănăstirii din Vad, ctitorie transilvană a lui Ștefan cel Mare și reședință episcopală. Capul de bour și elementele conexe fac referire la faptul că teritoriul localității Vad a fost, odinioară, posesiune transilvană a domnitorilor Moldovei. Brâul undat reprezintă râul Someș care străbate localitatea Vad. Coroana murală cu un turn crenelat reprezintă rangul administrativ al localității, cel
HOTĂRÂRE nr. 1.187 din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289215]
-
de bleg, că ți-am spus, mai pe ferite, să nu mă priceapă toți: got, got, got, măi escargot, fugi cât de repede poți! Nu vezi cum te păcălesc, că ai coarne bourești, eu îți spun că nu-s de bour că tu doar melc te numești, iarăși te-au mai păcălit când te-au trimis la buștean crezi tu că, nitam-nisam, te tot scaldă-n leuștean ? Măi melcuț, drăguțul meu, știi tu că din moși-strămoși frații tăi, toți melci nătângi
ALTĂ GRIJĂ AM ACUM de DORA PASCU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378396_a_379725]
-
numită după legendă „Descălecatul lui Dragoș” în urmărirea zimbrului nu este decât doar o poveste medievală care se găsește, cam în aceeași formă și la alte popoare, ca la spanioli de exemplu, doar că la ei viteazul prinț urmărește un bour, (Bos taurus primigenius L) animal mult mai iute și foarte periculos, care oferea o vânătoare mai palpitantă, necesita o mai mare iscusință spre a’l prinde și răpune și de aceea era considerat vânat regal. Știi Lucia, un fel de
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
un fel de coridă, ca și azi, când cu cât taurul este mai sălbatic, cu atât spectacolul este mai fenomenal, spectatorilor li se oferă senzații mai tari de li se zbârlește părul mai teribil, iar toreadorul culege mai mulți lauri. Bourul, strămoșul vitelor domestice era animal de șes și de coline, ocupa luncile râurilor, șesurile mlăștinoase și dumbrăvile umede. I se prețuia carnea gustoasă, pielea și în special coarnele, ca trofee, care aurite erau folosite ca și cupe de preț din
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
de coline, ocupa luncile râurilor, șesurile mlăștinoase și dumbrăvile umede. I se prețuia carnea gustoasă, pielea și în special coarnele, ca trofee, care aurite erau folosite ca și cupe de preț din care se bea vinul la ospețele regale. Spre deosebire de bour, care se apreciază că a dispărut din fauna Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XV-lea, dar a lăsat o toponimie destul de bogată în Maramureș ceea ce atestă existența lui în acele locuri. Zimbrul (Bison bonasus bonasus L) trăia
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
lăsat o toponimie destul de bogată în Maramureș ceea ce atestă existența lui în acele locuri. Zimbrul (Bison bonasus bonasus L) trăia în pădurile compacte de munte mai greu accesibile. Unii istorici și la noi presupun că Dragoș ar fi urmărit un bour, în „descălecatul în Moldova” deși pentru comitatul Maramureșului, pe sigiliu marca era capul de zimbru, dar în stema mușatinilor, de la Roman I, fratele lui Petru I, fiul Mușatei și după cum ai spus, ziditorul Cetății Neamț, apare capul de bour, iar
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
un bour, în „descălecatul în Moldova” deși pentru comitatul Maramureșului, pe sigiliu marca era capul de zimbru, dar în stema mușatinilor, de la Roman I, fratele lui Petru I, fiul Mușatei și după cum ai spus, ziditorul Cetății Neamț, apare capul de bour, iar de la Alexandru cel Bun, monedele au cap de bour, coarnele înalte, netede,încovoiate spre înăuntru. - Interesant, iată lucruri pe care nu le-am știut. - A trebuit să vin eu la Târgu Neamț, ca să ți le spun: „draga de ea
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
pe sigiliu marca era capul de zimbru, dar în stema mușatinilor, de la Roman I, fratele lui Petru I, fiul Mușatei și după cum ai spus, ziditorul Cetății Neamț, apare capul de bour, iar de la Alexandru cel Bun, monedele au cap de bour, coarnele înalte, netede,încovoiate spre înăuntru. - Interesant, iată lucruri pe care nu le-am știut. - A trebuit să vin eu la Târgu Neamț, ca să ți le spun: „draga de ea” și Soare o sărută pe creștet, cum stătea cu capul
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
o horă neobișnuită: cocoșii de munte înfoindu-se în preajma unor găinușe pestrițe. Rar de tot, ascunși de privirea haitelor de lupi, pe lângă stânci, pe la poalele povârnișurilor, se vedeau niște ființe mari, întunecate, cu coarne puternice, cu greabăne fioroase deasupra. Erau bourii. Puteau fi și rudele lor mai cenușii - zimbrii. Fiecare vietate a pădurii își avea rostul ei, avea propriile bucurii, dar și temeri în acest desiș de nepătruns. Nicio vietate nu se putea simți în deplină liniște, nici lupul, nici ursul
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
fi și rudele lor mai cenușii - zimbrii. Fiecare vietate a pădurii își avea rostul ei, avea propriile bucurii, dar și temeri în acest desiș de nepătruns. Nicio vietate nu se putea simți în deplină liniște, nici lupul, nici ursul, nici bourul, nici zimbrul. Cele mai pribegite, de bună seamă, erau căprioarele. Un singur lucru era cu adevărat de temut în această lume a pădurilor: foamea. Căprioarele și cerbii nu găseau destulă iarbă. Lupii nu prindeau cine știe ce, vânatul era rar și avea
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
proiectilele albe - spre-a obține astfel mărirea - halucinantă - a orizontului de tragere - și - prin asta garanția că nimic nu-i va scăpa - din bătaie - iernatic dezlănțuit tirului gheții VREMURI au fost cândva - în vremuri pline voievozi și de mărire duhuri : bouri veneau să se închine l-al Pajurii tron din văzduhuri au fost cândva - în vremuri sfinte oșteni născuți de stânci și codru : vârtej de vitejii și modru și hori de zâne pân' la grinde au fost cândva - în vremuri pline
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
care a întreținut și dezvoltat orașul, peste un secol). Mai trebuie spus, cu o ironie amară, punând un cristal de zahăr într-o ceașcă de mătrăgună, că pe porțile monumentale ale unuia dintre palate, un basorelief ce reprezintă capul de bour, are în loc de coarne, două mânere de toporâște. Iar, în mijlocul orașului, este Casa de Cultură ce-așteaptă a fi slujită de către oameni întocmai așa: de cultură (dar unde-or fi de găsit aceștia?!). De ce se întâmplă așa? Ce s-a ales
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
mai dintâi, măcar că s-au tras de la un izvod, muntenii mai întâi, moldovenii mai pre urmă, de păstorii nimerit, că umblându păstorii de la Ardeal, ce să chiiamă Maramoroș, în munți cu dobitoacile , au dat de o hiară ce se chiamă bour și după multă goană ce au gonit-o prin munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolea fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locul unde se chiamă acum Bourenii, dacă s-au discălicat sat. Și
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
gonit-o prin munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolea fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locul unde se chiamă acum Bourenii, dacă s-au discălicat sat. Și hierul țării sau pecetea cap de bour se însemnează. Și cățeaoa cu care au gonit fiara aceia au crăpat, pe carea o au chiemat-o Molda, iară apei de pre numele cățelii Moldii, i-au zis Molda, sau cumu-i zic unii, Moldova. Ajijdirea și țării, dinspre numele apei
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
operă în versuri, de mari proporții, operă tradusă după modelul polon al lui Jan Kochanovscki, tipărită în Polonia la Uniev, la 1673, se face vorbire și de icoană: “Viersul de psalmi să nu fie vană/ Cu bucium de corn de bour/ să vorovescă ca o icoană/ Să răsune până`n nour “. Grigore Ureche în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica sa domnitorului Ștefan cel Mare.Figura sa ne este prezentată ca un simbol
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
pentru o sută de ani și a îndepărtat de Europa invazia turcească, lăsându-i timp să-și organizeze apărarea. Fondatorul Moldovei a fost voevodul maramureșan DRAGOȘ, care a descălecat în Moldova prin „cheia” Prislopului. Pe locul unde s-a înecat bourul pe care-l urmărea, și cățeaua MOLDA, a ridicat cetatea BAIA, care a fost și prima capitală a Moldovei, iar capul de bour a fost inclus în stema țării. Și acest principe face parte din categoria marilor inițiați care a
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
voevodul maramureșan DRAGOȘ, care a descălecat în Moldova prin „cheia” Prislopului. Pe locul unde s-a înecat bourul pe care-l urmărea, și cățeaua MOLDA, a ridicat cetatea BAIA, care a fost și prima capitală a Moldovei, iar capul de bour a fost inclus în stema țării. Și acest principe face parte din categoria marilor inițiați care a avut drept misiune întemeierea în ORDINE și LEGITIMITATE a noului PRINCIPAT, după intenția celui care i-a încredințat misiunea. Mitul nu este decât
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
pentru o sută de ani și a îndepărtat de Europa invazia turcească, lăsându-i timp să-și organizeze apărarea. Fondatorul Moldovei a fost voevodul maramureșan DRAGOȘ, care a descălecat în Moldova prin „cheia” Prislopului. Pe locul unde s-a înecat bourul pe care-l urmărea, și cățeaua MOLDA, a ridicat cetatea BAIA, care a fost și prima capitală a Moldovei, iar capul de bour a fost inclus în stema țării. Și acest principe face parte din categoria marilor inițiați care a
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
voevodul maramureșan DRAGOȘ, care a descălecat în Moldova prin „cheia” Prislopului. Pe locul unde s-a înecat bourul pe care-l urmărea, și cățeaua MOLDA, a ridicat cetatea BAIA, care a fost și prima capitală a Moldovei, iar capul de bour a fost inclus în stema țării. Și acest principe face parte din categoria marilor inițiați care a avut drept misiune întemeierea în ORDINE și LEGITIMITATE a noului PRINCIPAT, după intenția celui care i-a încredințat misiunea. Mitul nu este decât
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
pentru o sută de ani și a îndepărtat de Europa invazia turcească, lăsându-i timp să-și organizeze apărarea. Fondatorul Moldovei a fost voevodul maramureșan DRAGOȘ, care a descălecat în Moldova prin „cheia” Prislopului. Pe locul unde s-a înecat bourul pe care-l urmărea, și cățeaua MOLDA, a ridicat cetatea BAIA, care a fost și prima capitală a Moldovei, iar capul de bour a fost inclus în stema țării. Și acest principe face parte din categoria marilor inițiați care a
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
voevodul maramureșan DRAGOȘ, care a descălecat în Moldova prin „cheia” Prislopului. Pe locul unde s-a înecat bourul pe care-l urmărea, și cățeaua MOLDA, a ridicat cetatea BAIA, care a fost și prima capitală a Moldovei, iar capul de bour a fost inclus în stema țării. Și acest principe face parte din categoria marilor inițiați care a avut drept misiune întemeierea în ORDINE și LEGITIMITATE a noului PRINCIPAT, după intenția celui care i-a încredințat misiunea. Mitul nu este decât
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
de cult și închinăciune pentru locuitorii de azi ai Ipoteștilor. Această biserică a fost înălțata la inițiativa marelui istoric N. Iorga în perioada interbelică, fiind ornată la exterior cu un brâu de frize cu diverse reprezentări, printre care se află bourul, prezent în stema Moldovei, și stema regală a României Mari. Înconjurând biserica nouă, ajungi pe o alee laterală în spatele ei, unde se află mormintele părinților poetului, și a unor frați ai săi, îngrijite acum de muzeografi. Ghidul care ne-a
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
intenția sa de a-mi insera textul în revista BiblioPolis, ceea ce s-a și împlinit. De aici încolo, BiblioPolisul capătă istorie și în viața anonimului dascăl de școală rurală de pe Valea Moldovei, locul unde cronicarul știe că Dragoș-Vodă a ucis bourul cel legendar. Mulți gânditori celebri, chiar și cei ale căror domenii de studiu țin de universul material, pun întâmplarea (coincidența) pe seama Creatorului. Albert Einstein, spre exemplu, considera coincidența ca fiind ”modul de a se manifesta în Lume al lui Dumnezeu
BIBLIOPOLIS ... ŞI UN REFLEX CONDIŢIONAT (GÂND ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348297_a_349626]
-
Ție, Doamne, totu-Ți datorez! Ce mult îți datorez, Duhovnic Tată, - Voi să rostesc și brusc mă întristez, Văzându-mă mințind ca altădată, Căci, Ție, Doamne, totu-Ți datorez! Semănători Am dus lut în cer, nepământește. Acum zarea ca un bour crește Și-i pământ prin care-n orice noapte Vulturi trec, bodogănind în șoapte, Și-apoi ale lumii visuri toate Le seamănă-n bolți dumnezeiește. Cerul, pregătit de-nmormântare, Sufletu-mi așteaptă ne-ncetat, Însă el, ca un copil ciudat, Că
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]