263 matches
-
nu este local uniformă, atunci, local, spațiul real va fi cvasi-sferic. Așa se termină „cărțulia”. Fără prea mult ocol (și fără asprimea necesară fizicii), am putea spune că această imagine a Universului einsteinian este echivalată de Romeo Niram cu ovoidul brâncușian, prezent, prin variații sau succedanee, în majoritatea tablourilor expoziției sale. Mai mult, am putea confirma-o prin teoria cosmogonică a belgianului Lemaître (a „atomul primordial”), prin cea a ruso-americanului Gamow (big-bang-ul) ș.a.m.d. Sursologia a fost, așadar, inversată abil
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
intempestivă a lui Dali, și ceva din muzica lui Carl Maria von Weber. Auzi, domnule, să spui „ ... și-au sfâșiat pleoapele melcii/ de pereții fântânii./ ... ” este uluitor, iar verdictul e indubitabil: ne aflăm în fața unei poete excepționale, capabilă să esențializeze brâncușian lumea, ajutându-se de materialul cuvintelor. De fapt să o recreeze, filtrând-o prin sita personală a eului. ... ... ... ... ... ... ... ... ... „Ninge cu sori peste sufletul meu./ O fi departe,/ aproape,/ acel Dumnezeu?/ O, cât aș vrea/ să-i descojesc,/ alb și subțire
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
veritabilă antologie de poeme din specia lirică a Sonetului,se păstrează pe o constantă lirică existențial-nostalgică, pentru că poetul Aurel M. Buricea are dorul, nostalgia câmpiei largi a Bărăganului cu cumpene de fântână, care împung Cerul cu semeții de „coloană infinită” brâncușiană; își acordează bătăile inimii și zvâcurile sufletului său generos în cântec de dropie; își reglează ritmul profesional de intelectual rasat și de elev al lui Pitagora, doar după cântecul cucului, când țăranul român a știut dintotdeauna că poate ieși la
LAUDATIO – LA ANIVERSARĂ „101 POEME – OPERA OMNIA – DE AUREL M. BURICEA de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357798_a_359127]
-
Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci, Brâncuși ,nu degeaba și-a ales piatra și locul pentru a dăltui simboluri dacice. 2 - SEMNE DACICE ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ Dintr-o mărturie orală a lui Vasile G. Paleolog, prietenul lui Brâncuși, apărută în publicația Săptămâna din 1976, într-un dialog al său purtat cu Brâncuși, aflăm unul dintre semnele ce i-au apărut în drumul reconstituirii potecilor copilăriei, care
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
ori pe sub Poarta Sărutului. Ca s-aveți noroc în dragoste, le-am spus eu în glumă. Ca să le aprind curiozitatea și să-i îndemn să vadă mail limpede și să gândească mai departe. CĂUTAREA PRIMITIVULUI ÎN ARTĂ ÎNGEMĂNATĂ CU GENIUL BRÂNCUȘIAN În sculptura lui Constantin Brâncuși simplitatea, primitivul în artă le găsim în rădăcinile strămoșești, fiindcă tot din trecut ești nevoit să pornești, de la sămânță, cum spunea, ducându-ne în trecutul milenilor. Iar la Masa Tăcerii a simțit acea stare de
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
semne străvechi. De veacuri înrădăcinate în sufletele noastre, îmbrăcate în semne și simboluri dacice, invocând străbunii, operele sale nu pot dispărea niciodată. Dorul de a trăi prin și în ființa acestui neam arde și luminează calea lungă a speranței. Creația brâncușiană este dorul ancestral, încărcat de bucurie amestecată cu tristețe dar mereu acel dor încărcat de lumini și mistere. Și așa cum profetic spunea Brâncuși : “Dacă într-o zi omenirea, cu toate înfăptuirile ei, va ajunge la capătul drumului - ei bine - omenirea
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
primordială acea ieșire necesară a privitorului din propriul Eu cu scopul unic de „a atinge absolutul și a descifra viața” (C. Brâncuși). Hiperlaicizarea societății contemporane în funcție de canoanele specifice deconstructivismului ateu propune însă o îndepărtare evidentă a umanității de la traiectoria principiului brâncușian anterior exprimat. Formula ritmică a decadenței generale cu ostentație repetată acum de o postmodernitate, ce anulează pur și simplu logica problemelor pitagoreice de teorie și ritm ale Antichității, la care se adaugă în mod deosebit de violent întregul complex de „neostandardizare
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
evidență de Ion Pachia Tatomirescu, în asociații metaforice remarcabile, cum e: „Coloană a Credinței fără Sfârșit” din poemul: „Despre o neliniște în jocul „de-a galaxia“ ... : „simt cum catharsis-ul suie / prin „liberienele“ coloanei mele vertebrale, / aidoma posibilelor / dintr-o brâncușiană / Coloană a Credinței fără Sfârșit, / până-n stele - nenumite / și nenuntite - aidoma neastâmpăraților / fotoni din grădina razelor de prânz, / respingând categoric, / în numele electricității autentice / și al valorii, / toate conexiunile, / absolut toate nuanțele / globalizării paradoxiste / și de pe la noi ... (“Despre o neliniște în
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
piatră, în 1972, Monumentul este „o sinteză a spiritualității românești, atingând acea tensiune unică la care s-a afirmat vocația ordinii, a echilibrului psihic și cosmic, a locului impregnat decisiv de umanitate, de sanctuarele dacice sau din spațiile de evocare brâncușiene” (Constantin Prut). „S-a ridicat acest monument în memoria celor 29 de patrioți români uciși mișelește de horthyști la 14 octombrie 1944. Glorie și veșnică recunoștință patrioților care s-au jertfit pentru libertatea României!” - erau cuvintele înscripționate pe o masivă
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Acasa > Strofe > Amintire > BRÂNCUȘIANĂ Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului poarta serii închise în lumină ochiul Măiestrului Orgoliu somnul trezi muzele adormite de-un descântec al danaiadei păsările din văzduh întoarseră acasă fiul risipitor vrăjitoarea
BRÂNCUŞIANĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341341_a_342670]
-
pană în zbor așezată pe un scaun al nerostirii cu tâmpla în mână trimitea o scrisoare eternității cocoșii tocmai cântau a treia oară Miracol Măiastra templuind infinitul coloanei legăna nemișcat tăcerea în pântecul ei izvora dimineața mă zidea Referință Bibliografică: brâncușiană / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 781, Anul III, 19 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BRÂNCUŞIANĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341341_a_342670]
-
Materializarea formală a lucrărilor pe care le-am făcut pe tema asta e foarte diversă. De la obiect sau performance, la video și text. E un subiect care permite un joc cu formatul vizual. A mai fost și lucrarea cu bastonul brâncușian, pe care am făcut-o împreună cu Napoleon Tiron, care a pornit tot dintr-un fel de discuție despre Brâncuși și sculptura românească. Cred că mulți sculptori s-au format cu ideea că Brâncuși e modelul suprem. Părea o blasfemie să
De unde vine cultul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337915_a_339244]
-
potrivit unor criterii ale istoriei artei „universale”. Așa că toți încercau să demonteze teoria lui și să arate că Brâncuși era român și continua o anumită tradiție locală. Inclusiv Eliade susținea cumva teoria asta. Existau niște construcții teoretice care conectau opera brâncușiană cu substanța poporului român. Dar era mai complicat, Eliade zicea, de pildă, că această substanță ancestrală locală se întâlnește cu sursele arhaice universale. Cred că a fost multă literatură care s-a plasat în opoziție față de Sidney Geist și dup-
De unde vine cultul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337915_a_339244]
-
de poezie. Astfel, publică următoarele lucrări: “Universul formelor lui Brâncuși” (Ed. Fundației “C. Brâncuși”, Tg. Jiu - 2001), “Brâncuși - repere și interferențe” (Ed. România Press, București - 2001), “Ringul de box” (versuri, Ed. Double Press Production, Baia Mare - 2004), “Momentul revelației în templul brâncușian al eliberării (De ar fi fost să fie)” (Ed. Double Press Production, Baia Mare - 2004), “Speranța” (Versuri, Ed. Karta-Grafic, Ploiești-2008) și “Triptic Spiritual: Eminescu-Blaga-Brâncuși” (Ed. Feed-Back, Iași - 2008). Prozator original în peisajul literaturii române contemporane, membru al Uniunii Scriitorilor din România
“CÂINE ÎN RUGĂCIUNE” SAU “UN UNIVERS FILOSOFIC CU VALENŢE EPOPEICE” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344252_a_345581]
-
nuanțe de tip arhetipal. Ca expresie a asimilării acestor nuanțe, Lucian Gruia se dovedește un admirator înflăcărat al operei marelui Brâncuși, căruia îi dedică patru cărți, despre care am amintit în introducere. Apar, astfel, preluate în povestirile cărții, motivele universului brâncușian: Coloane nesfârșite, Torsul de tânără fată, Templul eliberării, Pasăre în văzduh, Măiastra, Figura arhaică, Cumințenia pământului. În universul epic (cu accente lirice) al scriitorului bucureștean, vei regăsi (paradoxal) dincolo de multitudinea de neliniști, duse până la angoasă, o stare specifică unui fiu
“CÂINE ÎN RUGĂCIUNE” SAU “UN UNIVERS FILOSOFIC CU VALENŢE EPOPEICE” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344252_a_345581]
-
tot n-ajungi la rezultat ... Cert este că filmez și filmez ... Filmez intru-un loc sfânt, solemn și măreț. Filmez tăcerea, visul, unda dorului, clipa de dincolo de timp. Apoi mă opresc. Gust, pipăi cu ochii, cu inima materia cântând, păsările brâncușiene, și urc, modul cu modul, Coloana Infinitului. Mi se pare că-s contopit cu o latură dintr-un element al ei, mereu altul, mereu mai sus, mereu mai sus ... Discut puțin cu Domnișoara Pogany Cu care mă cunosc de mai
CONSTANTIN BRÂNCUŞI – LUCEAFĂR, CIOCÂRLIE ŞI INFINIT... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344299_a_345628]
-
asemănătoare de înălțimi amețitoare numerotate chiar de la ONE până la FIVE (probabil ca să nu te pierzi!), toate alcătuind un focus maiestos în centrul căruia se află miracolul secolului, Fântână bunăstării, o construcție metalică gigantică din bronz ceva ce aduce cu simbolismul brâncușian - privită de la nivelul străzii, căci ea se ridică din pământ pe 4 piloni mari de bronz ce susțin un cerc imens din care țâșnește grandios apă parcă venită din inimă pământului însoțită de un zgomot puternic revarsandu-se cu putere
SIGAPORE II MALLACA COLOMBO de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343953_a_345282]
-
schimbat locul între scaune și masa dar tot nu mergea! Am realizat atunci că sunt două piese distincte, separate, care-ți spun fiecare altceva. Spre bucuria mea, simbolismul din Suntec City și Mellenia Walk deși comparabil se apropie de sensurile brâncușiene! Dar el există! Semn că Brâncuși e actual și atunci m-am bucurat din nou că tocmai la o așa distanță de timp și spațiu e recunoscut că un real maestru. Binenteles că privind lucrurile și asezandu-le pe toate
SIGAPORE II MALLACA COLOMBO de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343953_a_345282]
-
asemănătoare de înălțimi amețitoare numerotate chiar de la ONE până la FIVE (probabil ca să nu te pierzi!), toate alcătuind un focus maiestos în centrul căruia se află miracolul secolului, Fântână bunăstării, o construcție metalică gigantică din bronz ceva ce aduce cu simbolismul brâncușian - privită de la nivelul străzii, căci ea se ridică din pământ pe 4 piloni mari de bronz ce susțin un cerc imens din care țâșnește grandios apă parcă venită din inimă pământului însoțită de un zgomot puternic revarsandu-se cu putere
DAN ZAMFIRACHE [Corola-blog/BlogPost/343983_a_345312]
-
asemănătoare de înălțimi amețitoare numerotate chiar de la ONE până la FIVE (probabil ca să nu te pierzi!), toate alcătuind un focus maiestos în centrul căruia se află miracolul secolului, Fântână bunăstării, o construcție metalică gigantică din bronz ceva ce aduce cu simbolismul brâncușian - privită de la nivelul străzii, căci ea se ridică din pământ pe 4 piloni mari de bronz ce susțin un cerc imens din care țâșnește grandios apă parcă venită din inimă pământului însoțită de un zgomot puternic revarsandu-se cu putere
DAN ZAMFIRACHE [Corola-blog/BlogPost/343983_a_345312]
-
în vârf pasărea(în 2005 la Christie’s una din păsări s-a vândut cu 27 milioane $!). Mai întârzii câteva minute. De data asta paznicul mă recunoaște mai ales că de fiecare dată l-am ”bombardat” cu explicații asupra simbolurilor brâncușiene, cele mai multe aflate în America. Sunt convins că-și va etală cunoștințele sale colegilor și mai ales vizitatorilor. Dacă am reusit înseamnă că am mai adăugat un prieten corolei de minuni a lumii, eternă, fascinantă mereu - România. Binenteles că am avut
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
al Australiei la Șantierul Naval Damen din orașul meu Galați! Anul 2016 este Anul Brâncuși și l-am marcat în câteva orașe mari din Australia și din Noua Zeelandă cu evenimente culturale care conțin crâmpeie din viața tumultuoasă și din capodoperele brâncușiene: la Canberra, la 19 februarie, de ziua nașterii genialului Brâncuși, la Melbourne, pe 2 mai, la Adelaide, pe 17 iunie și la Auckland în toată luna august 2016, împrună cu inimoasa Asociație Doina, am organizat simpozioane digitale despre autorul Păsării
ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI LA CANBERRA de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379107_a_380436]
-
de artă străină din această țară, se află în custodia Galeriilor Naționale Australiene din Canberra și o fericită coincidență a fost aceea că aprobarea construirii în inima metropolei Melbourne, la 295 King Street, a unui zgârâie-nori inspirat din sublimul păsării brâncușiene s-a anunțat chiar de ziua de naștere a artistului! În perioada 1 -2 august 2016 am organizat, la Ambasada din Canberra, cel de-al doilea simpozion dedicat diasporei românești din Australia și din Noua Zeelandă, la care au participat conaționali
ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI LA CANBERRA de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379107_a_380436]
-
primordială acea ieșire necesară a privitorului din propriul Eu cu scopul unic de „a atinge absolutul și a descifra viața” (C. Brâncuși). Hiperlaicizarea societății contemporane în funcție de canoanele specifice deconstructivismului ateu propune însă o îndepărtare evidentă a umanității de la traiectoria principiului brâncușian anterior exprimat. Formula ritmică a decadenței generale cu ostentație repetată acum de o postmodernitate, ce anulează pur și simplu logica ... Citește mai mult „Mie însă mi se pare că tot omul trebuie să aibă o credință sau cel puțin să
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
primordială acea ieșire necesară a privitorului din propriul Eu cu scopul unic de „a atinge absolutul și a descifra viața” (C. Brâncuși). Hiperlaicizarea societății contemporane în funcție de canoanele specifice deconstructivismului ateu propune însă o îndepărtare evidentă a umanității de la traiectoria principiului brâncușian anterior exprimat. Formula ritmică a decadenței generale cu ostentație repetată acum de o postmodernitate, ce anulează pur și simplu logica ... XXVIII. MAGDALENA ALBU - NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII, de Magdalena Albu, publicat în Ediția
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]