916 matches
-
ș.a.; - preluarea și adaptarea unor metode specifice organizării activității economice, culturale sau a altor sectoare. Relevantă În această privință este prezența În Învățământ a studiului de caz, jocului de rol, analizei de situație, elaborării de proiecte pe bază de comenzi, brainstormingului (asaltului de idei) etc.; - valorificarea potențialului educațional al noilor tehnologii informaționale și de comunicare a sistemelor multimedia, care au dat un impuls puternic dezvoltării, instruirii cu ajutorul Înregistrărilor sonore și video, Înregistrărilor filmice și TV, instruirii asistate de calculator, Învățării electronice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Înregistrări sonore, prin radio etc.; b) metode interactive (interogative, conversative, dialogate) de diverse tipuri: conversația euristică, discuțiile sau dezbaterile, discuția-dialog, consultația În grup, preseminarul, seminarul, discuția În masă, dezbaterea de tipul „mesei-rotunde”, seminarul-dezbatere, dezbaterea de tip Phillips-66, asaltul de idei (brainstorming), dezbaterea pe baza jocului de asociație de cunoștințe, discuția dirijată (prin tematica enunțată), dezbaterea bazată pe Întrebări recoltate În prealabil, discuția liberă, colocviul, metoda focus-grup, metoda acvariului, metoda mozaicului, sinectica ș.a.; c) metode de instruire prin problematizare (Învățarea prin rezolvare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
plus, este nevoie de un timp suplimentar ca fiecare grupă În parte să-și poată prezenta concluziile; există, de asemenea, pericolul ca grupele să se deranjeze reciproc atunci când se lucrează În aceeași sală de clasă. 5. Metoda asaltului de idei (brainstormingul)tc "5. Metoda asaltului de idei (brainstormingul)" Brainstormingul 1 este o metodă a discuției În grup, inițiată de A. Osborn (1953) cu funcția distinctă de a Înlesni căutarea și găsirea celei mai adecvate soluții a unei probleme de rezolvat, printr-
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ca fiecare grupă În parte să-și poată prezenta concluziile; există, de asemenea, pericolul ca grupele să se deranjeze reciproc atunci când se lucrează În aceeași sală de clasă. 5. Metoda asaltului de idei (brainstormingul)tc "5. Metoda asaltului de idei (brainstormingul)" Brainstormingul 1 este o metodă a discuției În grup, inițiată de A. Osborn (1953) cu funcția distinctă de a Înlesni căutarea și găsirea celei mai adecvate soluții a unei probleme de rezolvat, printr-o intensă mobilizare a ideilor tuturor participanților
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fiecare grupă În parte să-și poată prezenta concluziile; există, de asemenea, pericolul ca grupele să se deranjeze reciproc atunci când se lucrează În aceeași sală de clasă. 5. Metoda asaltului de idei (brainstormingul)tc "5. Metoda asaltului de idei (brainstormingul)" Brainstormingul 1 este o metodă a discuției În grup, inițiată de A. Osborn (1953) cu funcția distinctă de a Înlesni căutarea și găsirea celei mai adecvate soluții a unei probleme de rezolvat, printr-o intensă mobilizare a ideilor tuturor participanților la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
utilă; d) În cadrul discuției, subiecții sunt Încurajați permanent, indiferent de valoarea intervenției lor; nici o idee, nici o soluție, oricât de imposibilă sau deaberantă ar părea ea, nu trebuie să fie Înlăturată. Ironizarea neștiinței sau a greșelilor, cuvântul „ridicol” sunt necunoscute În brainstorming, Întrucât ele se dovedesc nefavorabile unui proces de creație; e) evaluarea și selecția ideilor emise și a soluțiilor propuse sunt lăsate pe mai târziu (peste o zi, peste două zile) și se face de către profesor sau Împreună cu participanții. De aici
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
al grupului conduce la stimularea activității celorlalți, la o adevărată „fertilizare mutuală”, până la urmă discuția soldându-se cu rezultate rodnice. Amânarea evaluării, ignorarea unor reguli și obișnuințe care Întăresc conformismul, dau un impuls salutar activității creatoare a participanților la discuție. Brainstormingul se folosește mai puțin În lecțiile obișnuite și mai mult În cadrul unor lecții de sinteză cu caracter aplicativ, În seminarii și În activitățile de cerc. La baza adoptării unor proiecte de acțiune legate, de exemplu, de prevenirea și combaterea poluării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Sinectica (gr. synecticos = reuniune a unor elemente diverse și aparent fără vreo legătură Între ele) este o metodă prin excelență de exersare și educare a creativității. Inițiat de W. Gordon (1944) și amendată de G. Prince (1961) este, oarecum, asemănătoare brainstormingului, deoarece are și ea În vedere amânarea reluării ideilor emise și Încurajează producția de idei. Se pare a fi Însă mai eficace, prin faptul că reprezintă o Încercare mai disciplinată și mai preocupată de valorificare a stărilor emoționale care Însoțesc
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
echipele Își expun rezultatele În plen, profesorului Îi revine obligația de a integra cele șase perspective Într-o expunere succintă; - după epuizarea activității, profesorul poate lansa, eventual, alte șase perspective pe aceeași temă sau poate recurge la un exercițiu de brainstorming,aplicabil unora sau tuturor celor șase perspective; - În finalul activității se poate aplica o probă cu șase itemi prin intermediul căreia să se sondeze gradul de Înțelegere și de Însușire a problemei puse În discuție. Se creează astfel un bun prilej
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prin care se poate înlătura învățarea mecanică de către elevi a unor probleme, cum ar fi cele ale teoriei culorilor, sau alte teme plastice. De asemenea, îi provoacă să-și imagineze și să gândească într-o perspectivă mai largă. 4. Metoda Brainstorming Prin această metodă se organizează o situație problemă care permite elevilor să facă mai multe propuneri de idei, excluzând orice formă de critică. Această metodă poate avea mai multe stadii și anume: a) Stadiul bucuriei roșii care începe o dată cu încălzirea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
restrângerile privind limba, aria geografică și intervalul de apariție apar ca normale în domeniul managementului. Generarea cuvintelor-cheie este partea cea mai importantă în procesul de căutare (Bell, 1999). Deși există un set de tehnici de căutare a acestor cuvinte - discuții, brainstorming, arbore de relevanță, lecturi anterioare, dicționare etc. - cel mai adesea numele autorilor asociați subiectului cercetării constituie un bun punct de plecare, deoarece astfel se înregistrează o focalizare mai rapidă pe literatura relevantă. Schema generală de căutare presupunea în mod tradițional
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Încarce cu un volum suplimentar de informații sau metodologii adiacente, complicate. Dacă ne referim strict la poziția beneficiarului de sprijin financiar nerambursabil, atunci Managementul Cunoașterii poate ajuta prin: 1) Identificarea clară și corectă a obiectivului general al proiectului Ședințele de brainstorming activ, tipice Managementului Cunoașterii, generează o serie extinsă de idei care pot fi trecute prin filtrul unui proces detaliat și rațional de luare a deciziei, astfel Încât să se Țină seama de două aspecte. a) obținerea consensului stakeholder-ilor (factorilor interesați); acest
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
capabil să faciliteze crearea unui spațiu benefic pentru Împărtășirea cunoașterii prin discuții și conversații, astfel Încât participanții să capete Încredere În ceea ce au de făcut, În loc de a aplica pur și simplu ceea ce știu. Conversațiile sunt desfășurate În cadrul Întâlnirilor sau al sesiunilor brainstorming, dar din păcate nu foarte multe organizații fac eforturi pentru a Încuraja astfel de schimburi de cunoștințe. Următorul nivel este „știu cum” - reprezintă abilitatea de a da aerului academic al unei cunoștințe un caracter practic, adaptat la viața reală a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
aflăm în impas. Când imaginația trece printr-un moment de efervescență, să lăsăm ideile să curgă Ă doar să le notăm. Numai după ce acest izvor de inspirație seacă, să trecem la examenul analitic al fiecăreia. Osborn a intitulat acest procedeu „brainstorming”, ceea ce în traducere literală ar fi „furtuna, asaltul creierului”Ă în limba noastră îl caracterizăm ca „asaltul de idei” sau „evaluarea amânată”. Brainstorming-ul poate fi utilizat și în munca individuală, dar el e cunoscut mai ales printr-o activitate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acest izvor de inspirație seacă, să trecem la examenul analitic al fiecăreia. Osborn a intitulat acest procedeu „brainstorming”, ceea ce în traducere literală ar fi „furtuna, asaltul creierului”Ă în limba noastră îl caracterizăm ca „asaltul de idei” sau „evaluarea amânată”. Brainstorming-ul poate fi utilizat și în munca individuală, dar el e cunoscut mai ales printr-o activitate de grup, despre care vom vorbi imediat. c. Mai există și blocaje emotive, întrucât, așa cum se știe, factorii afectivi au o influență importantă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ideilor, considerându-se că astfel se pot utiliza la maximum resursele inconștientului. În acest scop, unele metode se bazează pe o stare de relaxare, pe îndepărtarea criteriilor raționale și a spiritului critic. a. Una din cele mai populare metode este brainstorming-ul, despre care am amintit mai sus, dar utilizat în condițiile unei activități de grup. Iată cum decurge o asemenea ședință. Presupunem că într-o fabrică s-a ivit o problemă dificilă (de pildă să se modifice, fără mari cheltuieli
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
asemenea ședință. Presupunem că într-o fabrică s-a ivit o problemă dificilă (de pildă să se modifice, fără mari cheltuieli, modul de transport al unor subansambluri în diverse părți ale halei centrale) și s-a hotărât convocarea grupului de brainstorming; se trimite câte o invitație membrilor (în număr de 10-12) în care se specifică problema, ziua, ora și locul întrunirii; persoanele respective au fost alese mai demult, urmărindu-se să facă parte din cele mai diverse profesiuni Ă deci, pe lângă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de problemă, dar nu o analizează în mod special. În ziua stabilită, adunați în jurul unei mese, după o luare de contact, începe ședința propriu-zisă condusă de un mediator. De obicei, pe o tablă mare se scriu cele patru reguli ale brainstorming-ului: „judecata critică este exclusă” (în spiritul evaluării amânate nu e voie să se comenteze nici o idee, nici să se critice, nici măcar să se râdă nu e permis); „cât mai multe idei”; „dați frâu liber imaginației” (unii formulează această regulă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care ne-am ocupat aici. g. Activitatea în afara clasei și extrașcolară oferă numeroase prilejuri pentru cultivarea imaginației, creativității. În cercurile de elevi se desfășoară o activitatea liberă. Aici se pot exersa diferite metode de stimulare a imaginației, cum ar fi brainstorming-ul. Dirigintele poate organiza întâlniri cu oameni de știință sau de artă care pot vorbi despre munca lor, despre dificultăți și satisfacții. Ei pot să trezească vii interese pentru problemele ce-i preocupă. Vizitarea expozițiilor, muzeelor, excursiile lărgesc orizontul, câmpul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
s-a constatat că lucrând în grup se găsesc mai multe idei decât dacă membrii grupului ar lucra separat. Ideile emise de către cineva pot schimba punctul de vedere al celuilalt, care poate să le continue, să le îmbogățească (vezi experiența brainstorming-ului). Dar nu e numai atât, așa cum a arătat deja J. Piaget: cooperarea între școlari, schimbul de păreri duce la dezvoltarea capacității de discuție imaginată, esențială în rezolvarea problemelor. Așa cum subliniază W. Doise (p. 127): „Interacțiunea socială devine o sursă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
neagră pentru gândire critică și verde pentru gândire creatoare - în scopul perceperii realității din perspective diferite. De Bono nu este singurul care întreprinde acest lucru. Pe baza experienței sale în agențiile de publicitate, Osborn (1953) a dezvoltat o tehnică de brainstorming care să stimuleze oamenii să rezolve probleme în mod creativ și să descopere cât mai multe soluții posibile într-un mediu constructiv, și nu în unul critic sau inhibitor. Gordon (1961) a încercat, de asemenea, să stimuleze gândirea creativă printr-
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de Fink (în articole din presă; vezi și Weber, 1996). Finke afirma, de exemplu, că invențiile creative pot fi inițial generate prin crearea unei forme preinventive și ulterior prin evaluarea utilității și a aplicabilității lor. Procesul corespunde premisei fundamentale a brainstormingului, prin amânarea procesului de gândire rațională. Există proceduri care, asemenea altor strategii (Runco, 1992a, 1992b), stabilesc în mod explicit ce acțiuni trebuie sau nu îndeplinite, dar precum au avertizat Finke și Slayton (1988), subiecții „probabil că nu ar fi detectat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
știință creativi (Ghiselin, Rompel și Taylor, 1964). Autoevaluările sugerează rolul indispensabil al amplorii perceptive și al unui așa-zis proces de scanare în etapele inițiale ale rezolvării problemelor, care se apropie, astfel, din punct de vedere conceptual de procesul de brainstorming, unde sunt luate în considerare toate alternativele posibile - la rândul său, un proces ce compensează alte rezultate experimentale (Richards și deCock, în publicații periodice). Studiile observaționale demonstrează că gândirea divergentă a copiilor este favorizată de un mediu stimulativ (Ward, 1969
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în continuare asupra unei metode intuitive specifice prognozei, frecvent utilizate în procesul de elaborare și revizuire a strategiilor, și anume tehnica Delphi. Alte metode folosite în prognoză sunt la origine fie metode de decizie (procesul ierarhiei analitice, tehnica grupului nominal, brainstorming), fie metode de cercetare (focus-grup). Tehnica Delphi Definiție și descriere Delphi aparține categoriei metodelor subiectiv-intuitive de predicție, dar și de evaluare a stărilor incerte și de stabilire a obiectivelor unei strategii sau ale unui program. Ideea care stă la baza
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ș.a.m.d. 2. Identificarea riscurilor. În această etapă sunt identificate evenimentele potențial periculoase sau care pot constitui o oportunitate pentru proiect. Aceasta o poate realiza managerul de proiect singur sau pot fi folosite diferite tehnici. Una dintre ele este brainstormingul, în care membrii echipei identifică posibilele r. care sunt trecute pe o listă. Această metodă este eficientă atâta vreme cât nu se fac comentarii asupra valorii sau validității părerilor emise în cadrul ședinței, participanții neffind astfel demotivați să își exprime opiniile. O altă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]