2,368 matches
-
Acasa > Poeme > Sentiment > PAULA DIANA HANDRA - PRIMĂVARA AMINTIRILOR (POEME) Autor: Paula Diana Handra Publicat în: Ediția nr. 896 din 14 iunie 2013 Toate Articolele Autorului PRIMĂVARA AMINTIRILOR Din pomii ninși de floare strâng amintiri lăsate În primăveri brodate cu vise colorate Le pregătesc culcușul prin bobocei - splendoare - Când verde crud lucește sub ochii-mi a mirare. C-un val de bucurie, copilărești plăceri, Parcă mă văd micuță, de parcă am fost ieri, Printre cireși în floare și adieri de
PRIMĂVARA AMINTIRILOR (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_primavar_paula_diana_handra_1371169677.html [Corola-blog/BlogPost/342179_a_343508]
-
cotone. La calmă è ancor più densă E odo appena îl graal Come și consumă, Come un semplice bicchiere, Tra denti d'ubriaco. GENERALII DE STEAG Nu mai dau randament La capacitatea maximă a imaginației mele, Nici fluturii din lurexul brodat peste tiv Nu-i mai prind În duzină de agrafe cumpărate din târg . Bravez, fac piruete interesante De-a lungul și de-a lațul fitilului Care arde între două sticle de lapte. Trec prin viața mea nefardată Revoluționarii și manechinele
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/melania_cuc_1409393379.html [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
șosea. După acest mic ocol, au ajuns la atelierul lui Motocu, în fața căruia staționa un camion, despre care Mache a bănuit că este cel de închiriat. Motocu i-a invitat în casă și a dat dispoziție unei tinere fete, care broda un lucru de mână, într-un colț al încăperii, să aducă din beci o sticlă de vin roșu și paharele necesare pentru a-și trata oaspeții. După ce fata a plecat, le-a zis: - Ea este Didina, fiica mea, care tocmai
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434281902.html [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
bătăi dese ale genelor și un zâmbet îți inducea bucuria de a constata la ea altceva decât până atunci... Și, de unde mâinile mici se odihniseră luni de zile pe lângă trupu-i împuținat, acum frământau între degete o batistuță albă cu trandafirași brodați în roșu, conferindu-i un aer plin de spășire copilărească. Trupu-i aproape relaxat se întrezărea sub acoperământ, iar cu degetele de la picioare atingea în bătăi delicate tăblia patului, semn al unei emoții anume, dar stăpânite altfel. Ziua de Florar începuse
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ÎN TOAMNĂ TÂRZIE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Când Toamna e târzie, ploi se cern din negri nori pe natura pustie, de se-ntunecă și zori. Bruma brodează iarbă și-negrește câmp cu maci. Vântul mătură-n grabă, frunzele de sub copaci. Răstigniți trec cocorii prin orizont cu ceață. Pierduți în largul zării, își duc visu-n speranță. Ciobanii-și mână turma din munte la câmpie. Iar când se-așterne
ÎN TOAMNĂ TÂRZIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1415086217.html [Corola-blog/BlogPost/349814_a_351143]
-
în ritm / de strofe albe / cânt arpegiu / din elegii / dorm cu sufletul / pe haiku / visez / poezii într-un vers” (Alegerea îți aparține). Spiritul ludic nu i-a dispărut cu desăvârșire Anei Maria, ea încă se joacă de-a cuvintele, construiește, brodează rime, e inventivă, e inspirată, e nemaipomenită, sare într-un picior pe azurul poemului și râde la stele, mai precis la lună, așa cum îi stă bine oricărui poet. „alerg prin trestii-chestii / în mână cu harta / S.U.A. / (Scătrilor Urcate Alaltăieri) / am
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_streasina_de_suflet_o_pasare_maiastra_recenzie_la_crebelaartea_anei_maria_gibu_cafea_cu_zambet_de_rebela_.html [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
și sfintele răzvrătiri ale duhului dreptății. Cuvintele noastre carpatine sunt Magii de lumină care-nsoțesc alaiul de nuntă al Limbii noastre dacoromâne, gătită în princiarele sale straie populare: toarse din aurul duhului, urzite din azurul agoniselii, țesute din argintul rugii și brodate pe purpuriul jertfei. Limba cuvântului, ca un clopot al gândului trebuie să cheme la viață, la trăire, la înnoire, la înfrumusețare, la mărturisire, la o continuă sărbătoare. Inima este altarul Dragostei și amvonul luminii Cuvântului în care înmuguresc mărgăritarele sublime
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452747436.html [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
zglobiu al Rândunelelor, din cinul monarhic al Albinelor, din spicul de Grâu pecetluit în Pâinea cea de toate zilele, din lacrimile sublime ale Viței de Vie, urzit de legănatul Mamelor în veșnicia Neamului, țesut cu fior din jertfa mucenicilor și brodat din apoteoza poeților creștini. Fiecare cuvânt are nuanța harului său: de lumină, de adevăr, de zidire, de înțeles, de dreptate, de unitate, de rug mistuitor, de comuniune, de veselire, de laudă, de bucurie, de cântare, de binecuvântare, de mărturisire, de
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452747436.html [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
care îl înnobilează, părintele este un om care a trăit o viață marcată de asprimea celor mai dure închisori, dar și de amintiri de aur cu Părintele Profesor Dumitru Stăniloae sau Părintele Profesor Constantin Galeriu. O ușă masivă și grea, brodată în vitralii, lasă ochiul să descopere încăperea minunată a Bisericii „Sfântul Silvestru“ din București. Cu greu reușești să deslușești siluetele din interior, cât timp retina mai poartă încă imaginea albului prea alb de pe exteriorul lăcașului. Zarva și căldura de afară
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_nicolae_bordasiu_.html [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
complet placați numai în faianță cu model floral, fondul fiind de culoarea cerului senin, iar florile din centrul plăcii în culori naturale. Pe un perete trona o oglindă generoasă, iar pe suporții metalici nichelați, atârnau prosoape mari, albe și pufoase, brodate cu monogramă hotelului pe țesătură. Pe cadă era lipită o bandă de hârtie cu un scris mare în albastru „dezinfectat”. Parcă intrase cei de la Sanepid să deratizeze baia! Era singurul lucru care contrasta luxului și bunului gust. Pe mijlocul camerei
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426751267.html [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
ta și glasul meu amuțit nu-l vei asculta. De-oi fi plecat din astă lume tu ține-mi amintirea în gândul tău dar să nu plângi de n-am să fiu sub ochii tăi și n-o să-ți mai brodez o vreme iubirea în palme. Să nu plângi... Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: SĂ NU PLÂNGI / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1927, Anul VI, 10 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SĂ NU PLÂNGI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1460300853.html [Corola-blog/BlogPost/381942_a_383271]
-
populare nu numai din Ulmeni, ci de pe o arie mai întinsă, deoarece fetele au avut grijă să reprezinte localități și zone diferite. Covaciu Maria Mădălina a purtat costum din zona Clujului, alcătuit din: năframă cu ciucuri negri de mătase, ie brodată cu fir negru și galben, laibăr vechi de peste 100 de ani, poale cu cipcă, cu broderie manuală, păsturi (șorțuri) negre, brodate cu fir negru de mătase și ciucuri de mătase. Anca Dobrican a îmbrăcat un costum specific localității Șișești, Maramureș
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
diferite. Covaciu Maria Mădălina a purtat costum din zona Clujului, alcătuit din: năframă cu ciucuri negri de mătase, ie brodată cu fir negru și galben, laibăr vechi de peste 100 de ani, poale cu cipcă, cu broderie manuală, păsturi (șorțuri) negre, brodate cu fir negru de mătase și ciucuri de mătase. Anca Dobrican a îmbrăcat un costum specific localității Șișești, Maramureș, format din: năframă roșie, ie veche de peste 80 de ani, țesută în război, colțunași din ciur, zadie țesută în război, veche
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
din ciur. Buda Alexandra Mădălina a prezentat costum specific satului Mânău Maramureș, compus din: năframă neagră, spăcel (cămașă) ornamentat cu flori, lucrat manual cu cipcă, laibăr cusut cu fire aurii, poale lucrate manual cu cipcă, zadie cusută cu fir auriu, brodată cu cipcă neagră, lucrată manual. Zona Codru a fost reprezentată de Botiș Andreia cu un costum format din năframă neagră, spăcel de mireasă, vechi de peste 100 de ani, pintileu cu colțișori, moștenit de la străbunica, zadie (șorț) prevăzută lateral cu cipcă
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
complet placați numai în faianță cu model floral, fondul fiind de culoarea cerului senin, iar florile din centrul plăcii în culori naturale. Pe un perete trona o oglindă generoasă, iar pe suporții metalici nichelați, atârnau prosoape mari, albe și pufoase, brodate cu monogramă hotelului pe țesătură. Pe cadă era lipită o bandă de hârtie cu un scris mare în albastru „dezinfectat”. Parcă intrase cei de la Sanepid să deratizeze baia! Era singurul lucru care contrasta luxului și bunului gust. Pe mijlocul camerei
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IX CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391774450.html [Corola-blog/BlogPost/364831_a_366160]
-
mai sublim înmugurind elanul vital al misticii creștine ce arde în vatra sacră a Familiei, care la rândul ei devine Altarul înflăcărat al Bisericii lui Iisus Hristos. Toate se rostesc în plenitudinea numelor lor. Toate sunt înveșmântate în cuvinte divine brodate din Lumina Logosului Sfânt. Toate se mișcă. Toate se rotesc firesc și simbolic perpetuînd identitatea lor, perpetuând slujirea lor pentru Omul care le înțelege rostul, pentru Omul care le prețuiește, pentru Omul care intră în comunicare sau în comuniune cu
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
Banii Crai, care și-au revărsau prinosul de Daruri regale Dragului lor Împărat. În toate satele române, ulițele sunt pline de alb, de colinde, de nectarul amintirilor sublime. Totul pare un gherghef de visări, un ștergar de regăsiri, o altiță brodată cu multe împliniri. „Lângă iesle, divina mamă-fecioară, pe tulpina ei de vis. Îngenunche de fericirea de a fi dat pământului Logosul divin în trupșor de Făt-Frumos. Către intrare, luminați și pe dinăuntru de către luceafăr, magii călători revarsă darurile pământului la
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
11 martie 2015. N-am venit să tulbur marea cu privirea, Ci s-ascult doar valul mângâiat de vânt, Gândului nespus să-i dezleg spășirea, Din condei să picur soare în cuvânt. Râuri de iubire curcubeu să nască, Fluturi să brodeze-n piruete flori, Buzele udate cu licori de iască, Din căuș de cer să se-adape-n zori. Umerilor aripi am cioplit din stele, Zbor să înfirip pe un cal de apă, Mori de vânt albastre, dorurile mele, Vi le dăruiesc, vouă
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Citește mai mult N-am venit să tulbur marea cu privirea,Ci s-ascult doar valul mângâiat de vânt,Gândului nespus să-i dezleg spășirea,Din condei să picur soare în cuvânt.Râuri de iubire curcubeu să nască,Fluturi să brodeze-n piruete flori, Buzele udate cu licori de iască,Din căuș de cer să se-adape-n zori.Umerilor aripi am cioplit din stele,Zbor să înfirip pe un cal de apă,Mori de vânt albastre, dorurile mele,Vi le dăruiesc, vouă
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
și a crizantemelor în lungi și minunate simfonii care îmi șopteau: Tu, copile, ai observat Floarea roșie de mac? S-a ivit, așa, deodată, De soare binecuvântată. Veșnic e îndrăgostită, Și pe poale e tivită Cu dantelă-mpurpurată, Cu iubire e brodată. Floare roșie de mac, Tu doar știi că eu te plac! Nu te teme, nu te rup, Te sărut doar, ai văzut?!? Florile sunt un dar prețios al naturii, putem să le admirăm în mediul lor natural, stropite cu roua
GRĂDINA FERMECATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gradina_fermecata_floarea_carbune_1355303425.html [Corola-blog/BlogPost/365762_a_367091]
-
muzica, în cărți sunt fixați făptuitorii muzicii. Primele două îi creionează pe Temistocle Popa și Paul Urmuzescu, iar cea de-a treia este despre Titel Popovici. Scrise la inițiativa dr. Florin Rotaru, directorul Bibliotecii Metropolitane, cărțile sunt o colecție care brodează cu fireturi de aur două tablouri culturale și artistice, de tulburătoare frumusețe și grandoare, ale muzicii ușoare românești. Colecția se numește „Patrimoniul muzical românesc”. Sunt cărți semnate de cel care a personalizat cu originală și elevată amprentă arta prezentării spectacolului
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Octavian_ursulescu_margarit_aurel_v_zgheran_1388567458.html [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
parte a folclorului românesc. Bluza românească este inspirată din cultura cucuteni, încă din perioada neolitică. Structura ei a rămas neschimbată peste secole. Este tăiată dintr-o singură bucată, în formă de cruce, din mătase, bumbac... are mânecile bufante și este brodată manual. Aceasta bluză are o valoare antropologică, comunicând prin broderie anumite simboluri mistice. Fiecare bluză românească are propria ei istorie. Din multitudinea de motive, unele dintre ele erau făcute pentru a proteja pe cel care o purta împotriva spiritelor rele
8 IUNIE 2015, NICOSIA: FESTIVALUL IEI (LA BLOUSE ROUMAINE) de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1434270490.html [Corola-blog/BlogPost/360488_a_361817]
-
o Călăuză filocalică a Filosofiei hristice, o Lumină sofianică a Cuvântului divin. Petre Țuțea, fiind un imediat, nu devine o posteritate legendară, el rămâne o flacără mistică ce arde filocalic și veșnic în Candela ortodoxiei dumnezeiești. Învățătura sa vie, profundă, brodată pe un caracter de autoritate, specific doar Adevărului, îi conferă genialitatea ortodoxă fără egal ca luminător al gândirii filosofice a Religiei creștine. Filosoful creștin-ortodox Petre Țuțea este gânditorul mistic și teologul fundamental prin excelență. Erudiția sa alimentată din seva Hristică
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450234713.html [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
tunica”, „cămașă cu platca”, „cămașă de mire”, „cămașă cu fustă” etc. Cămașă dreapta de tipul „tunica” este o formă arhaica de largă răspîndire teritorială în toate zonele Moldovei, deosebindu-se după dimensiuni. Deosebit de frumoase erau „cămașele de mire”, care se brodau mărunt cu multă chibzuiala de către fete pentru ziua nunții. Acesta era de fapt cadoul miresei pentru mire, adăugîndu-se și un brîu cu motive alese. Ea se broda în cruciulițe sau neted - „alb”, „butuc” la guler, piept, mangete, tivindu-se pe
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Moldovei, deosebindu-se după dimensiuni. Deosebit de frumoase erau „cămașele de mire”, care se brodau mărunt cu multă chibzuiala de către fete pentru ziua nunții. Acesta era de fapt cadoul miresei pentru mire, adăugîndu-se și un brîu cu motive alese. Ea se broda în cruciulițe sau neted - „alb”, „butuc” la guler, piept, mangete, tivindu-se pe margini cu găurele. Se îmbracă în pantaloni. În partea de la talie în jos bărbații purtau pantaloni, care sînt de mai multe tipuri: „izmene”, „ițari”, „bernevici”, „nădraji” și
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]