814 matches
-
cu spirit practic. Dar aceasta (după cum știu ei prea bine) este o atitudine culpabilă. Contextul în care trebuie inserată problema avortului este mult mai amplu și merge dincolo de ideologia partidelor (care s-ar distruge singure dacă l-ar accepta; vezi Breviar de ecologie, de Alfredo Todisco). Contextul în care trebuie inserat avortul este cel ecologic: este tragedia demografică, proces care, din perspectivă ecologică, se prezintă drept cea mai gravă amenințare la supraviețuirea umanității. Într-un asemenea context, figura - etică și legală
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ne vorbește Ghenadie, intitulat Contra arienilor și a macedonienilor, care trebuie să fie o altă confirmare a consubstanțialității. De aceea, cercetătorii au încercat să descopere acest tratat, identificându-l cu opere anonime cum sunt Esența credinței (De ratione fidei) sau Breviarul credinței împotriva arienilor (Breviarum fidei adversus Arianos) sau, în sfârșit, cu o lungă scrisoare (nr. 3) a lui Faustus însuși. Nu e vorba de teme foarte noi, după cum se poate vedea, mai ales după ce Ambrozie le tratase în mod strălucit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Simionescu - titularul rubricii „Literatură dus-întors” -, Ștefan Ion Ghilimescu, Daniela Olguța Iordache, Dumitru Ungureanu, Victor Petrescu, Mihai Gabriel Popescu, George Coandă, Ioana Dana Nicolae, George Geacăr și Iulian Filip (subredacția Chișinău). Vor deveni colaboratori Nicolae Neagu, Barbu Cioculescu, titular al rubricii „Breviar”, unde scrie subtile comentarii de carte, Mircea Constantinescu, deținătorul rubricii „Raftul de sus”, în cadrul căreia comentează mai ales autori străini, Margareta Bineață, Christian Crăciun, H. Zalis. Mai publică George Muntean, Emil Manu, Raluca Ciochină, Alecu Vaida Poenaru, George Vulturescu, Ștefania
LITERE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
în Epistolar (1987), volum îngrijit în calitate de editor, compus din reacțiile provocate de Jurnalul de la Păltiniș, în speță în „portretele” și „scenele” din scrisorile către Alexandru Paleologu, în unele texte publicistice - preponderent de natură civic-moral-politică - din Apel către lichele (1992), în breviarul biografic dedicat lui Emil Cioran (Itinerariile unei vieți. E.M. Cioran urmat de Apocalipsa după Cioran. Trei zile de convorbiri - 1990, 1995), ca și în pateticele „exerciții de admirație” care alcătuiesc Declarație de iubire (2001), adresate lui Mihail Sebastian, Cioran, Virgil
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
curentă. Astfel, număr de număr apar ample articole recuperatoare: Astra și obiectivele ei, Astra și românii de peste hotare, Astra în Basarabia interbelică, Astra și Banatul sârbesc în perioada interbelică, Astra și românii din ținuturile Covasnei și Harghitei, iar rubrici precum „Breviar astrist” și „Revista revistelor noastre” oferă informații despre inițiativele despărțămintelor reînființate ale Astrei. Revista are însă și un îndeajuns de cuprinzător spațiu rezervat culturii și civilizației românești. Rubricile „Studii. Eseuri. Interpretări” și „Restituiri. Evaluări” conțin contribuții de Const. Ciopraga, Gavril
REVISTA ROMANA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
Martin, Al. Călinescu ș.a. Istoria literară se regăsește atât în paginile dedicate, îndeosebi în momente aniversare, unor personalități, unor publicații, unor curente sau grupări, cât și în glosele unor istorici literari ca Al. Piru (rubrica „Disociații”), Șerban Cioculescu (al cărui „Breviar” a constituit multă vreme unul dintre punctele de atracție ale revistei), Z. Ornea și Cornelia Ștefănescu („Cronica edițiilor”). R.l. a acordat un spațiu destul de larg și literaturilor străine, care au avut parte de rubrici speciale, cum ar fi „Ce e
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
ne vorbește Ghenadie, intitulat Contra arienilor și a macedonienilor și care trebuie să fie o altă confirmare a consubstanțialității. De aceea, cercetătorii au încercat să descopere acest tratat, identificîndu-l cu opere anonime, cum sînt Esența credinței (De ratione fidei), sau Breviarul credinței împotriva arienilor (Breviarum fidei adversus Arianos), sau, în sfîrșit, cu o lungă scrisoare (nr. 3) a lui Faustus însuși. E vorba de niște teme nu foarte noi, după cum se poate vedea, mai ales după ce Ambrozie le tratase în mod
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o modernizare semnificativă a tipologiei discursului critic și o orientare tot mai substanțială spre metodele critice contemporane. Din 1983 publicația își diversifică sumarul, acum inițiindu-se rubrici precum „Puncte de vedere”, „Repere fundamentale”, „Ancheta noastră”, „Restituiri”, „Dialogul artelor”, „Cronica edițiilor”, „Breviar”, „Aqua forte”, „În foileton”, „Biblioteca de poezie românească”, „Confesiuni literare” ș.a. Ultimele decenii aduc modalități critice noi, de la arhetipologie și critică psihanalitică la antropologie culturală, critică simbolică, structuralism, fenomenologie ș.a. După 1990 rubricile cele mai interesante sunt „Poetică”, „Mythos și
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
bărbatul ei. Iar dacă bărbatul ei va muri, este liberă să se mărite cu cine vrea, numai întru Domnul. 40. Dar mai fericită este dacă rămâne așa după părerea mea. Și socot că și eu am Duhul lui Dumnezeu.” Veritabilul breviar al Apostolului Pavel cu privire la văduve (cu elemente ce vor fi reluate în scrierile Părinților Bisericii ori vor servi drept temei unor instituții din creștinismul primar) - la „cele cu adevărat văduve”, lipsite adică de copii și de orice alt sprijin - se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pentru autoreferențialitate și poate fi catalogată drept „pre-postmodernistă”. Cea mai cunoscută carte a prozatorului rămâne, probabil, Dicționar onomastic. Sub titlul generic Ingeniosul bine temperat se află un masiv ciclu format din cinci volume: Dicționar onomastic, Bibliografia generală, Jumătate plus unu, Breviarul (Historia calamitatum) (1980) și Toxicologia sau Dincolo de bine și dincoace de rău (1983), dar ansamblul e totuși o tetralogie, deoarece Jumătate plus unu nu e o carte autonomă, ci partea a doua, editată ulterior și separat, a Dicționarului onomastic. O
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
cărți inexistente (Mihail Sadoveanu, În târg la Tananți) sau nepublicate (Mircea Horia Simionescu, Cartea despre femeia esențială și lumile anexe), iar alteori cărți reale sunt recenzate fantezist (George Bacovia, Plumb, prezentat ca un volum de metalurgie). Textul din alt volum, Breviarul, e „o scriere de speța alegoriei și a parabolei, o «utopie» satirică în formulă inedită” (Dumitru Micu) și are două mari secțiuni: o serie de discursuri ale unor personaje ciudate (animale, păsări, obiecte etc., foste cândva oameni și care, în urma
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
artistice”: revelarea, îndrăzneață sau disperată, a paradigmei literaturii devine, în chip neașteptat, literatură. EUGEN NEGRICI SCRIERI: Ingeniosul bine temperat, vol. I: Dicționar onomastic, București, 1969, vol. II: Bibliografia generală, București, 1970, [vol. III]: Jumătate plus unu, București, 1976, [vol. IV]: Breviarul (Historia calamitatum), București, 1980, [vol. V]: Toxicologia sau Dincolo de bine și dincoace de rău, București, 1983; După 1900, pe la amiază, București, 1974; Răpirea lui Ganymede, București, 1975; Nesfârșitele primejdii, București, 1978; Învățături pentru Delfin, București, 1979; Banchetul, București, 1982; Ulise
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
târziu, conform unei lacunare familiarități cu ceea ce fiecare știa despre India, sau despre yoga, Calcutta, filosofia indiană, Himalaya, civilizația anglo-indiană, șerpi, muson, exotism și aventură. Articolele pe care Eliade le-a trimis de acolo aveau și rostul de a distinge breviarul absolut necesar al percepției, pe care Îl oferea cu ambiguă generozitate. Numai că de multe ori confuzia era infinit mai rezistentă până și printre amici, În detrimentul largii pedagogii de care aceștia avuseseră totuși parte. Când era din nou plecat din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cu soarele și luna, care conduc la experimentarea sfericității ca atribut al regăsirii stării primordiale. O astfel de practică, În mintea cititorului, deja poate trimite la semnificații oculte, chiar dacă e vorba de un exercițiu, de o rețetă ascetică, de un breviar funcțional cu sens preparatoriu 2. Dar chiar și medicina homeopatică, cel puțin În prima ei vârstă, așa cum funcționa În timpul lui Honigberger, a fost apropiată de anumite principii „oculte” ale menținerii sănătății 3. Oare toate aceste indicații tehnice sunt un comentariu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
didactice. Paginile cu privire la istoria învățământului, ca în volumul colectiv Monografia Liceului „Gh. Lazăr” din București (1860-1935), tipărit în 1935, etică (Elemente de etică pentru clasa a VIII-a secundară, manual semnat în 1936 în colaborare cu Dimitrie Gusti) și psihologie (Breviar de psihologie, 1947) răspund mai degrabă unor îndatoriri și nevoi formative. În schimb, cărțile Spiritualități românești (1941), Orizonturi filosofice. Idei, oameni, probleme de cultură (1942) și Destinul personalității. Contribuții la cunoașterea omului și culturii contemporane (1942) sunt rodul unor strădanii
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
luni. A debutat editorial cu piesa în patru acte David Brandeis (1916), abandonând însă dramaturgia după alte câteva încercări. Publică volumele de proză scurtă Spovedania unui candelabru (1926) și Ereticul de la Mănăstirea Neamțu (1930), culegerile de articole și eseuri Noi... - breviar iudaic (1932), Logos, Israel, Biserica (1937), Nu există cult mozaic (1947), dar se remarcă mai ales cu romanele Marcu sin Marcu (1934), Calea calvarului (1935), Samson și noul Dagon (1939), ultimul bucurându-se de aprecierea lui Gala Galaction, care îl
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
sinucide pentru a-l pedepsi pe Dumnezeu, printr-o astfel de abordare Z. depășind miza pitorescului și a literaturii sociologice, concentrată asupra ghetoului. SCRIERI: David Brandeis, [București], 1916; Spovedania unui candelabru, București, [1926]; Ereticul de la Mănăstirea Neamțu, București, 1930; Noi... - breviar iudaic, București, 1932; Marcu sin Marcu, București, 1934; Calea calvarului, București, 1935; Logos, Israel, Biserica, București, 1937; Samson și noul Dagon, pref. Gala Galaction, București, 1939; Nu există cult mozaic, București, 1947. Repere bibliografice: B. Fundoianu, „David Brandeis” „Hatikvah”, 1916
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
Spovedania unui candelabru”, „Integral”, 1927, 10; I. Peltz, O carte și un poet, „Caietele lunare”, 1927, 1; Romulus Dianu, „Ereticul de la Mănăstirea Neamțu”, CRE, 1931, 1 071; Ion Călugăru, O carte și o generație, „Adam”, 1931, 44; Mihail Sebastian, „Noi... - breviar iudaic”, CU, 1932, 2 486; Mihail Sebastian, „Calea calvarului”, RP, 1935, 5 347; S. L. Ariel, „Calea calvarului”, „Hasmonaea”, 1936, 7; Podoleanu, 60 scriitori, II, 379-380; Eugen Relgis, Eseuri iudaice, București, 1936, 149-159; Idov Cohn, „Logos, Israel, Biserica”, „Adam”, 1937, 105-106
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
procedură sunt consemnate în pas cu descoperirea și, mai ales, reduse la numitorul metodologic comun: recitirea. Într-un elan de certă ținută borgesiană, „vărul” Shakespeare scrie ca și cum ar citi, eventual ca și cum ar cita. Ineditul Hamlet de-al doilea devine un breviar al literaturii, un angrenaj care ingurgitează avid precedența în vederea resuscitării. Piesa Vărul Shakespeare sintetizează și limpezește o serie de fixații ale operei lui S.: există aici nu numai un „Shakespeare după Shakespeare”, ci și un „Sorescu după Sorescu”. Figuri de
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
fizionomia unei colectivități așa cum reiese dintr-o incursiune printre cărți românești publicate de la 1800 încoace care au ca subiect convenții retorice ale „epistolelor elegante”, coduri de comportament, conversații și bune maniere sau reguli pentru a reuși în viață. În lucrarea Breviar de retorică (2002) autoarea realizează o sistematizare a domeniului, ocupându-se și de tipologia elocinței, cu insistență pe legile polemicii civilizate și pe elocința academică, ilustrată de discursuri ținute între 1900 și 1993. Un volum târziu, conceput de T. și
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
microantologie ilustrativă și studiu de caz), lucrarea e un punct de pornire util pentru cei interesați de retorica comportamentului în paralel cu schimbările din manifestările literar-culturale ale fiecărei epoci. SCRIERI: Destin teatral - Aurel Baranga, București, 1986; Proiecte universitare, București, 2001; Breviar de retorică, București, 2002. Antologii: Misiunea scriitorului contemporan. Idei și atitudini literare, introd. edit., București, 1974; Geo Bogza interpretat de..., pref. edit., București, 1976; Cumpăna cuvântului (1939-1945). Mărturii ale conștiinței românești în anii celui de-al doilea război mondial, introd
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
Bogdan Lefter, Iași, 1992; La cafeneaua hermeneutică, Iași, 1992; Ultima noapte de dragoste și întâia noapte de filosofie, Iași, 1992; Fragmente dintr-un discurs in(?)comod, Iași, 1993; Eros, Doxa & Logos, Iași, 1995; ed. 3, pref. Gheorghe Grigurcu, Iași, 2003; Breviarul nebuniilor curente, postfață Victor Georgescu, Iași, 1996; Temele deocheate ale timpului nostru, Pitești, 2002. Ediții: Rachilde, Domnul Venus, tr. Roxana Gheorghiu, pref. edit., Iași, 1991. Traduceri: Alfred Jarry, Căutarea Messalinei: romanul vechii Rome, îngr. și pref. trad., Iași, 1998. Repere
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
altruism, București, 1969; Georg Simmel, Rembrandt, București, 1978; Thomas Thilo, Arhitectura clasică chineză, București, 1981; Theodor Lipps, Estetica. Psihologia frumosului și a artei, I-II, București, 1987. Repere bibliografice: Ștefan Lazăr, Literatura ardeleană de azi, ȚA, 1935, 786; Vlaicu Bârna, Breviar, RP, 1936, 5688; Zevedei Barbu, „L’Actualité de Pascal”, PLI, 1938, 1-2; Nichifor Crainic, „Stiluri de viață”, G, 1938, 3; Aurel Marin, „Stiluri de viață”, „Țara Bârsei”, 1938, 4-6; G. Călinescu, Fișe literare, JL, 1939, 43; Perpessicius, Opere, VIII, 290-292
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
Învolburări (1933), Luminișuri (1936) și Diamante albe și negre (1938), se încadrează în mișcarea iconaristă bucovineană prin fragmentarea de tip modern a imagisticii și printr-o peisagistică citadină inspirând melancolie. În colaborare cu Neculai Pavel a tipărit în 1934 un Breviar de poezie bucovineană contemporană. SCRIERI: Învolburări, Cernăuți, 1933; Mia, Cernăuți, 1933; Luminișuri, Cernăuți, 1936; Diamante albe și negre, București, 1938; Pe urme cosânzene, Cernăuți, f.a. Antologii: Breviar de poezie bucovineană contemporană, Cernăuți, 1934 (în colaborare cu Neculai Pavel). Repere bibliografice
MUNTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
citadină inspirând melancolie. În colaborare cu Neculai Pavel a tipărit în 1934 un Breviar de poezie bucovineană contemporană. SCRIERI: Învolburări, Cernăuți, 1933; Mia, Cernăuți, 1933; Luminișuri, Cernăuți, 1936; Diamante albe și negre, București, 1938; Pe urme cosânzene, Cernăuți, f.a. Antologii: Breviar de poezie bucovineană contemporană, Cernăuți, 1934 (în colaborare cu Neculai Pavel). Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Învolburări”, VRA, 1933, 310; Pompiliu Constantinescu, Bucovina poetică (câteva observări), VRA, 1934, 329; N. Niculescu, „Mia”, „Gând nou”, 1934, 3; George Drumur, „Mia”, GBV, 1934
MUNTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]