888 matches
-
Dragostea unui trubadur, București, 1916; Flori de pădure, București, f.a; Mărin ocnașul, București, [1923]. Repere bibliografice: Trivale, Cronici, 329-330; F., „Priveliști și amintiri”, VR, 1913, 3; Mihail Sorbul, „Priveliști și amintiri” de Const. A. Giulescu, „Minerva”, 1914, 1830; Andrei Braniște, Const. A. Giulescu, RP, 1916, 214. F.F.
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
Gustav Meyrink, Golem, București, f.a. (în colaborare cu I.U. Soricu și V. Munteanu); T. S. Stribling, Electorii, [București], f.a.; Daphne Du Maurier, Golful Francezului, Craiova, 1992. Repere bibliografice: L. I.[Leontin Iliescu], „Oameni din Ardeal”, UVR, 1915, 11; Andrei Braniște, „Pribegie”, CLI, 1920, 24; Al. Bogdan, Prozatori grăbiți, LUT, 1922, 33; Scarlat Struțeanu, „Iedera”, „Viitorul”, 1922, 4162; Predescu, Encicl., 363; G. Călinescu, Prostologicon, JL, 1939, 42; Liviu Bratoloveanu, Cazul Jul. Giurgea, „Spectator”, 1944, 25. V.D.
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
Marcu Beza, Emil Nicolau, Adrian Corbul (Radu Baltag), Al. Ciura, Al. Bogdan, Traian Gh. Șoimu, Cassian R. Munteanu, Constanța Hodoș, I.C. Vissarion, Alex. Anestin, I.A. Bassarabescu. Note de călătorie și memorialistică dau îndeosebi Romulus Cioflec, Dimitrie H. Ghica, Victor Braniște, E. Lovinescu, G. Murgoci, I. Broșu. Studiile de critică și istorie literară îi au ca autori pe E. Lovinescu (Literatura, publicul și statul), G. Bogdan-Duică, I. Scurtu, Octav Minar, Horia Petra-Petrescu, Al. Ciura, D. Nanu, Alex. Anestin, Radu S. Dragnea
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
Alex. Anestin, Radu S. Dragnea, Cassian R. Munteanu. Numeroase articole și studii privind istoria, limba, cultura, arta și civilizația românească, ca și unele comentarii politice sunt semnate de A.D. Xenopol, N. Iorga, Marcu Beza, Al. I. Hodoș, Al. Lapedatu, V. Braniște, Iosif Popovici, G. Giuglea, Aurel C. Popovici, Al. I. Bogdan, Onisifor Ghibu, Gh. Ciuhandu, Vasile Goldiș ș.a. Sumarul mai cuprinde folclor, anecdote, proverbe, legende: Petre Dulfu (Păcală și zmeul), Nicolae Petra-Petrescu, Horia Petra-Petrescu, N. Stamate, Maria Ciobanu. În domeniul teatrului
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
Branch Cabell, Jurgen, București, 1923; Lafcadio Hearn, Mujina, București, 1929. Repere bibliografice: J. d. L. (Jean de Lerésty), „Thaïs”, „Făt-Frumos”, București, 1915, 6; Ion Vinea, „Thaïs”, „Cronica”, 1915, 41; N. D., „Thaïs”, NRR, 1915, 18; „Thaïs”, UVR, 1915, 47; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], Note critice, „Ritmul”, 1916, 145; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 433-434; [Kostya Rovine], „Naționalul Vâlcii”, 1931, 9, U, 1931, 221. N.Bc.
ROVINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]
-
Mihail Sorbul. În același număr, la rubrică „Însemnări”, se lansează o polemică, pe marginea poeziei simboliste, cu revista „Versuri și proza”. Alți colaboratori: I. Ghibănescu, M.N. Romanescu, P. Papadopol-Galați, N.I. Apostolescu, Mia Frollo, Eugen Boureanul, Tudor Vianu, D. Iov, Andrei Braniște. Î.H.
LUMINA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287900_a_289229]
-
dramatice). Mai apar articole despre Peter Neagoe, Panait Istrati, Al. Vlahuță, Gib I. Mihăescu, N. Cantonieru, George Boldea, precum și cronici și recenzii la volume de Titu Maiorescu (Critice), Ion Minulescu (3 și cu Rezeda 4), Ionel Teodoreanu (Golia), Tudor Teodorescu- Braniște ( Băiatul popii), Al. Lascarov-Moldovanu (Mamina), Anton Holban (Ioana), Aron Cotruș (Horia), Tudor Arghezi (Cărticică de seară), Damian Stănoiu (Pensionarii), G. M. Vlădescu (Moartea fratelui meu), Pericle Martinescu (Adolescenții de la Brașov), I. Valerian (Cara-Su), V. Voiculescu (Urcuș), Victor Papilian (Fără
LANURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287745_a_289074]
-
de realitățile politice și sociale ale epocii. Articolul său intitulat Mihail Eminescu, semnat cu pseudonimul Marius, este una dintre primele contribuții analitice închinate poetului. Alte studii, bine informate, sunt consacrate de Aureliu Sever romanului în literatura română și de B. Braniște modernismului german, acesta folosind ca argumente tezele despre literatură ale lui Fr. Engels. L. a publicat și traducerile lui C. Tanoviceanu din Vergiliu și Ch.-H. Millevoye. R.Z.
LECTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287769_a_289098]
-
colaborare cu V. Stoian), Rudin, București, 1967 (în colaborare cu V. Stoian), Fum, București, 1969; ed. București, 2000, În ajun, București, 1969, În ajun. Fum, îngr. Mircea Aurel Buiuciuc, București, 2003. Repere bibliografice: Scrisori - Ibrăileanu, II, 424-439, III, 391-392; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Rime sprintene”, DMN, 1920, 5 161; Demostene Botez, „Rime sprintene”, VR, 1920, 10; Camil Petrescu, „Rime sprintene”, UVR, 1928, 14; Arghezi, Scrieri, XXVII, 286-288; Izabela Sadoveanu, Mărturii, ALA, 1933, 658; G. Topîrceanu, Explicația unui succes, ALA, 1933, 675
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
reproduce, versuri de G. Coșbuc, Traian Demetrescu, Panait Cerna, Tudor Arghezi, Mihail Cruceanu, B. Nemțeanu, Paul Constant ș.a. Colaborează cu proză George Mihail Zamfirescu, Izabela Sadoveanu, Ion Pas, care folosește și pseudonimul Ion Plugaru. Scurtele cronici literare semnate de Andrei Braniște (Tudor Teodorescu-Braniște), Ion Pas, Ion Roată, Dr. Stockmann au un pronunțat caracter ideologic atât prin scrierile alese, cât și prin tipul de comentariu. În primii ani C. Dobrogeanu-Gherea colaborează cu câteva articole ce consolidează ideologia publicației, alături de Gala Galaction, Emil
SOCIALISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289743_a_291072]
-
lighioanele domestice. SCRIERI: Ferestre luminate, București, 1921; Sâmburi de lumină, București, 1940. Repere bibliografice: E. Lovinescu, O revistă literară la...Galați, SBR, 1919, 18; Mihail Iorgulescu, „Ferestre luminate”, SBR, 1921, 3; Scarlat Struțeanu, „Ferestre luminate”, „Viitorul”, 1921, 9 octombrie; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Ferestre luminate”, RP, 1921, 1 101; G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1971, 375-380; Al. Bogdan, Poezia feminină, LUT, 1922, 114; Teodor Râșcanu, Feminism, „Hiena”, 1922, 9; Craioveanul [F. Aderca], „Ferestre luminate”, „Năzuința
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
graeca, 62.580 B -C și în Părinți niceeni și post-niceeni, 1, XI, p. 418; 1, XIII, p. 459-460). 178. Vezi Părinți niceeni și post-niceeni, 1, IX, p. 123. Vezi și David C. Ford, op. cit., p. 128-129. 179. Pr. Marin Braniști, Concepția Sfântului Ioan Gură de Aur despre familie, în „Studii teologice”, 1957, p. 144. Vezi și pr. Prof. Gh. Busuioc, Din învățăturile Sf. Ioan Gură de Aur în legătură cu familia creștină, în „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, 1970, vol. 46, p. 37-43
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
180. Vezi David C. Ford, op. cit., p. 186-187. Trimite la Omilia XIX la II Corinteni (în Patrologia graeca, 61.534, 6; Părinți niceeni și post-niceeni, XII, p. 370. 181. Despre feciorie, în Patrologia graeca, col. 561. Vezi și pr. Marin Braniște, op. cit., p. 144. 182. S. B. Dașkov, Dicționar de împărați bizantini, [vers. rom.], p. 180. 183. După S. B. Dașkov, op. cit., p. 182. 184. Dumitru Tudor, Donne celebri del mondo antico, p. 363. 185. Dumitru Tudor, op. cit., p. 364. 186
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Bucuria de A. P. Cehov), I. U. Soricu (fragmente din Faust de Goethe) sau Apostol D. Culea (Acțiunea intelectualilor germani în pregătirea războiului european de Gustave Le Bon). Alți colaboratori: Artur Enășescu, Al. Cazaban, D. Iov, Tudor Teodorescu-Braniște (sub pseudonimul Andrei Braniște). A. St.
SOLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289783_a_291112]
-
Literatura noastră dramatică, Pregătiri la înființarea unui teatru român de Iosif Vulcan, Despre datinele poporale în literatura dramatică de At. M. Marienescu, Arta (în special drama) și morala de I. Bunea, Din taina culiselor de Sextil Pușcariu, Catharza de Valeriu Braniște, Idei referitoare la înființarea teatrului nostru de Vasile Goldiș, Ceva despre psihologia plăcerii estetice de Iosif Blaga, Chestiunea teatrului la noi de Ion Scurtu, Eminescu și teatrul de Ion Borcea, De după culise, Rolul artei naționale de A. P. Bănuț ș.a. Într-
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
în valoare prin spectacole, conservat prin editarea melodiilor, recomandat și valorificat în creația compozitorilor. Astfel, se alocă în 1905 o sumă pentru cumpărarea manuscrisului operetei Crai nou de Ciprian Porumbescu. La polarizarea mișcării au contribuit Gheorghe Dima, Tiberiu Brediceanu, Valeriu Braniște, Ion Vidu ș.a. Această etapă este și una în care au intervenit numeroase greutăți, mai ales financiare. Dar, după Unirea din 1918, se înființează ca instituții de stat Teatrul Național și Opera din Cluj, ceea ce determină S. pentru F. de
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
SĂPLĂCAN, Radu (2.IV.1954, București - 15.IV.2002, Braniștea, j. Bistrița-Năsăud), poet și critic literar. Este fiul Aureliei (n. Mureșan) și al lui Petru Săplăcan. A absolvit Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Dej (1973) și Facultatea de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1979). Lucrează ca profesor la Dej, Beclean
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
Topîrceanu, Scrieri alese, II, îngr. Al. Săndulescu, București, 1971, 337-343; Iosif Nădejde, „Departe”, ADV, 1914, 8 830; I. M. Rașcu, Convingeri literare, București, 1937, 50-56; C. A. [G. Ibrăileanu], „Viața”, VR, 1916, 1-3; Ion Vinea, „Viața”, „Cronica”, 1916, 53-54; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Viața”, RP, 1916, 133; Corneliu Moldovanu, Un an de la moartea unui poet, „România”, 1917, 228; Arghezi, Scrieri, XXVII, 256-259; Mihail Săulescu, „Îndreptarea”, 1920, 287; Camil Petrescu, [„Săptămâna luminată”], FLR, 1921, 3; Romulus Seișanu, „Săptămâna luminată”, U, 1921, 221
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
Duminicile unui burghez din Paris, București, [1908]; Karl Emil Franzos, Vrăjitoarea, București, 1908; Honoré de Balzac, Colonelul Chabert, București, 1910; Al. Dumas, Cei doi studenți, București, 1913. Repere bibliografice: M. Sd. [Mihail Sadoveanu], Balzac, „Colonelul Chabert”, VR, 1910, 7; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Între rețele”, „Avântul”, 1920, 115; Ion Foti, „Pribeag”, „Viitorul”, 1921, 25; Leon Donici, „Miron Grindea”, „Aurora”, 1922, 297; Mihail Dragomirescu, „Contimporanii”, „Buletinul Institutului de Istorie Literară”, 1923, 1; Lovinescu, Scrieri, V, 61, VI, 193; Perpessicius, Opere, II, 323-326
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
Hodoș și a Anișoarei Odeanu (prezentă cu nuvela A plecat un tren). Partea culturală a S. merită totuși atenție, în special datorită materialului documentar oferit. Astfel, la rubrica „Figuri bănățene” sunt publicate medalioane ale unor personalități din partea locului: George Popovici, Valeriu Braniște, Paul Iorgovici, Iosif Popovici, Coriolan Brediceanu, Damaschin Bojincă, Ion Popovici-Bănățeanul, folcloristul Gheorghe Cătană, Tiberiu Brediceanu, Mihail Gașpar, Sabin Drăgoi. Numărul 2/1928 este consacrat împlinirii unui deceniu de la realizarea Marii Uniri și include cuvântările ținute în 1918 de regele Ferdinand
SEMENICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289613_a_290942]
-
industrială”. Cartea conține și patru „dări de seamă” analitice, una ridiculizând maniera critică impresionistă practicată de E. Lovinescu în Pași pe nisip. Tot în 1913 publică la București, iar peste un an la Berlin „episodul dramatic în trei acte” Andrei Braniște. În 1930 îi apare volumul de nuvele Martirolog profan, care încheie activitatea sa propriu-zis literară. A mai colaborat la „Ramuri”, „Sămănătorul”, „Flacăra”, „Rampa”, „Noua revistă română”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea”, „Ideea europeană”, „Propilee literare”, „Milcovia”, „Cuvântul liber”, „Revista
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
al Societății Scriitorilor Români din 1921. Interpret înzestrat cu finețe în analiza celor mai derutante concepte estetice, S.-R. vădește aceeași propensiune către dilematic și cazuistică și în scrierile literare, puține, pe care le-a lăsat. Piesa de teatru Andrei Braniște este, în fond, ilustrarea unei meditații pe tema precarității existenței, cum anunță și motoul din Eschil: „O umbră ajunge să întunece fericirea omului”. Protagonistul, pianist virtuoz, înconjurat de afecțiunea și prețuirea familiei, pare un om ajuns în pragul împlinirii. Pas
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
pragul împlinirii. Pas cu pas, temeiurile îndoielnice ale realizărilor sale, ca artist și ca om, se prefac în motive de disperare, care îl duc la sinucidere. Un prieten compozitor pe care îl venerase, dispărut timpuriu, a cărui „integrală” se pregătește Braniște să o interpreteze, se dezvăluie, într-o imprudentă clipă de sinceritate a soției, a fi fost miezul găunos al întregii sale existențe. Piesa are o desfășurare paroxistic-absurdă: infidelitatea din tinerețe a soției, paternitatea incertă a celor două fiice, poziția ridicol-umilitoare
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
interpreteze, se dezvăluie, într-o imprudentă clipă de sinceritate a soției, a fi fost miezul găunos al întregii sale existențe. Piesa are o desfășurare paroxistic-absurdă: infidelitatea din tinerețe a soției, paternitatea incertă a celor două fiice, poziția ridicol-umilitoare a lui Braniște, în umbra nefastă a „maestrului”, falsa afecțiune a familiei, la care se adaugă dezastrul financiar, toate sunt potențate de furia negatoare a celui deziluzionat, cuprins de un elan al distrugerii și autodistrugerii. Forța personajului, care refuză minciuna salvatoare și tot
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
care ia o turnură demențială, patologică și duce la întâmplări tragice. În general, sub aparențe inofensive, aproape banale, personajele lui S.-R. ascund un uriaș potențial de neliniște, de instabilitate interioară, transformându-se, subit, în indivizi descumpăniți, explozivi. SCRIERI: Andrei Braniște, București, [1913]; ed. Berlin, 1914; Propilee artistice, București, 1913; Istoria artelor, București, 1924; Necesitatea frumuseții, București, 1925; Martirolog profan, București, [1930]; Libertate, I-III, București, [1936]-1942; Bucureștii, metropola culturii (în colaborare cu Liviu Rebreanu, V. I. Popa, Dem. I.
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]