293 matches
-
locale (Înrudite cu bucătăria balcanică, În primul rând grecească, și purtând adesea denumiri turcești). La aperitiv se bea țuică și se mâncau „mititei“. Pentru a se delimita și mai bine de francezi, bucureștenii sunt și mari amatori de bere, iar braseriile lor urmau modelul german sau austriac, nicidecum francez (precum renumitul „Carul cu bere“, cu un sofisticat decor În lemn, cu fresce și vitralii, care-i dau aspectul unui „templu“ al berii). Vinul se bea adesea sub formă de șpriț (tot
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
clasă, și alta e să o aplici În stradă. Una e să ți să spună că italienii sunt așa și pe dincolo, și alta e să constați tu Însuți, direct, cum stau lucrurile. Una e să mănânci o pizza la braseria de peste drum, și alta e să o deguști la un restaurant din regiunea Toscanei. Deplasările, din punct de vedere antropologic, au avut mai multe motive. La obârșie ele aveau loc din motive foarte presante și concrete (de expansiune, de subzistență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
în urmă. Eram mulțumit că măcar vremea nu mai părea a fi ploioasă. În Brașov, am intrat hotărât să mă ghidez numai după indicatoare, fără să mai cer lămuriri de la nimeni. Așa am ajuns în centru, la hotelul Carpați în braseria căruia am mâncat bine (adică ieftin și suficient). Se punea problema cazării (pe la ora 15.00) însă pentru a-mi fi mai ușor a doua zi, hotărâi să merg cât mai departe, cât voi putea, până voi găsi un loc
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
aspect plăcut, dispunând de douăzeci de acri de teren împădurit, punctul de atracție al satului. Treptat, satul trecuse în zona nouă a orașului, până când ajunsese înăuntrul sectorului comercial al acestuia. Trei minute i-au trebuit lui Marriott ca să ajungă la braseria Mătușii Mary. Se instală comod la masă și, când veni chelnerița, o întrebă: - A venit Judith? Fata clătină din cap încruntându-și puțin sprâncenele, ezită și apoi spuse: - Scumpule, știi prea bine că domnișoara Judith nu mai mănâncă la noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
-se-n stambă în fața unui public despre care descoperise că apreciază mai mult decât el scăpătarea familiei Marriott. Se opusese să urce, dar un grup de tineri zgomotoși insistaseră. Tocmai i se aduse micul dejun când un bărbat intră în braserie și îl salută din cap, iar Marriott îl salută și el la rândul lui prietenos, spunând: - Bună, Greg. Tânărul solid mormăi în timp ce se așeză în separeul de vizavi de Marriott. Își trâmbiță comanda către chelnerită și apoi se întoarse către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
și nu dorea ca simpla prezență a lui Pete să-l deranjeze. Asta nu că i-ar plăcea -își spunea - să-și facă griji. Totuși, simțea nevoia să poată reflecta la anumite lucruri. Oare ce vroia să spună chelnerița de la braseria Mătușii Mary - se întreba el - când susținea că știu că Judith nu mai mănâncă acolo? Până atunci nu-i trecuse prin minte că nu știe motivul. Se simțea la un pas de descoperire. Chiar înainte de ora unsprezece, neținând seama de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
ușurare pustietatea desăvârșită a camerei, până ce aerul rece ca gheața îl conduse spre bucătărie, unde aprinse în grabă focul de la aragaz și se încălzi în sfârșit. O privire aruncată pe fereastră îi aduse o nouă surpriză. Ninsese în timpul nopții. La braseria Mătușii Mary, medită asupra problemei lui. În visul cu cei doi bătrâni, fusese conștient de existența unui scop. Probabil că scopul se împlinise căci cuplul și mobilele din vremea lor dispăruseră. După ce mâncă, se plimbă pe străzile cu zloată încercând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
317). Bursa este deschisă în fiecare zi, cu excepția duminicilor și sărbătorilor de la 1 la 3 pentru agenții de schimb și de la 3 1/4 la 4 1/2 pentru misiții de mărfuri. Sediul în str. Doamnei, 7 (p. 317). Berării (braserii): La Gambrinus (P. Georgevici), Calea Victoriei, 4 și str. știrbeiVodă, 2; Anghelopulo, G., Tunel de veselie, Calea Victoriei, 1; Bischafer (M-me Marie), Calea Griviței, 31; Burănescu, St., Tunel american, str. Lipscani, 81; Cabașanu, J., La Carul cu bere, str. Stavropoleos, 28-29 și Calea Victoriei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
l’Hôtel Labes, str. Lipscani, 2; Café Régal, bere de Viena, în fiecare seară muzică, str. Regală și str. Academiei; Café de l’Hôtel Oteteleșanu, Calea Victoriei, 27; Café Union, bere de Viena, str. Regală; Colaro, str. Smârdan, 5; Colosseul Oppler, braserie, restaurant, grădină cu muzică, str. Izvor și str. Notagiu; Gagel, W., str. Doamnei, 15 și 5; Graebert, sr. știrbei-Vodă, 2; Höfflich, W., Calea Grivița, 31; Luther, str. Rosetti, 24 (în spatele Gării Târgoviște); Neuwirth, grădină cu muzică, str. știrbei-Vodă, 7; Patzak
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
du Boulevard (Fr. Sesreiber), B-dul Elisabeta; Café Labes, str. Lipscani, 2; Café de l’Hôtel Victoria, str. șelari, 4; Café de l’Hôtel Concordia, str. Smârdan, 51; Ceainăria rusească, str. Smârdan, 29; Christescu, E., Calea Moșilor, 20; Colaro, N., cafenea, braserie, restaurant, str. Smârdan, 5; Coloseul Oppler, braserie, cafenea, restaurant, grădină cu muzică, str. Izvor și str. Notagiu; Comata, D., str. Basarabilor, 8; Constantinescu, I., Calea Moșilor, 56; Drăgoescu, I., Calea Victoriei, 175; Dumitrescu, V., str. Sf. ștefan, 9; Dumitru Nicolae, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Labes, str. Lipscani, 2; Café de l’Hôtel Victoria, str. șelari, 4; Café de l’Hôtel Concordia, str. Smârdan, 51; Ceainăria rusească, str. Smârdan, 29; Christescu, E., Calea Moșilor, 20; Colaro, N., cafenea, braserie, restaurant, str. Smârdan, 5; Coloseul Oppler, braserie, cafenea, restaurant, grădină cu muzică, str. Izvor și str. Notagiu; Comata, D., str. Basarabilor, 8; Constantinescu, I., Calea Moșilor, 56; Drăgoescu, I., Calea Victoriei, 175; Dumitrescu, V., str. Sf. ștefan, 9; Dumitru Nicolae, str. Blănari, 18; Fialkowski, cofetărie, înghețată, cafenea, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
știrbei Vodă, 11; Sterian frații & Pavlidis, Calea șerban Vodă, 3; Sterie, N., bufetul de la șosea, șoseaua Kisseleff; Tomescu, I., str. Bibescu-Vodă, 10; Vasiliu, At., Piața Amzii, 7 (pp. 318- 319). Varieteu (șantan): Cazino Labes, str. Sf. Ionică, 4; Coloseul Oppler, braserie, restaurant, grădină cu muzică, str. Izvor și str. Notagiu; Eden, str. Academiei, 20; Grădina Suvenir, str. Batiștea, 2 bis; Neuwirth, str. știrbei-Vodă, 7; Hôtel de Pesth, Calea Victoriei, 8; Patzak, str. Carol I, 17 și Intrarea Cișmegiu; Rașca, cafenea, braserie, grădină
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Oppler, braserie, restaurant, grădină cu muzică, str. Izvor și str. Notagiu; Eden, str. Academiei, 20; Grădina Suvenir, str. Batiștea, 2 bis; Neuwirth, str. știrbei-Vodă, 7; Hôtel de Pesth, Calea Victoriei, 8; Patzak, str. Carol I, 17 și Intrarea Cișmegiu; Rașca, cafenea, braserie, grădină, teatru de vară, str. Academiei, 27 (p. 319). Cluburi: Cereul francez, str. Academiei, 14; Clubul Comercial, str. Lipscani, 1 (Palatul Dacia); Clubul conservator, str. știrbei-Vodă, 2; Clubul Junimii, Calea Victoriei, 36; Clubul militar, Calea Victoriei, 82; Clubul român, Piața Teatrului (Casa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
str. Notagiu; Dacia, grădină și salon de iarnă, str. Carol I (Hotel Dacia); Eden, str. Academiei, 18; Gagel, str. Doamnei, 5; Grădina Viișoara, str. Berzei, 90; Grădina Souvenir, str. Batiștea, 2 bis; Grădina Hotelului Pesth, trupă germană, Calea Victoriei, 8; Luther, braserie, str. Rosetti (în spatele Gării Târgoviște); Neuwirth, café-concert, str. știrbei Vodă, 7; Orfeu, grădină de vară și salon de iarnă, str. știrbeiVodă, 8; Rașca, muzică excelentă, teatru, str. Academiei, 27; Sălcianu, Matei (Union suisse), str. știrbei-Vodă, 11; Stavri (grădina veche), teatru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
loc unde artiștii și intelectualii, fie ei niște proaspăt îmbogățiți sau niște bătrâni săraci, sunt respectați!" murmură el deodată! "Poftim?" "Scuză-mă, Maria-Tereza, gândeam cu voce tare." Dar nu era locul potrivit să facă rost de mărunțiș. Trec și de braseria frecventată de studenți, de o tutungerie unde ar fi putut schimba banii, ea chiar propune să intre, dar el nu o aude. Arborează tonul "experienței care se adresează celor tineri": "Ei, vezi, Maria-Tereza..." Ajung în fața unui restaurant pe care nimic
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mîncăruri fine, ci și mîncăcios, nu? — Da, destul... — Și vinul? O jumătate de litru, un litru pe zi? — Da... Nu... Mai mult... La masă, de obicei, beau doar două-trei pahare. La birou, uneori, un pahar cu bere, adus de la o braserie din vecinătate. — Aperitiv? — Destul de des, cu unul dintre colaboratorii. La braseria Dauphine. Nu ca să se Îmbete, ci pentru ambianță, intimitate familială, mirosul de bucătărie, de anason, de rachiu care ajunsese să impregneze pereții. De ce-i era rușine deodată de toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
jumătate de litru, un litru pe zi? — Da... Nu... Mai mult... La masă, de obicei, beau doar două-trei pahare. La birou, uneori, un pahar cu bere, adus de la o braserie din vecinătate. — Aperitiv? — Destul de des, cu unul dintre colaboratorii. La braseria Dauphine. Nu ca să se Îmbete, ci pentru ambianță, intimitate familială, mirosul de bucătărie, de anason, de rachiu care ajunsese să impregneze pereții. De ce-i era rușine deodată de toate astea În fața acelui tînăr foarte curat și proprietarul unei locuințe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
oarecare ironie. Oriunde s-ar fi aflat, crea automat o rutină pe care o respecta ca și cum i-ar fi fost impusă. Ai fi putut spune că fiecare anchetă de la Paris avea ritmul ei, momentele de pauză din anumite cafenele și braserii, miresmele și lumina ei. Aici se simțea mai mult În vacanță decît la cură și moartea domnișoarei În lila se Înscria pe un fond de viață leneșă. Seara trecută, ca de fiecare dată, făcuseră turul parcului, unde cîteva sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
clandestină de 20.000 de oameni ("Armata Neagră") în regiunea Spandau în octombrie 1923; generalul Ludendorff, unul dintre șefii militari cei mai cunoscuți, cu al cărui sprijin, o lună mai tîrziu, Hitler reușește să organizeze la München, faimosul "puci din braserie". Mai sînt și mișcările micilor grupuri ultranaționaliste, care își recrutează oamenii printre foștii militari și membrii formațiunilor de voluntari, cer anularea clauzelor "rușinoase" ale tratatului de la Versailles și nu ezită să recurgă la acte de terorism. Liderul Centrului Catolic, Erzberger
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
atacă pe comuniști, încă puternici în Bavaria unde Republica lui Eisner u lăsat urme adînci. În noiembrie 1923, cînd iritarea naționalistă atinge apogeul, el se gîndește că este momentul să pună mîna pe putere în regiunea Bavaria. Dar "puciul de la braserie"eșuează într-un mod lamentabil iar Hitler ajunge pentru cîteva luni în închisoare. Viitorul stăpîn al celui de al II-lea Reich scrie aici Mein Kampf (Lupta mea), cartea în care își expune doctrina și programul. Lucrarea, care va deveni
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
prefeței: „Într-o evocare din primăvara anului 1996, Constantin Țoiu își amintește că, spre sfârșitul anilor ’50 ai secolului trecut, aproape în fiecare seară, putea fi văzut un scriitor arhicunoscut prin talent și extravaganță, care, de obicei, se îndrepta spre braseria de la Athénée Palace: «El era un bărbat tânăr, înalt, subțire încă, voinic, cu o eleganță contrastând violent cu sărăcimea și cenușiul din jur. Bărbatul acela ostentativ de elegant avea dantele la încheieturi, straie nemaivăzute, un aer feroce de sigur pe
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
Strada, cu agitația și neprevăzutul ei, a pătruns adânc în bistrouri, dar și în micile refugii unde literații își sorbeau cafelele. În Paris animația s-a concentrat acum într-un perimetru, triunghiul magic de la Saint-Germain-des-Prés, între Flore, Deux Magots și braseria Lipp. Dintr-un lăcaș al vorbelor spuse în șoaptă, rezervat unei elite a spiritului, unde se discutau treburile de breaslă, despre facerea operelor și despre ecoul lor în ziare și reviste, cafeneaua deschisese larg porțile și prin ele intrase plebea
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
acvatic va cuprinde bazine cu apă decorative și de agrement acoperite și descoperite, patinoar, teatrul tip agora, clubul acvatic care înglobează centrul de sănătate cu saună, hamam, jacuzzi, fitness, clubul de vârsta a doua (club dansant), facilitățile auxiliare fiind: restaurante, braserie, parcajele ecologice cu geocelule, spațiile verzi generoase și sera cu plante tropicale. Toate funcțiunile specifice propuse de Proiect au fost aliniate conceptului de alternanță zi/noapte, vară/iarnă. În ansamblu sunt folosite oglinzile de apă cu rol decorativ ce ajută
Aqua Park de 25 milioane euro în zona de centru-sud a Capitalei () [Corola-journal/Journalistic/26969_a_28294]
-
supți și cearcăne cît pumnul sub ochi, îl fac să semene mult cu primul. Flaviu locuiește în comuna Pantelimon. Sosește dimineața în oraș și pleacă noaptea acasă. Prin București, frecventează diverse medii subțiri, poate fi întîlnit la cenacluri, ori în braseria Cinematecii. A făcut figurație prin mai multe producții cinematografice și are oricînd la el un scenariu ori o piesă de teatru, pe care ți-o citește contra unei sume modice, din care să-și ia și el o vodcă plus
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
pașilor din ziua de ieri Te oprește în fața gării un ins dubios de care brusc ți se face milă (îi dai fără echivoc 70 de ani bătuți pe muchie) te invită să beți împreună 50 de rom vizavi la fosta braserie Nord insistă chiar pe ideea absurdă că ați fi fost colegi de liceu că erați amândoi morți-copți după aceeași puștoaică (dintr-a IX-a B) încet încet ți se face rușine simți cum îți ard obrajii (exact ca în copilărie
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/8573_a_9898]